CONE. UN! DREPT PENAL PARTEA SPECIALA NOTE DE CURS EDITURA ALTIP ALBACUPRINS OBIECTUL $I CARACTERISTICILE ESEART RADAREA (ART: 155 C,PEN,} sven 2-TRADAREA PRIN AIUTAREA INAMICULUL(ART. 156 C. PEN).. 3. TRADAREA PRIN TRANSMITERE DE SECRETE, (ART. 1570. FEN), 4. ACTIUNILE DUSMANOASE CONTRA STATULUI Ce 158CPEN).. 5. SPIONAIUL (ART. 6. ATENTATUL CARE CEN) 8, SUBMINAREA PUTERN DE STAT (AR 162 C PEN)... 9. ACTELE DE DIVERSIUNE (ART. 163 C.PEN.). 10, SUBMINAREA ECONOMIEI NATIONALE (ART, 165 C.PEN, 11, PROPAGANDA IN FAVOAREA STATULLI TOTALITAR (ART. 166 C. PEN.) DESTAT,(ART.168 C. PEN) COMUNICAREADE INFORMATII FALSE (ART. 168! C.PEN). [DIVULGAREA SSCRETULUI CARE PERICLITEAZA SIGURANTA NATIONALA (ART. 169 C.PEN).. 17. NEDENUNTAREA (ART. 170 C PEN). INPRACTIUNI CONTRA REPREZENTANTULUL UNU STAT STRA\ 71 C.PEN) rfTITLUL zi ; INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEL CAPITOLUL 1 a INFRACTTUNI CONTRA VIE INTEGRITAT SANATATIL ae SECTIUNEA I. OMUCIDEREA... ANALIZA INFRACTIUNILOR 1. OMORUL (ART.I74 C.PEN,).. 2. OMORUL CALIFICAT (ART. 175 CEN). 3. OMORUL DEOSEBIT DE GRAV (ART. 176 C.FEN) 4, PRUNCUCIDEREA (ART.177 C.PEN,) 5. UCIDEREA DIN CULPA (ART. 178 C.PEN,) 6. DETERMINAREA SAU [NLESNIREA SINUCIDERIL(ART. 179 C.PEN.) SECTIUNEAA HAs LOVIREA SI VATAMAREA INTEGRITATI CORPORALE SAU A SANATATIL., ANALIZA INFRACTIUNILOR... |. LOVIREA SAU ALTE VIOLENTE (ART. 180 C.PEN}), 2. VATAMAREA CORPORALA (ART, 181 C.PEN,).. 3. VATAMAREA CORPORALA GRAVA (ART. 182 C.PEN).... 4, LOVIRILE SAU VATAMARILE CAUZATOARE DE MOARTE (ART. 183 CEN) 5. VATAMAREA CORPORALA DIN CULPA (ART. 184 CEN) 6. PROVOCAREA ILEGALA A AVORTULUI (ART. 185 C. PEN.) CAPITOLUL IL...... INFRACTIUNI CONTRA LBERTAT PERSOANEI GENFRALITATE wr ANALIZA INFRACTIUNILOR CONTRA LIBERTATI PERSOANEL 1. LIPSIREA DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL (ART. 189)... 2, SCLAVIA (ART. 190 C. PEN.) 3, SUPUNEREA LA MUNCA FORTATA SAU OBLIGATORIE (ART. 191 PEN.) ssnssoninenne 4. VIOLAREA DE DOMICILIU (ART, 192 C. ‘5, AMENINTAREA (ART. 193 C. PEN.) 6. SANTAIUL (ART. 194 C. PEN)... 7. VIOLAREA SECRETULUI CORESPONDENTEI (ART, 195 C. PEN), 8. DIVULGAREA SECRETULU! PROFESIONAL (ART. 196 C. PEN.) CORPORALE $1 a a 2 nm a 4 4 77 82 86 88 93 97 97 98 98. CAPITOLUL IIL inl INFRACTIUNI PRIVITOARE LA VIATA SEXUALA 142 ANALIZA INFRACTIUNILOR PRIVITOARE LA VIATA. SEXUALA : 1. VioLut (ant. 197. PEN) 2, ACTUL SEXUAL CUUN MINOR (ART. 198 C. PEN). 3. SEDUCTIA (ART. 199 C. PEN)). ” 4, RELATIILE SEXUALE INTRE PERSOA\ (ART. 200 C, PEN.) a 153 5. PERVERSIUNEA SEXUALA (ART. 2016. PEN) 153 6. CORUPTIA SEXUALA (ART. 202 C\PEN Jenson 157 ‘7. INCESTUL (ART, 203 C.PEN.) ae ee ul 59 TITLUL ML e INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI. ANALIZA INFRACTIUNILOR. FURTUL (ART. 208 C.PEN.). FURTUL CALIFICAT (ART, 209 C.PEN), PIRATERIA (ART. 212 GEN) sonore ABUZUL DE INCKEDERE (ART, 213 CPEN)) (GESTIUNEA FRAUDULOASA (ART.214 CPEN)) INSELACIUNEA (ant. 215 C.PEN,) DBLAPIDAREA (ART. 215! C.PEN}) i GASIT (ART. 216 CEN.) 10. DistRuaeRea (axr.217 PEN) 11. DISTRUGEREA CAUPICATA (4R.218 C.PEN) 12. DisTRUGEREA Dv CULPA (Aker. 219C.PEN.) 13. TULBURAREA DE POSEStE (ART. 220 C.PEN.) 14, TAINUIREA (ART. 21 C.PEN.). TITLUL IV. : = oD INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATI. 249 ANALIZA INFRACTIUNILOR CONTRA AUTORITATI voswsosen0-251 1. OFENSA. ADUSA UNOR INSEMNE (ART. 236 C.PEN.) 2. ULTRAJUL (ART. 239 C.PEN,) 3. UZURPAREA DE CALITATI OFICIALE (ART. 240 C.PEN). 4. PORTUL NELEGAL DE. DECORATII SAU SEMNE DISTINCTIVE (ART. 241 C.PEN). red. 5. SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE INSCRISUR (ART, 242. C.PEN) nnn a 261 6, RUPEREA DE Sidi7-SUSTRAGEREA DE su secnestRu (ag, 244 CEN)... TITLUL Vea aa Si em) De RATION! CARE ADUC ATINGERE UNO AcTIVITATI : TOLEMR RL UBLIC SAU ALTOR ACTIVITA REGLEMENTA’ : CAPITOLUL veces . CU Se RUNDE SERVICIU SAU IN LEGATHRE s CU SERViICIUL. 1 ABUZULIN state (ART.246.C.Rmn.) fae 7 AnU2UL IN SERVICIU aN NGRADIREA UN br asi (ART.247 CEN) 9. ADU2UL IN SERVIC Contains om Fee ca (an.248 Cen.) 4 4. ABUZUL IN seRviciU in ponaia Gal TA IN SERVICIU (aRt.249 C F URTAREA ABUZIVA (ART, 250 Cpe) > 7-NEGUIENTA IN PASTRAREA SECTRETUCUL Depa (ART. 252 C.psn) > LoMMCTUL De nTeRese ant. 333" pe SCTMIAREA DEMITA (47-254 Crem) 10. DaREA DEMITA (aR:255 CEN} 12: TRIMIREA DE FOLOASE NEcUvENITS (Ah 3 } "2. TRAFCUL DE INFLUENTA (ant. 257 Corny SPETE si TESTE GRILA ATA(ART248°Chage) IN) Partea aa... = ENUNTAREA SPETELOR Parteaall-a......, REZOLVAREA SPETELOR Partea @ Mla... SPETE NEREZOLVA’ Partea a IV~a.... TESTE GRILA. CONTRA INTERESELOR PERSOANEL ON Tipar offset S.C. “ALTIP” $4, Tulia - ROMANIADrept penal, Partea special — note de curs TITLUL 1 INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUL CARACTERIZARE GENERALA in acest titlu legiuitorul a incriminat acele fapte de pericol social care sunt stvargite impotriva relatiilor sociale privitoare la existenfa si folosirea liber a patrimoniului unei persoane. Obiectul juridic generic al acestor infractiuni const in ansamblul relafiilor patrimoniale care formeaz avutul public sau privat jin sensul legii penale prin avut se infelege ansamblul raporturilor sociale in temejul cirora 0 persoana are detentia, posesia sau proprictatea asupra bumurilor gi altor drepturi reale sau de creanfi, susceptibile de a fi lezate prin infractiune si pe care le poate opune erga omnes. Termenul de avut are acelasi fneles ca si termenul de patrimoniu din dreptul civil, termen imprumutat si in dreptul penal dupa modificarea Codului Penal. Obiectul material al acestor infractiuni trebuie si indeplineasca urmatoarele trasituri generale: © s& fie un bun material sau corporal; * si fie, in genere, un bun mobil (susceptibil de a fi deplasat fizic). Prin exceptie poate fi si un bun imobil (de exemplu Ja infractiunea de inselaciune) sau numai bunuri imobile (la infractiunea de tulburare de posesie). De rejinut ci, in sensul legii penale (art. 208 alin. 2 C.pen.) sunt bunvti Drept penal Partea special note de curs _165 mobile si orice energie susceptibili de captare si intrebuintare economica (electric, termica, atomica ete.), inscrisurile, banii ca atare (monede, banenote), valutele, hartiile sau titlurile de valoare, precum si bunul detasat dintr-un imobil; +s prezinte o valoare social economicd sau de intrebuinfare; * sd se afle in posesia sau detenfia cuiva (bunurile parasite sau abandonate nu pot constitui object material al vreunei infractiuni); * si apartind patrimoniului unei persoane (sau a mai multora). Subiectii infra in cazul unor infractiuni acestia au o anumita calitate (de exemplu, 1a infractiunea de delapidare subieotul actiy trebuie st aibai calitatea de gestionar sau administrator a bunurilor). Latura obiectivit a infractiunilor contra patrimoniului, sub aspectul elementului material, se realizeazA prin comiterea de actiuni de sustragere, de distrugere, prin acte prejudiciabite oti prin acjiuni de impiedicare a pasnicei folosinge a bunului Actiunea de sustragere sau deposedare se poate realiza prin mai multe modalitafi specifice fiecirei infracfiuni: prin Iuarea material (la infracfiu mnilor: de regula, orice persoan’, ins le de furt), prin constringerea intreprinsA pentru a lua (la infractiunea de talharie), prin inducerea in eroare a victimei (la infractiunea de inseliciune), prin abuz. sau schimbarea abuziva a detentiei (Ia infracfiunea de abuz de incredere) sau prin refinerea abuziva (Ja infractiunea de insusire a bunului gisit) etc. Cerinta pentru ca aceste infracfiuni si fie refinute const in aceea ca fapta si cauzeze un rezultat, o pagubé materiala.166 Drept penal. Partea speciald—note de curs fntre actiune gi paguba produsii trebuie sf existe un raport de cauzalitate Latura subiectiva se caracterizeazi prin forma de vinovatie a intenfiei directe (la infractiunile de sustragere) a ientiei directe sau indirecte (la distrugere sau degradare de bunuri); in mod excepfional este incriminata gi fapta sivarsiti din culpa (de exemplu la infracfiunea de distrugere din culpa. ANALIZA INFRACTIUNILOR 1, FURTUL (ART. 208 C.PEN.) Definitia: Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, faré consimféméntul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la I la 12 ani. Se considerii bunuri mobile si orice energie care are 0 yaloare economica, precum $i inscrisurile. Fapta constituie furt chiar dactt bumd apartine in intregime sau in parte faiptuitorului, dar in momentul sdvarsirii acel bun se géisea in posesia sau definerea legitima a altei persoane, De asemenea, constituie furt luarea in conditiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-1 folosi pe nedrept. Infractiunea definits in art. 208 C.pen., denumiti $i “furt_simplu” reprezint& forma tipied a infracfiunilor contra patrimoniului care se realizeaz printr-o actiune de sustragere. Drept penal. Partea special —note de curs 167 {in acest articol sunt reglementate dou& modalititi ale infractiunii de furt: furtul simplu si furtul de vehicule, ca varianti de specie. Consinutul infractiunii. Obiectul juridic. Infractiunea de furt are ca obiect juridic special relatiile sociale de ordin patrimonial privitoare la apirarea posesiei si detentiei bunurilor mobile care aparjin patrimoniului altei persoane. Prin aceasti reglementare se apara situatia de fapt, respectiv pozifia fizicd a unui bun fn sfera patrimoniala a unei Persoane, deci posesia sau detentia asupra unui bun. Pentru ci posesia bunurilor mobile este exercitata, de regula, de catre proprictar, prin ocrotirea posesiei este aparat implicit gi dreptul de proprietate asupra acestor bunuri. [n situatia in care posesia sau detenjia este exercitati asupra unui bun de ciitre alti persoani deeat proprietan , ocrotirea acestora se realizeazi independent de ocrotirea dieptului de proprictate, prin urmare, sfera apératii este deosebit de amplé. Chiar dac& bunul ar fi in posesia viciati ori posesia ilicita, acestea sunt proteguite prin incriminare, pentru ci aceste situafii nu indreptijesc pe fAptuitor si-si insuseased bunul fird nici un drept (spre exemplu un bun furat poate fi furat la réndul lui de o alta. persoana). bunul Posesia legitima asupra bunului este apiirati chiar si impotriva proprictarului care, daci va lua bunul in conditiile art. 208 alin. 1 C.pen., va sivargi infracfiunea de furt, intrucdt potrivit alin. 3 al aceluiagi articol fapta constituie fart chiar dacé bunul aparfine in intregime sau in parte fEptuitorului, daca168 Drept penal. Partea special — note de curs in momentul luéirii exista aceast posesie sau detentie legitima aaltei persoane. Obiectul material al furtul ‘trasdturi: © trebuie s& fie un bun mobil corporal, valoare ori o anumiti energie care are valoare economicd sau sa fie un inscris. Prin “bun mobil” infelegem orice bun care poate fi deplasat, transportat dintr-un loc in altul (prin energie proprie sau prin folosirea unei energii exterioare bunului), fard a-si schimba valoarea. Bunul mobil poate fi animat (animale si pasiri domestice, vietuitoare care traiese liber dar se afla in stipdnirea unei persoane fizice sau juridice) sau neanimat (celelalte bunuri care se prezinti in diferite star fizice: solida, lichida, gazoasa), Pot fi bunuri mobile, obiect material al furtului, si parti detasabile dintr-un bun imobil (usi, ferestre, instalafii sanitare ete.) ori piri artificiale: ale onganismului uman. (proteze), arbori, recolte (dup ce au fost desprinse din sol sau de pe tulpini). Banii, titlurile de credit gi orice alte val bani sunt, de asemenea, bunuri mobile. in alin. 2 al art, 208 C.pen. se asimileaz bunului mobil si orice energie care are 0 valoare economic, respectiv cea care poate fi captatii si folositi de om (energie electri termica, hidraulicd etc.), precum si inscrisurile, Aceste inscrisuri pot avea sau nu valoare economic’, ins’ sunt obiect material al furtului si atunci cénd au doar o anumita utilitate pentru persoana cAreia ti apartin, respectiv © valoare doar prezint& urmatoarele wre are o anumiti evaluabi Drept penal. Partea special —note de curs 169 sentimental (manuscrise, chitanje, contracte, jumale corespondenfi, fotografi ete.) Vehiculele pot constitui si ele obiect material al i, indiferent daci au fost sustrase in scopul insusirii ori a temporare a acestora, * bunul mobil si se afle in inii in posesia sau dete torului. in aceasta time, momentul comiterii altei_persoane decat a ituajie este considerat de dispozitia art. 208 alin. 3 C.pen. si bunul propriu al fiiptuitorului, care ii apartine in fntregime sau in parte (in proprietate sau Coproprictate), dar care in momentul Iwirii se afla in posesia sau detengia legitim’ a altei persoane. Dacé bunul — object material — s-ar afla in momentul comiterii Iuarii in posesia Riptuitorului, ne vom afla prezenfa unei alte infractiuni — abuz de incredere — dack fEptuitorul si-] insuseste, dispune de el pe nedrept sau refuzi si-l restituie. Nu_ pot constitui object material al furtului bunurile abandonate (res dere! ) pentru c& acestea au iesit anterior din posesia acelei persoane atunei cfind, in mod voit, le-a abandonat. Aceeasi situatie este si pentru bunurile niminui (res nullius) oti pentru bunurile pierdute, la acestea din urma inst se vacomite, in momentul Iuitii de citre fiptuitor, infractiunea de fnsugirea bunului gasit (dack bunul- mu se pred pottivit cerinfelor art. 216 C.pen.). Bunurile uitate de posesor sau detentor intr-un loc unde stie c& le-a lsat (de exemplu o umbrela intt-o sala de teatru) si unde se poate intoarce sit le Tecupereze, nu sunt iesite din posesia sau detentia acestuia,170 Drept penal, Partea special — note de curs chiar dac& de moment s-a pierdut contactul material cu aceste bunuri, asa ineat vor fi obiecte materiale ale infractiunii de furt. Posesia sau detentia care constau intt-o stipanire in fapt a bunului, nu trebuie confundate cu un simplu contact material al persoanei cu un anume bun ori cu paza ineredingata acesteia de adeviratul posesor sau detentor al bunului pentru o scurti perioada (au este posesor sau detentor cel care primeste un bagaj pentru a-l da celui care coboara din tren ori cel rugat si aibai grijéi de un bagaj pana persoana merge si-si cumpere bilet) asa incdt dact ia acest bun si pleack cu el va savaryi infractiunea de furt (si nu abuz de ineredere sau ingeliciune). Aceasti pierdere temporarit a contactului material cu bunul de c&tre posesor ori detentor nu tnseamna pierderea posesiei ori detenfiei bunului respectiv. Subiectit infractiunii de fart. Subiect activ al infracfiunii poate fi orice persoand care {indeplineste condifiile generale pentru a rispunde penal gi care, de reguli, nu are nici un drept asupra bunului pe care il sustrage. Chiar in situafiile in care ar avea un drept de proprietate (total sau partial) asupra bunului dat unei alte persoane in posesie sau detentie, proprietarul va fi subject activ infracfiunii de furt dact va lua acest bun fra consim|amantul persoanei care se afla in posesia acelui bun (art. 208 alin. 3 Cpen) Subiect pasiv al infractiunii poate fi orice persoand fizicd ori juridicd, autoritafi publice, institutii publice, institut ori alte persoane juridice de interes public etc., deci orice persoand care define in posesie ori detenfie un bun aparfindnd patrimoniului public sau privat, Drept penal. Partea specialti—note de curs__171 Legiuitorul, prin art. 210 C.pen., a stabilit c& atunei cind intre subiectul activ si pasiv exista un raport de apropiere (Gofi ori rude apropiate, minor gi tutore, persoane care locuiese impreuni, gizduitor si gzduit) fapta constituie tot infractiunea de furt, ins se pedepseste Ja plangerea prealabili a persoanei vatiimate, impacarea parfilor inkaturand rispunderea penala, in aceste situafii subicctul activ si subiectul pasiv sunt persoane care au o anumité calitate, unul in raport cu celalalt, dar aceste calitafi au importanji doar pentru modalitatea de punere in miscare a acjiunii penale care, pentru aceste persoane este plingerea _prealabs restul subiectilor infracjiunii, actiunea penald se pune in migcare din oficiu. Latura obiectivis , iar pentru Elementul material al laturii obiective a infractiunii de furt const in actiunea de luare a unui bun mobil din posesia sau detenfia unei alte persoane (fizice sau juridice), Prin “luarea” unui bun se infelege scoaterea din sfera de stipanire a persoanei fizice sau juridice in posesia sau detentia cireia se afla bunul (sau trebuia si se gitseasc) in momentul Jari, fn aga fel inedt detentoral sau posesorul pierde posibilitatea de a mai dispune de acest bun. Acfiunea de luare poate fi realizata sub diverse modalitifi: prin ridicare si deplasare a bunului, prin simpla apucare, prin desprinderea de la locul in care se afla ori din bunul de care era atasat, prin consumare, prin momire (in cazul pistirilor sau animalelor), prin racordari la surse de energie etc., jar Iuarea se poate face prin proprie forté, prin folosirea unor utilaje, prin folosirea unui animal dresat, prin folosirea unor tc.. Luarea se mai poate realiza giim. Drept penal. Partea special — note de curs prin inactiune atunci cind cel care are de predat 0 suma de bunuri, omite sa predea unul sau unele dintre aceste bunuti si le refine pentru el Actiunea de Iuare cuprinde dou’ acte componente: primul, de scoatere a bunului din posesia sau detentia altuia (deposedarea), iar secundul, de trecere a bunului in stipanirea de fapt ilicita a faptuitorului (imposedarea). Cele doua acte ~ care fac parte din aceeasi acjiune de Iuare ~ se succed la un interval foarte scurt de timp, de regula, inet delimitarea dintre ele este aproape insesizabila, Uneori inst, suecesiunea actelor depirtati in timp (de exemplu fiptuitorul aruned din trenul de marfii in miscare saci cu produse, iar apoi, dup ce trenul opreste in prima stati coboara si se intoarce 1a locul unde aruncase sacii si fi ia) Cerinte esentiale. Pentru intregirea laturii obiective este necesar a fi intrunite cumulatiy trei cerinfe esentiale, respectiv bunul sustras s& fie un bun mobil, s& se fi aflat in posesia sau detentia unei alte persoane in momentul Iuarii Iui de catre fEptuitor gi luarea si se fi ficut fara consimfamantul ce! deposedat de acel bun (respectiv Riri permisiunea sau ‘ingliduinta acestuia). Urmarea imediaté consti in lipsirea posesorului sau detentorului de buna avut, pierderea stapénirii asupra Tui, a posibilitatii de a mai dispune de acel bun. Legatura de cauzalitate trebuie si existe intre actiunea de luare si urmarea imediati, respectiv scoaterea bunului din sfera de st&panire a celui de la care s-a luat bunul, deci trecer bunului din posesia sau detentia subiectului pasiv in posesia Drept penal. Partea special —note de curs __173 sau detenfia subjectului activ si fie consecinja directa a actiunii de luare, de sustragere, desfasurati de acesta din urma, Latura subiectiva Infractiunea de furt se sivarseste, de regula, cu intentie directa, respectiv faptuitoral a actionat in scopul insusitii pe nedrept a bunului care se afla in detentia sau posesia unci alte Persoane, prevaziind acest rezultat si urmiirind producerea lui in cazuri cu totul izolate, infractiunea de furt simplu se Poate sivarsi si cu intentie indirecté, spre exemplu cdnd fiptuitorul sustrage o haind fn care, intmplator, se aflau unele bijuterii, deci faptuitorul a prevazut c& sustrage o haina in care, fiir si urmareascii se aflau alte bunuri de valori mai mari, in ‘momentul sustragerii acceptind totusi cd in buzunarele hainei se afl alte bunuti pe care si le insuseste. Cerinja esenjiald subjectiva. Pentru realizarea laturii subiective a acestei infractiuni, pe lang’ intenfia de a sivargi aefiunea de luare a unui bun a altuia, fra consimfimantul acesteia, mai este necesar ca si existe si un scop de insusire pe nedrept a acelui bun, prin urmare intenfia devine calificata prin scopul urmarit. Legiuitorul a prevazut expres situafia in care unui bun se face nu cu intenjia de tnsusire, ci numai pentru a fi folosit, prin incriminarea de la alin. 4 al art. 208 C.pen., céind se ia un vehicul in scopul folosirii pe nedrept. In aceasta situafie, sub aspectul laturii subiective, exist doar intentia de folosire femporard a vehiculului sustras si aceasta se exprim in accea c% dupt luare si folosire, din propric inifiativa Pptuitorul readuce bunul la dispozitia detentorului sau posesorului acestuia, Daca insi vehiculul este sustras gi in timpul folosi174 Drept penal. Partea special — note de curs fptuitorul este surprins cu bunul respectiv, iar manifestirile sale sunt de a incerca si scape cu bunul sustras (prin neoprirea trecerea peste barajul facut in vederea opri vehiculului, scopul fiptuitorului nu mai este de folosire ci de insusire, fapta urménd a fi incadraté tn dispozifiile art. 208 alin. 1 sinu in art, 208 alin. 4 C.pen.. FORME, MODALITATI, SANCTIUNE Aceasta infractiune, fiind o faptdi realizabila prin comisiune, este posibil a se prezenta sub forma tentativei, sancfionarea ei fiind prevézutt in art. 222 C.pen Tentativa la infractiunea de furt exist atunci cénd actiunea de Iuare a bunului aflat in posesia sau detentia altel persoane mu a dus la deposedarea acelei persoane, pentru ci actiunea de Iuare a fost curmati, intrerupti, peste voia fAptuitorului, mai fnainte ca situajia de fapt a bunului si fi fost schimbati ca efect al sustragerii ori cAnd actiunea de luare, desi dusi pind la capat nu si-a produs rezultatul dorit. Consumarea acestei infra uni are Joc in momentul in care bunu! a trecut in posesia, stipAnirea de fapt a infractorului (deci in momentul imposedarii), indiferent edt dureaza aceasta posesie (teoria apropriatiunii). Modalitati ale infractiunii. fn reglementarea art. 208 Cpen. gi art. 210 C.pen. Sunt cuprinse urmatoarele modalitaf normative: fartul unor bunuri materiale (alin, 1 art, 208 C.pen.) fartul de energii ori inserisuri (alin, 2 art. 208 pen.) Drept penal. Partea special’ —note de curs __175 ‘* furtul unui bun care aparfine in intregime sau in parte faiptuitorului (alin. 3 art. 208 C.pen.) « furtul unui vehicul in scopul de a-l folosi (alin. 4 art, 208 C.pen.) furtul sAvarsit intre sofi ori intre rude apropiate (art. 210 C.pen.) ‘*furtul sivaryit de cite un minor in paguba tutorelui sau (art. 210 C.pen.) ‘furtul savarsit de catre cel impreun cu persoana vtimati sau este gazduit de aceasta (art. 210 C.pen.) Considerim necesare modalitajile cuprinse are locuieste céteva scurte referiri art. 210 C.pen., pentru care legiuitorul a stabilit c& punerea migcare a actiunii penale se face plingerea prealabili a parti vatimate, iar tmpacarea partilor jnlatura raspunderea penalii. inca de la inceput este de retinut ci aceste dispozifii de natura procedurald se aplici atat in cazului furtului simplu edt sin cazul furtului ealificat Furtul svargit intre sofi presupune ca Rptuitorul sé aiba in momentul comiterii calitatea de sot al pirtii véitimate, calitate care exist din momentul incheierii csitoriei gi pand la desfacerea acesteia prin hotirare judectitoreascd definitiva, indiferent daca sotii locuiesc impreuna sau sunt despartifi in fapt. Furtul sivarsit inte rude apropiate presupune ca fiptuitorul si persoana pagubita sa fie rude apropiate, conform art, 149 C.pen., respectiv si fie ascendenfi si descendenti, frati176 Drept penal. Partea special — note de curs adoptie, potrivit legii, astfel de rude (afinii nu sunt considerafi rude in sensu! legii penale) Furtul savarsit de minor in dauna tutorelui siu presupune calitatea subiectului activ, care este minor, de a se afla sub tutela subiectul uurtului Furtul sivarsit de edtre cel care locuieste impreuna cu persoana vatimati sau este gazduit de aceasta presupune ca situafie obiectiva aflarea impreund a parfilor intr-o locuinf’ 0 anumita durati, locuirea impreuni trebuind si fie efectiva, sd se bazeze pe incredere si pe consimfamantul dat in acest sens de a ocui impreund. © locuire intamplaitoare, pentru scurt timp, fir comiter pasiv in moment caracter de stabilitate nu inseamna a locui impreuna in sensul cerut de norma penali. A fi gizduit, in infelesul textului art 210 C.pen., inseamni a fi se oferi adapostire, ospitalitate, bazati pe increderea celui care gizduieste, intr-o locuinfa aparfindind persoanei vitimate, pe o perioadd mai lung’ sau mai scurti de timp. Regimul derogator previzut de art. 210 isi are explicafia in raporturile speciale care existi intre faptuitor si persoana vatamata, Pentru celelalte situafii in care se comite infragtiunea de furt simplu sau calificat, acfiunea penala se pune in migcare din oficiu. Sanctiunea pentru inchisoarea de la 1 an la 12 ani, infractiunea de furt simplu este Drept penal. Partea speciali—note de curs 177 2. FURTUL CALIFIC. Sree Seger FICAT (ART. 209 C.rEN.) ——S Definitia: de doud sau mai multe persoane impreund; de 0 persoané avand asupra sa 0 arma sau 0 substanté ae narcoticti; de 0 persoamd mascatd, deghizatat sau travestitdé; asupra nei persoane aflate tn imposibilvate de asi” exprima vointa sau de a se apdra; intr-un loc public; — Intr-un mijloc de transport in comun; oe in timpul nop} oi in timpul unei calamitayi; ie prin efractie, escaladare sau prin folosirea fare drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani Cu aceeasi pedeapsti se sancfioneazd st furtul privind: un bun care face parte din patrimoniul cultural; coe un act care serveste pentru dovedirea starti civile pentru legitimare saw identificare; 4 Furtul privind urmatoarele categorit de bunuri fitei, gazolina, condensat, etan lichid, benzind, motorind, . “ alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternd componente ale sistemelor de irigatii = componente ale refelelor electrice;178, Drept penal. Partea special — note de curs alarmare ori de urgenta un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alertare in caz de incendiu sau alte situap ad publica ‘un mijioc de transport sau orice alt mijlac de interventie la incendiu, la accidente de cale ferata, rutiere, navale sax aeriene, ori in caz de dezastru; instalayii de siguranfa si dirijare a traficului feroviar rautier, naval, aerian si componente ale acestora, precum $1 componente ale mijloacelor de transport aferente; irea cdrora se pune in pericol siguranfa 4g bunuri prin insu traficului sia persoanelor pe drumurile publice cabluri, lini, echipamente yi instalafii de telecomunicafi precum si componente de comunicatil ‘se pedepseste cu inchisoare de la 4 la 18 ant Furtul care a produs consecinte deosebit de grave se de la 10 la 20 de ani si interzicerea hn) pedepseste cu inchisoare unor drepeari In cazul prevazzut Ia alin. 3 lit. a) este cor tentativd si efectuarea de sdipdturi pe terenul aftat in zona de protectie a conductei de transport al figetului, -gazolinei, condensatului, etanului lichid si altor produse petroliere sou gazelor naturale, precum si definerea an acele locuri sau in apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisternd, a stujurilor, instalailor sau a oriedror alte dispozitive de prindere ori de perforare. sideratd benzinei, motorinei, Infractiunea de furt calificat, sub aspectele obiectul al laturii obiective} juridic, al obiectului material, al subicetilor, Drept penal. Partea special —note de curs __179 si subiective, este aproape identic cu infractiunea de furt implu. Activitatea infractionala prin care se realizeazi nfractiunea de furt poate, uneori, s& se produca in anumite imprejuriti variate care si-i dea o noté de particularitate conerett. Aceste imprejurairi prevazute expres in art. 209 C.pen. 0 diferenjiazd de infracfiunea de furt simplu, astfel infractiunea de furt ealificat apare ca 0 varianti a infractiunii de fart cu un pericol social mai tcl Conginutul infractinnii Obiectul juridic al infractiunii de fart calificat este acelasi ca si al infractiunii de furt simplu: relatiile sociale de ordin patrimonial privitoare la aparatea posesici si detentiei bunurilor mobile care aparfin patrimoniului altei persoane fizice sau juridice. Obiectul material al fartului calificat poate fi orice bun mobil care se giseste in sfera patrimoniald a unei persoane si care intruneste tristturile prilejul explicarii obiectului material al infiactiunii de fart simplu, extinderea obiectului material find ficuté ins si pentru anumite bunuri cum ar fi produsele petroliere si gazele naturale din conduete, depozite, cisteme, bunuri care apartin patrimoniului cultural, acte care servese la dovedirea stirii civile, legitimare sau identificare a persoanei. Subiecgii infractiu araitate cu i pot fi, atét activi cat si pasivi, orice persoand. Elementul circumstantial referitor la subiectii activi sou pasivi, la condifiile in care acestia se prezint& in momentul comiterii faptei, ceea ce confera un pericol sporit180 Drept penal, Partea special — note de curs faptei de furt, duc la refinerea infractiunit de furtcalificat cAnd subjectul activ savargeste fapta in timp ce are asupra sa o arma ‘sau o substantA narcoticd (lit. b), ori apare mascat, deghizat sau travestit (lit. ¢), ori edind comite fapta asupra unui subject pasty aflat in imposibilitate de a-si exprima voinja sau de a se apara it. d). Pluralitatea de subiecti activi este una din imprejurarile care particularizeaz& furtul califieat, pentru c& atunei efind dot sau mai multi fiptuitori desftigoari impreundi actiunea de sustragere, pluralitatea aceasta de faptuitori va converti intotdeauna furtul simplu in furt calificat (i. a) Subiect pasiv poate fi orice persoand fizicd sau juridiet, doar pentru situafia previzuta la alin. 1 Tit, d, acesta fiind circumstanfiat la aflarea lui intr-o anumité situafie de at fi imposibil s8-si exprime vointa sau si se apere Latura obiectivé a infractiunii este constituité din aceleagi componente (clemente, cerinfe, urméri) ca si la furtul simplu, ins la furtul califieat mai apare un element in plus, respectiv elementul circumstanfial referitor la timpul in care se comite sustragerea (in timpul nopfii ~ lit. g, fn timpul unei calamititi — lit. h), la locul in care se comite sustragerea (intt- un loc public — lit. ¢, in vreun mijloc de transport in comun ~ tit, £), la modalitatea de stivarsire (prin efractie, escaladare sau prin folosirea fri drept a unei chei adevarate ori a unei chei incinoase ~ lit. ‘Latura subiectiva din contimatul infractiunii de furt calificat este aceeasi ca gi la infractiunea de furt simplu, asa ancét facem trimitere la considerafiile expuse anterior cu referire la aceasti infracfiune. Drept penal. Partea specialai—note de curs __181 Daca ceea ce caracterizeazi si difereniaza infracjiunea de furt calificat de infracjiunea de furt simplu este acest clement circumstantial care nu face parte din elementele esenfiale ale faptului de furt, ins provine din convertirea de cdtre legiuitor a unor imprejurari (circumstante) care pot insoti Sivirgirea furtului in element constitutiv al infractiunii de fart calificat, se impune studicrea acestuia, respectiv a fiecdrei ‘Smprejurdri prevaizute in art, 209 C.pen.: a) furtul sdvarsit de dowd sau mai multe persoane impreund (art. 209, alin, 1, lit. a) este o circumstantii de agravare cate rezidi din pericolul social sporit al faptei, determinaté de conlucrarea mai multor persoane Ia comiterea sustragerii, ceea ce le confer’ mai mult incredere in a comite infrac{iunea, mai mulfé sigurana in reusita actiunii lor. S&varsirea sustragerii se realizeaza de doi sau mai multi participanfi (autori, instigatori si complici concomitenti, din care cel pufin unul este autor) atunci eéind au realizat impreuna aciunea care constituie elementul material al infracfiunii, deci acestia trebuie si fie prezenfi efectiv la comiterea faptei. Aceastii prezen{a trebuie si fie efectiva, 1s nu doar in sensul fizic, coneret de participare, prin actiuni simultane. ‘Aceasti agravanta exist si in situafia in care unul dintre fiptuitori este lipsit de rspundere penala pentru cd exist in ceca ce il priveste 0 cauza care inlaturd caracterul penal al faptei sale (minoritate, iresponsabilitate, betic182 Drept penal. Partea special — note de curs involuntars completi, eroare de fapt) pentru ci impre} agravant are caracter obiectiv. b) furtul scivargit de o persoanit avénd asupra sao arma sau 0 substanfié narcotica (art. 209, alin. 1, lit. b) este 0 circumstanta de agravare justificata prin aceea cA, Riptuitorul, stiind 8 are asupra sa o arma Incurajat de a sivarsi fapta mizind pe faptul cd, dack ar fi area 1 substanga narcotic’, se simte te de anu folosi surprins, s-ar putea folosi de avestea. Cerinta rma sau substanfa narcoticd pentru c& altfel fapta va constitui infractiunea de tathatrie. fn momentul comiterii furtului calificat in aceasti situatie de agravare este suficient ca arma sau substanta narcoticd si se fi aflat la Riptuitor, chiar dacd acestea se aflau intimplitor la el, ins’, evident, stia c& le define, Prin “arma” trebuie infeles ceea ce stabileste art. 151 alin. 1 C,pen. respectiv instrumentele, piesele, dispozitivele astfel declarate prin dispozitiile legale. Nu vor intra in aceasta categorie, in sensul cerut de dispozifiile art. 209 lit. b C.pen., obiectele pe care art. 151 alin. 2 C.pen. le asimileazi ou armele, pentru c& acestea pot deveni arme doar dact au fost intrebuintate ca arme de atac, ori in situatia cAnd fptuitorul ar folosi asemenea obiecte nu am mai fi in prezen{a infractiuniit de furt, ci de Lalhitie. Prin “substanta narcotiea” se intelege orice substanta care are insusirea de a produce imediat persoanci o stare de somnolenti, adormire, pierderea cunostintei, o stare de paralizare ori anihilare a rezistentei fizice aceasti categorie pot intra cloroformul, eterul, morfina, gazele paralizante, gazele lacrimogene ete. de aptrare. in Drept penal. Partea speciali—note de curs 183 Chiar dac& intre mai mulfi participanfi la comiterea furtului, doar unul are asupra sa arma sau astfel de substante, jar ceilalti stiu acest Iucru, aceast agravanta se va risfringe gi asupra lor, ©) furtul saivarsit de cétre 0 persoand mascati, deghizata saw travestit (art. 209, alin. 1, lit. c). Agravanta soand care in momentul comiterii faptei apare mascaté, deghizati sau travestita, are la baza constatarea pericolului social sporit generat de persoana infractorului care igi premediteaza fapta, ia masu comiterii unui furt de cdtre 0 p pentru anu fi recunoscut si, in caz c& va fi vizut, prin aceasta infatigare va reusi $i intimidarea sau sperierea vietime’ reducdndui_ si eventuala incercare de ripostd. O persoan’ mascatd este persoana care poartd total sau parfial 0 masca acoperindu-si sau modificéndu-si in cazul deghizirii fiptuitorul se imbracd in aya fel incdt sh nu fie recunoscut, isi pune perucd, ochelari, barbi falsi etc. Travestirea consti intro deghizare prin imbracdminte si izare in asa fel incdt si se dea aparenja sexului op respectiv aparenta unei femei, desi faptuitorul este barbat gi invers 4) furtul svarsit asupra unel persoane in imposibilitate de a-si exprima voinga sau de a se apéira (axt. 209, alin.1, lit.d) Caracterul mai periculos al furtului savarsit impotriva unui subject pasiv aflat intro stare special rezulti tocmai din aceast& situafie a posesorului sau detentorului bunului ce se sustrage de fiptuitor, de a fi in imposibilitate de a-si exprima voinja, respectiv intr-o stare psiho-fizica deosebita in care nu-si poate da seama ce se petrece in jurul siu (datorita unei stati de184 Drept penal, Partea special — note de curs ebrietate avansati, unei stiri de lesin, de imtoxic substante narcotice, de Somn adéne generat de oboseala sau de anumite substanfe, datorit& unei boli, varstei inaintate, varstei prea fragede, unei infirmitiji fizice sau psihice ete.). $i imposibilitatea de a se apira a subiectului pasiv rezultd tot din una dintre aceste situati Pentru a se refine aceasti imprejurarea de agravare trebuic ca starea persoanei ~ subiect pasiv — si nu fi fost produsi de fiptuitor (dacd a produs-o faptuitorul va exis infractiunea de talhirie), ci si existe anterior comiterii furtului, datorité unor imprejurari exterioare activitatilor faptuitorului Acesta trebuie inst si fi stiut c& subiectul pasiv se afl int-o asemenea stare pentru ci numai_astfel sivarsirea furtului in aceasta calificare circumstantiala, ©) furtul sivarsit intr-un loc public (art. 209, Accastii agravanti igi giseste justificarea in faptul c& locurile publice sunt, de regul’, locuri aglomerate, unde prezenfa mai multor persoane oferi faptuitorului posibilitati mai mari de sustragere precum si de disparitie de la locul faptei, ceca ce sporeste pericolul social al unor asemenea fapte. se va putea refine Prin “loc public”, in sensul dispozitiilor art. 209, alin. 1, e C.pen., se infelege orice loc care prin natura sau destinatia i lui este in permanenja accesibil publicului (strizi, picle, parcuri, soscle), precum si orice alt loc in care publicul are acces in anumite intervale de timp (magazine, cofetirii, restaurante, baruri, cinematografe, teatre, stadioane, expozitil) daci furtul se comite in acel interval de timp eénd respectivul loc era deschis publicului gi chiar daca de faz nu mai este vreo alti persoana. Drept penal. Partca speciali—note de curs 185 1) fiurtul seivarsit in vreun mijtoe de transport in comun (art. 209 alin, 1 lit. £). Rajiunea agravarii faptei comise intr-un astfel de loc este aceeasi ca si la furtul sivérsit intr-un loc public, pentru ci si mijloacele de transport in comun sunt locuri favorabile sustragerilor datoriti aglomeratiilor de persoane, existenfei mai multor bagaje, fluctuafiei persoanelor. Prin “mijloc de transport in comun” se infelege mijlocul de transport cu o astfel de destinafie (trenuri, metrou, autobuze, tramvaie, vapoare, avioane etz,) Pentru existenja agravantei este insti necesar ca mijlocul de transport i fie in momentul sustragerii destinat transportului in comun, indiferent ca este in migcare sau in stafie (nu va exista agravanti daci mijlocul de transport in comun este in depou sau in garaj pentru reparafii), iar bunul sustras si se fi aflat in spatiul afectat transportului in comun, iar a considerat c& taxiul nu este mijloc de transport in comun pe motiv ca aici se transporté un numar restrans de persoane intre care existi relafii de ineredere si in care con fille favorabile ale sustragerii sunt reduse. Considertim ci acest punet de vedere nu trebuie imbratigat fara tezerve, pentru c in taxi pot fi transportate si persoane care nu se cunosc, dar care intimplitor se deplaseaza spre acelasi loc, aga inedt in aceste cazuri si taxiul trebui ‘transport in comun. considerat mijloc de 8) furtul scrvarsit in timpul noptié (art, 209, alin.1, lit.g). Agravarea acestui furt consti in considerarea ganselor marite ale faptuitorului de a realiza fapta profitind de ajutoral fntunericului, de faptul ed paza bunurilor este mult diminuata i186 Drept penal. Partea special ~ note de curs aceasté perioadi, circulatia oamenilor este mult redusi, fiptuitorul este mai greu de suxprins gi de descoperit, retragerea de la locul faptei find mult mai usoard. Prin “timpul noptii” se infelege perioada de timp de cind intunericul s-a substituit luminii si pnd c@nd Jumina va lua din now locul intunericului, aceasta perioada diferind in funcfie de anotimp, astfel c& instanfele vor trebui s& stabileasci in fiecare cauzi, in mod concret, dac& furtul s-a comis sau nu in aceasta perioada. Nu are important sub aspectul incadrarii fapte aceasti imprejurare agravanti daca in acest timp al comite faptei, desi intunericul era instalat, la locul faptei era lumind datorita ilumindiii electrice, ori daca faptuitorul nu a profitat de intuneric pentru a realiza sustragerea. S-a exprimat opinia cA nu ar opera aceasti agravantii in cazul furtului comis noaptea intre rude apropiate, de minor fats de tutore oti de cel care locuieste impreund cu persoana vitimati sau este gdzduita de aceasta, pentru ci starea de fapt este aceeagi atat noaptea ct si ziua. Nu impirtigim aceste opinii pentru c& in primul rénd calificarea juridica a unei fapte se face in afara raporturilor de apropiere dintre parti si in mod obiectiv, iar prevederile art, 210 C-pen. se aplic& ulterior doar ca aspecte procesuale referitoare 1a modalitatea de punere in migcare a actiunii penale. Ih) furtul sdvdrsit in timpul nei calamit de agravare, ‘ntelegem orice eveniment ezastnuos, sau inevitabil cu urmiiri grave pentra 0 colectivitate umand Drept penal. Partea speciali— note de curs__187 teren, inzipeziri, eendii de proporti calastrofti naval, catastrofi feroviar’ ete. Acest furt trebuie si se comiti “in timpul unei calamitayi”, respectiy fapta trebuie comisa tn perioada de timp cuprinsi intre momentul in care s-a produs evenimentul de inceput al. stati catastrofi aeriand, de calamitate si momentul incetir acestei i, nefiind relevant momentul cAnd autoritatea competent declari oficial starea de calamitate sau cand o declara fncheiat’. Mai trebuie refinut ci este necesar ca sustragerea si se comita in locul afectat de aceasti calamitate ori in legatura cu bunuri asupra c&rora s-a rasfréint calamitatea, Gravitatea furtului stivargit este mai mare pentru ca in indreapta spre salvarea vie acestora, calan timpul u ai timp atentia oamenilor se persoanelor afectate, a bunurilor sunt mai mult lipsite de pazi si supraveghere, iar actiunea fiptuitorului, in acest timp, vadeste si periculozitate sporita a acestuia i) furtul sitvarsit prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara: drept a unei chei adevarate ori a unei chei (art. 209, t. i). Pericolul social sporit al je agravare rezida din modalitatea de comitere si a modului de sivargire folosite de fiptuitor. bunui Efractia reprezinta o inlaturare violent a inechizitorilor cuietorilor, a oricdror dispozitive de inchidere care protejeaz posibilitatea de ajungere a faptuitorului la bunul Yizat spre a fi sustras. Aceastt eftactie se poate realiza prin “sipere, spargere, demontare. Escaladarea consti in trecerea, prin folosirea forfei si a abilitaqii, peste un obstacol care impi sau ic normala188 Drept penal. Partea speciald — note de curs 188___Drept penal. Partea specialé'— note do curs"____ patrundere spre locul unde se afl bunul (se sare peste un gard ori un zid, se urea pe balcon pentru a intra in apartament ete.) ‘Nu se va refine agravanta comiterii faptei prin escaladare atunci cAnd depasirea obstacolului s-a facut obignuit (prin pasirea peste un gard de mici inalfime) ori céind escaladarea se foloseste dupa Iuarea bunului, in timpul p&risirii locului faptei Folosirea ffiri drept a unei chei adevarate constit in deschiderea ineuietorii prin folosirea cheii cu care in mod obignuit se deschide respectiva incuictoare, indiferent daci acea cheie a fost gisit’ de fiptuitor ori a sustras-o sau chiar a gisit-o in usa ineuiata, pentru cA in nici o situatie nu se poate accepla ci faptuitorul ar avea dreptul si o foloseasca. Folositea firi drept a unei chei mincinoase consti in deschiderea ineuietorii, evident fara a fi indreptiit Ia aceasta, prin folosirea de c&tre fptuitor a unei chei false, respectiv speraclu, sirma indoiti, cheie confectionata, cheie care se potriveste intimplitor in sistemul de incuiere ori orice dispozitiy care poate duce la deschiderea functionali a incuietorii Pir a o degrada ori distruge. Furtulsiivarsit prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevirate sau mincinoase include in conjinutul siu in mod natural si infractiunea de violare de domiciliu iar furtul savargit prin efractie si infracfiunea de distrugere = furtul sdivdrsit asupra unui bun care face parte din ‘patrimoniul cultural (art, 209, alin. 2, lit. a). $i aici, cireumstantele de agravare se refer la obiectul material al furtului, respectiv bunul si fac& parte din patrimoniul cultural. Acest patrimoniu cultural, aparat prin ineriminare, Drept penal. Partea special — note de curs__189 este constituit din bunuri importante prin valoarea lor istoricd, artisticl, arhivisticl, documentara, rel protejarea acestora fiind deosebit de importantii. - furtul savarsit asupra unui act care serveste pentru dovedirea start civile, pentru legitimare sau identificare (art. 209, alin. 2, lit. b). Tot obiectul material al furtului determina gi aceasta imprejurare de agravare. Acest obiect material trebuie s& fie cu necesitate un act care serveste in mod direct la dovedirea stirii civile, legitimarea sau identificarea posesorului Starea civili a unei persone se dovedeste prin certificatul de nastere, de cisatorie, copiile legalizate ale acestora, precum gi actele similare pentru cei nascufi sau asd, in categoria actelor pentru legitimare sau identificare se cuprind buletinul de identitate, pasaportul, legitimatia de serviciu, carnetul doveditor al apartenenfei la un anumit partid, cametul de membru al unui de membru al cat, legitimajia de student, unei asociajii, certificatul de inmatriculare al unei societafi comerciale si orice alte acte amume emise pentru a servi la legitimare sau la. sta ‘dentitafii unei persoane fizice sau juridice. in alin. 3 al art, 209 C.pen, legiuitorul a stabilit ca find infracfiune de fut calificat faptele de sustragere care se indreapté asupra unor obiecte materiale importante prin valoarea lor pentru intreaga economie si prin sustragerea avestora (sau din acestea) fiind posibil a se produce un pericol public consténd in producere de incendii, explozii, degradari si carnetul190 Drept penal. Partea special note de curs distrugeri, poluare a mediului inconjurdtor (alsturi de paguba efectiva creata prin lipsirea de produsul sustras). fin acest alineat, Ja litercle a — h sunt enumerate categoriile de bunuri care sunt protejate prin ineriminare (a se vedea enumerarea din definitie). in afard de pedepsirea tentative la aceasta infractiune de furt calificat indiferent de imprejurarea de calificare in care sa comis furtul, legiuitorul a introdus la alin. 5 0 dispozitie Drept penal. Partea special —note de curs __191 persoane fizice sau juridice, respectiv, prin fapta de furt si se pericliteze activitatea acestora in aga masur’ incdt st le fie ameninfati insisi existenta (in cazul persoanelor juridice) sau poate duce la incetarea orictirei activitati a acestora. Aceastt a doua consecinfi nu este conditionati de circumscrierea pagubei la valoarea de peste dou’ sute mii lei, ci, chiar end paguba produsi este mai mica, in raport de patrimoniul persoanei fizice sau juridice, de rezultatul deoscbit de grav pentru activitatea acesteia, tmprejurarea de agravare va putea exista, aprecierea ci fiind o sarcina si totodata un atribut exclusiv al instanfei de judecata. © menfiune se mai cuvine a fi Ricutl referitor la aceste Imprejurari de agravare si anume cd, indiferent dacd fapta este savargité fn una sau mai multe dintre imprejurarile mai sus prezentate, va exista o singurd infracfiune de furt calificat Sanctiunea Infractiunea de furl calificat previizuti de art. 209 alin, 1 lit, ac si alin. 2 lit, a-b C.pen. se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani, cea previzuta in art, 209 alin. 3 C.pen. se pedepseste cu inchisoare de la 4 la 18 de ani, iar coa prevazzuts de art. 209 alin. 4 C.pen. se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi speciala referitoare la tentativa faptelor de la alin. 3 lit, a, respectiv ca este considerata tentativa si efectuarea de spat pe terenul aflat in apropierea conductei de transport al fifetulu, produselor petroliere, gazolinei, condensatului, etanului lichid sau gazelor naturale, precum si definerea, in acele locuri sau in apropierea depozitelor, cistemelor sau vagoanelor-cisternd, @ stu{urilor, instalafiilor sau a oriciror alte dispozitive de prindere ori de perforare. _ furtul care a produs consecinte deosebit de grave (art. 209, alin. 4). Art, 146 C.pen. stabileste c& prin “consecinte deoscbit de grave” se injelege o pagubs material’ mai mare de 200.000 lei (RON) sau 0 perturbare deosebit de gravai a activitatii, cauzaté unei autoritéfi publice sau oricdreia dintre unitafile la care se refera art. 145 C.pen., ori altei persoane fizice sau juridice. Prin urmare consecinfele produse prin savargirea furtului vor fi deosebit de grave pentru subiectul pasiv prin producerea uriei pagube materiale care si depaseasc’ valoarea de doud sute mii lei, dar, altemnativ, s-a stabilit gi o alté imprejurate de Definitia: agravare determinata de anumite urm&ri negative care si Furtul sdvarsit prin intrebuinjare de violenje saw jack la pertuivaren deosebit de Gav 8 aeKWitihh une ameningdrs ort prin pumerea victimel in stare de inconstiena 3. TALHARIA (ART. 211 C.PEN.)192 Drept penal. Partea special ~ note de curs sau neputinjé de a se apira, precum $i furtul urmat de inirebuinjarea unor asifel de mijloace pentru pdstrarea bunului furat sau pentru tnldrurarea urmelor infracfiunli 0 pentru ca fiptuitorul si-si asigure sediparea, se pedepseste cw inchisoare de la 3 la 18 ani. Talhitria séivarsita in urméttoarele imprejurdri: a) deo persoand mascati, deghizatd sau travesti 1b). timpul nop; @) tnir-un loc public sau intr-un mijloc de transport, s¢ pedepseste cu inchisoare de la $ 1a 20 de ani. Talharia stivarsita ) de doud sau mai multe persoane impreund; 3B) de o persoand avand asupra sa o armd, 0 substanta narcoticd ori paralizanta; ¢) intr-o locuinfa sau in dependinfe ale acesteia; d)intimpul unei calamitati; @) aavut vreuna din wrmdrile ardtate in art. 182, se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 20 de ani. ‘Fathtiria care a produs consecinje deosebit de gra sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor dreptu Prin vointa legiuitorului, talharia este o infract unicd, degi in continutul su cuprinde pe langi actiunea sustragere (de furt) si acte de violenta, ameninfari ort alte for de constringere indreptate impottiva persoanei, dect este infractiune complex. Drept penal. Partea speciala—notede curs 193 in contextul confinutul infracjiunii de talhirie, acfiunea de sustragere constituie aotiunea principal, iar actiunile de violent sau ameninjare, de punere a victimei in stare de neputinga de a se apara, de intrebuintare de astfel de mijloace dupa realizarea furtului pentru pastrarea bunului susiras ori pentru fhliturarea urmelor infractiunii ori pentru ca fiptuitorul s&-si asigure scfparea, sunt ac{iuni secundate. Unitatca legal in care se absorb cele doa activitati specifice (de Iuare si violenfa) este bazati pe rezolufia infractionala care leagé cele dow actiuni, rezolufie prin care aotiunilor care compun fiptuitorul urmareste scopul sustragerii unui bun mobil, iar mijlocul prin care realizeazi aceasta este violenfa ori amenintarea pe care le exercit’ asupra victimei, Conginutul infractiunit fn reglementarea cuprins’ in art, 211 C.pen. se incrimineazA 0 forma simpla (lip) a infractiunii de télharie (alin.1) precum si forme ealificate, agtavate (alin. 2 , 3 si 4). Daca anterior modificarii Codului penal legiuitorul_ nu “feea vreo distinefie pentru acfiunea componentdi a sustragerii in cuprinsul infracfiunii de talharie, respectiv cd aceasta se alizeazi ca un furt simplu sau un furt calificat, agravarea nfetvenind doar in raport de eventualele consecinte mai grave iVitoare la integritatea corporalé ori sindtatea sau viata imei, prin reglementarea actual se recunoaste pericolul ial sporit al sustragerii realizate in condifiile furtului 209 C.pen., acestea determinand forme de194 Drept penal. Partea special ~ note de curs Obiectul juridic fntrucat talharia este o infractiune complexd, ca are ridice speciale, unul p principal este acelagi cu cel al douii obiecte ipal si unul secundar. Obiectul juridi infractiunii de furt, respectiv relafiile sociale privitoare la apirarea si ocrotirea patrimoniului persoanei, iar objectul jutidic secundar, adiacent, il constituie relajiile sociale referitoare la apirarea viefii, integritatii corporale si sindtaii, ertifii persoanci. Prin sdvargirea infracjiunii de talhirie se incaled, asadar, dow’ categorii de relafii importante, astfel ed gradul de pericol social este cu atat mai ridicat, ceea ce a si impus © sancfionare sever’ a comiterii acestei fapte. Obiectul material al talhariei este, in raport de acfiunea incipala, bunul mobil care este sustras (obiectul material principal), iar in raport de actiunea adiacenta este, de regulé, corpul persoanei impotriva c&reia se exercita violenfa, ins pot fi gi uncle bunuri aflate In dispozifia acesteia (daci faptuitorul da foc la marfuri spre a o determina si-i predea o suma de bani). Subiecfit infractiunii Subiect activ poate fi orice persoand care indeplineste condifiile necesare pentru a rispunde penal. Sub aspectul participatiei penale, aceasta este posibila atat sub forma coautoratului, eat si sub forma complicitapit sau instigirii. Desftigurarea de activitiji materiale comune i in 4 rezolufii infractionale de catre mai mult faptuitori, fie de coautorat, fie de complicitate, in vederea ide talharie, ori desfagurarea de realizarea acelei savarsirii aceleiasi infracfi Drept penal. Partea speciala—note de curs __195 itre unii a acfiunilor violente, iar de catre alfii a actiunilor de sustragere (in baza unei infelegeri inainte stabilite in acest sens sau a unei conlucriti intervenite in timpul desftigurdti acfiunilor), confer calitatea de subiect activ, participant fiecdrui [Nu va fi ins& subject activ al infractiunii de tAlhatrie, cel care promite Pptuito ui c& va t&inui bunurile pe care acesta le vva sustrage de la victima sau c& va favoriza pe faptuitor si care nu stie c& bunurile au fost obfinute prin exereitarea violentei sau ameninfarii, acesta fiind subiect activ al infractiunii de furt Prin urmare, participafia penal la infractiunea de tilhirie este posibila in alte forme decat cea concomitenta cu a autorului la locul sivarsirii faptei, respectiv mumai in forma si complicititii materiale sau morale anterioare. fn cazul fn care participarea este concomitentd, participantii vor fi subiecti activi ai infractiunii in forma agravata prevazuti de art. 211 alin. 2, lit. a C.pen Subiectul pasiv al infractiunii poate fi orice persoana asupra cAreia s-au exercitat amenintérile, violenfele ete., pentru aise lua un bun, dar si persoana (sau persoanele) care, far a fi posesorul sau detentorul bunului sustras, a fost cea asupra ciireia s-a exercitat acfiunea secundaria, adiacenta de violenti, ameninfatoare etc. pentru ca fiptuitorul si-si pistreze bunul ori sé-si asigure scdparea, ori pentru a inlitura urmele infractiunii. in aceasti din urma situatie vor exista doi subiecti pasivi ai infraefiunii, respectiv cel care era defindtorul bunurilor furate gi cel care a suportat violenta din partea faptuitorului,Drept penal. Partea speciala — note de curs Latura obiectiva Caracterul de infracfiune complexii a talhitiei se exprima, in primul rind, in elementul material al. laturit obiective a acesteia, care se realizeaz prin actiunea de furt {actiunea principal) si prin actiunea de violenja, de ameninfare, ori de folosire a celorlalte mijloace de constrangere (actiunea adiacent&), acti constrngere reprezinti acfiunea mijloc, iar actiunea de furt constituie acfiunea scop. La tilhitie, ca si la fut, acfiunea principala de sustragere consti in Iuarea bunului mobil, scoaterea posesia patrimoniali a vietimei, fari a avea cor acesteia. Aceé conjugate in care actiumea de Cpen. si sub forma prevazutt de alin. 2 si 2' din acelasi articol. in cazul infractiunii de talharie, bunul poate iesi exercitati de faptuitor, Aceasta nu poate duce ta confundarea de tAlharie cu infractiunea de santa) previizuta de art. 194 C.pen., pentru cd aici pericolul creat prin constrangere este iminent, iar dupa remiterea bunului, victima igi redobandeste imediat libertatea, ori in cazul santajului pericolul nu este actual ci urmeaza si se produea in viitor. dctiunea secundaré, adiacentd, consti in intrebuinfarea de violenfe sau ameninfari, ori punerea victimei in stare de Drept penal. Partea special note de curs__197 mstienfA sau neputinta de a se apara, faptuitor re dintre aceste mijloace ori s4 le fol putand easel fol {nsa fi sporese perico social, Violena, ca element constitutiv al ste printr-o constrangere fi Ihttiei, trebuie sk ‘A exercitatd asupra unei persoane, aceasta constituind o prima cerint& esenfial& pentru de tilharie. intermediul unui lueru, animat sau neanimat Totodata, violenja trebuie si fie efvctivi si de o asemenea intensitate incat si fie apt de a duce la infrfngerea sila luarea ca urmare a bunului oti la plstrarea bunului deja sustras ori la scparea faptuitorului. ent in intensitate o anume violent pentru a se refine infractiunea de tilharie, aceasta se va aprecia in concret faa de imprejurarile fn care a fost sivaryitd fapta. Pentru forma simpli, tip, a infractiunii de talharie, violenfele la care se referd textul sunt cele de intensitatea si urmmarile prevazute in art. 180 si art. 181 C.pen. © alti ceringi esenfiald consti in aceea ca violenta exercitata si fie anterioara sau concomitenta actiunii de Iuare a bunului (poate fi si posterioara atunci end se exercit& pentru a se pastra bunul sustras anterior). fn literatura juridica gi opinii si solufii diverse cu violente asupra bunului aflat in ména vietimei sau purtat de198 Drept penal. Partea speciala — note de curs acesta $i luat de fiptuitor prin smulgerea surprinzaitoare de la victima. in acest sens, prin smulgerea prin surprindere din mana victimei a unui portmoneu, sacoge ori alt bun, fri ca definitorul si poati opune vreo rezistent, nefiind adusi vreo atingere relajiilor sociale privitoare 1a viajd, integritatea corporal, snitatea ori libertatea persoanei (obiectul juridic secundar al infractiunii de talharie), fapta va primi incadrarea juridicd a infractiunii de furt. Daca insti se smulge prin surprindere un colicr de la gitul unei persoane, ceasul de pe ména acesteia, cercelul din ureche ori alte bunuri care pentru detagarea lor de detinator transmit acfiunea violent corpului victimei (uneori chiar rinind-o, cauzndu-i vatimiri corporale), considerim c& ne i ni de talharie, toomai pentru c fn aceste cazuri se aduce atingere obiectului juridic secundar, adiacent al acesteia, Este cu atat mai e infraefiunea de talharie, si nu de furt, atunei cand victima, chiar surprinsi de acfiunea faptuitorului, opune rezistenta, fine de bunul respectiv pentru a si-] pistra. Ameninfarca const in orice act prin care se realizeazi o constrdngere moral a unei persoane, confinutul actiunii si lent c& se va comite cerinfele esenfiale’fiind cele referitoare la infractiunea cu aceastii denumire previizuti de art. 193 C.pen, De esenfa ameninfarii este faptul c& prin aceasté actiune fiptuitorul pune victima in situajia de a nu mai putea intreprinde nimic pentru a-si apfra bunul, fiind constransi moral la aceasta atitudine. Drept penal. Partea specialti—note de curs 199 Punerea victittei in stare de inconstienf& consti in aducerea victimei in situajia de a nu-si da seama, de a nu percepe cdi i se va lua un bun, stare anume provocati in acest scop, prin folosirea unor substanfe producatoare de astfel de efecte (bauturi alcoolice, narcotice etc.) Punerea victimei in stare de neputingi de a se apira const in aducerea acesteia in situatia de a fi constienti, ins’ imobilizaté fizic (prin legare, incuiere intr-o camera pana se sustrage bunul etc.), anihilandu-se astfel mai ales posibilitatea ci de agi proteja, apara bunul de acjiunea de sustragere a fAptuitorului. Daca victima este in stare de inconstien{a ori neputinta de a se apara, nu ca urmare a unii fiptuitorului si acesta profit de aceste stati pentru a lua bunul, fri a exercita acte de violenf’, fapta nu va constitui infractiunea de talhitie, ci de furt (spre exemplu sustragerea unui bun aflat in posesia unui copil care, datorité varstei, este in imposibilitatea de a se apara). Rezultatul specific necesar pentru existenfa infractiunii de talhiric are tot un caracter complex, respectiv producerea tunei pagube in patrimoniul unei persoane (rezultatul principal) si vatlimarea libertifii, integritatii corporale sau sanatéfii (rezultatul secundar, adiacent), Legétura de cauzalitate trebuie sa existe intre actiunea exercitatA si rezultatul produs, atét sub aspectul actiunii principale, eat si a celei secundare, Latura subiectivi Infractiunea de talhiirie se stivarseste cu intentie direct’, pentru ci faptuitorul vrea st sivarsease’ furtal prin violenfa sau amenintare, ori prin punerea victimei in stare de200 Drept penal. Partea specialai—note de curs ineonstienfa sau neputingi a victimei de a se apara si, de asemenea, prevede si doreste si foloseascd aceste mijloace pentru a piistra bunul sustras ori pentru a slerge urmele infractiunii, ori pentru a-si asigura sciparea. Fiind infractiune complex’, intenfia fiptuitorului trebuie si existe atét in raport cu actiunea principal, respectiv aotiunea de furt, de sustragere, cAt si in raport de acfiunea adiacenta de exercitare de violenfe, amenintiri ete., deci trebuie si existe intenfia calificati, specifica de a comite sustragerea prin folosirea constréngerii in modurile aratate. Formele agravate ale infractiunii de tatharie Prin alin, 2 al art, 211 C.pen. stau introdus urmitoarcle imprejurdri agravante care exprima un pericol social sporit al infractiunii de talhirie atunci cfnd ca se comite in aceste reumstantiale: ~alin. 2: 4@) Talhdria savérsita de o persoand mascatd, deghizati sau travestita, Aceasti imprejurare de agravare cuprinde recunoasterea unui pericol social sporit a unei infractiuni de talhirie comisi de un fiptuitor periculos, care si-a premeditat fapta, a luat misuri pentru a fi greu de recunoscut (prin mascare, deghizare sau travestire), care prin infitigarea sub care se prezint& sporeste teama victimei, sporindu-si sansele de rousitii infractionald, Cu privire la uncle aspecte legate de aceastl agravanti facem trimitere la explicatiile date cu prilejul analizirii infractiunii de furt calificat prevazutd de art. 209 alin. 1, lit. © C.pen. Drept penal. Partea specialti—note de curs __201 b) Tatheiria sdvarsita tn timpul nopsii. Cu referire la aceasti agravant, pentru explicafii, facem trimitere la considerafiile expuse cu prilejul analizarii acestei agravante la infractiunea de furt calificat prevazuti de art. 209 alin. 1 lit. d Cpen. 6) Talharia savarsité intr-un loc public sau inir-un mijloc de transport, Aspectele relevate cu prilejul tratarii furtului sivargit intr-un loc public vor fi avute in considerare gi pentru iimprejurarea agravanta a comiterii talhariei intr-un loc public, Pe Idng’i aceasta, comiterea unei télharii intr-un loc public vadeste si o periculozitate deosebita a fptuitorului, exprimata in temeritatea sa, in dispretul mai vadit pentru respectarea ordinii de drept, precum gi in starea de nesiguran{a care se creeazii pentru poseso’ juridice, de bunuri, persoane fizice sau Ce-a de a doua forma de agravare - stvargirea talhariei fntr-un mijloc de transport - necesita. precizarea ci, dact la furtul calificat aceasta agravanti existi atunei cand fapta se slivargegte intr-un mijloc de transport in-comun, in cazul tilhiiriei aceasti agravanti exist’ cand fapta se sAvargeste in orice mijloc de transport. Aceastd precizare este necesarii pentru a se releva faptul c& protectia penala in raport cu aceasti infractiune mai gravi (lalhiria) este si mai extinsd prin ‘imprejurarea de agravare care duce la sanctionarea mai aspra a faptelor de talharie care se comit in oricare mijloace de ‘transport, respectiv atat cele care transport persoane in comun sau individual, c&t si cele care transport doar bunuri. alin. 2':202 a) Teithdria servrsittt de dou sau mai multe persoane wpreund. Pentru existenta acestei imprejuriri este necesaré ‘mai mulfi faptuitori in Drept penal. Partea speciala - note de curs | | actiunea comuni, conlucrarea a doi sau aotivitatea de sustragere si in activitatea violent’ sau de {in stare de inconstienfa sau ameninfare ori de punere a vietimei neputingd de a se apira ori de intrebuinare de astfel de mifloace | peniru péstrarea bunului sustras, pentru inlturarea urmelor | infrac{iunii ori pentru asi asigura setparea. Prin urmare, infractiunea se poste comite in oricare din formele de} participagie (coautorat, instigare, complicitate), cerinta ind ca participantii si contribuie efectiv si _concomitent dlesftigurarea acfiunilor care caracterizeazat latura obiectivé @ n coautorat i in situafia acestei infracfiuni. Se comite fapta cand unul (sau unii) dintre participanfi a desfisurat direct doar) actele de violent’ sau ameninfare, iar altul (alfii) a sustras) bunurile, in cazul instigarii sau complicitatii la talharie, pentru) realizarea imprejurar constind in comiterea faptei de contribufia concomitenta a instigatorutui sau complicelui. b) Talharia sdivarsité de arma, 0 substanfa narcoticd sau paralizanta. Referindu-ne c& textul opereaz de agravare, aceasti imprejurare de calificare, artim indiferent dac& fiptuitorul se foloseste sau mu substanta narcoticd ori paralizanti aflat supra sa; suficient ca acestea si existe asupra lui si si poatl recurge Drept penal. Partea speciali—note de curs 203 mai agresiv, iar victima mai fnfricosatt daci faptuitorul apare cu aceste mijloace de mare pericol in fafa sa. Dar, chiar ce ptuitoral mu araté victimei armele sau substenfa narcotic d care dispune, agravanta tot va subzista, legea noni caled aplicarea textului de aceasta imprejurare, a asupra sa arma sau substanta narcotica. _ __ Desi modul cum este redactat textul pare a sugera idea c& fiptuitorul trebuic si fi avut arma asupra sa chiar di momentul cénd a inceput stivarsirea actelor de alee consider c& agravanta subzista gi dacd, in cursul desfgurii actelor agresive, cl primeste 0 arma de la un comp ae foloseste un instrument d ees nd suficient sa aiba locuinfa vietimei i pentru ao ataca Ye aces i a e aceasta, deoarece si in aceasté ipotez f8ptuitorul, ¢ntrun moment al acfiunii agresive, a avut asupra sa o arm . ©) Talharia savarsia intr-o locuinga sau tn dependinye acesteia. Aceasti circumstanta de agravare este specifica tharici, intrucét nu se intdlneste intre imprejurarile agravante “lout eau mai multe persoane impreuns, este necesart| de Ia infractiunea de fut calificat, prin insttuiea ei protein s : stituirea ei protejdindu- se si dreptul persoanei la folosirea in deplina siguranfa a locului persoand avand asupra sa 6 tn care isi triieste viaja intima si in care isi pastre: le - i 5 ch -azii bunuril Prin it in sensul prezentei _reglementéri de arma sau agravante, se infelege orice loc destinat efectiv gi actual uzun este domestic al uneia sau Tell ii multor persoane, indiferent de felul constructici (casa, garaj, coliba, cort etc.), de faptul cd este sje. penta comiterea actelor de violenf& componente alifolosith permanent sau tecitor (camera de hotel otel, cabin de infractiunii complexe de télhirie. Existenja faptci, acesta simfindu-se mai sigur pe sine, unor asemene|vapor ete.), esential este si fic folosita, in fapt, efectiv, pentru mifloace la indeména féptuitorului conferd un pericol sporinevoi legate dé viata intima pe: ‘ srsoane mai indriznet salimentare etc.), i (repau odihna,204 Drept penal. Partea specialii - note de curs Prin "dependinfe" vom injelege locurile accesorii ale locuinfei cum ar fi bucdtiria, camara, pivnita, magazia, terasa ete., deci locurile care intregese folosinta locuintei Pentru 0 protectie egal a patrimoniului, indiferent ca acesta aparfine unei persoane fizice sau juridice, ar trebui considerat cd legiuitorul a inteles, prin instituirea acestei agravante, si atribuie nofiunilor de "locuinta" si "dependinge" un sens mai larg decat cel explicat anterior, pentru ca altfel protectia ar fi doar in folosul persoanelor fizice. Extinzind {intelesul nofiunilor ar trebui considerat cd in sfera de aparare ar intra si sediile persoanelor juridice, depozitele de mirfuri ale acestora etc.. Intrucat o asemenea extindere ar apare ca forjati si in afara legii, considera ca aceasta interpretare nofiunilor de "locuinja" si "dependinfe" nu opereaza, astfel ci se impune - de lege ferenda - instituirea protecfiei penale, in mod egal, si cu atét mai necesar, si in favoarea persoanelor jt autorititilor publice, institufiilor publice, institufiilor sau altor persoane juridice de interes public, dintre cele previzute la art.) 145 Cpen. d) Télhéria sdivarsité in Explicafiile privitoare la aceasta imprejurare de agravare sur aceleasi ca si la furtul calificat prevazuti de art. 209 alin. 1, lit, calamitif timpul nei hy, la care facem trimitere. ©) Talharia care a avut vreuna din urmétrile ardtate in, art, 182, Aceasti imprejurare de agravare are la bazéi consecinfele actiunii adiacente, respectiv a acielor de violent exercitate asupra vietimei, pentru reusita actiunii principale d luate a bunului, atunci cand aceste consecin{e constau intr- ‘atiimare corporal care necesit’ pentru vindecare mai mult a Drept penal. Partea special note de curs 205 60 de zile de ing ve i medicale ori pierderea unui sim sau ean, incetarea functionrii acestora, o infirmitate permanent fizicd sau psihied, slujirea, viefii persoanei, Pentru avortul ori punerea in primejdie a a : existenfa acestei ante, pe lingd consecinfele aritate, este necesar ca aceste consecin{e s& se fi produs sub forma de vinovatie a praeterintentici, respectiv fiptuitorul si fi acfionat cu intenfie in ceca ce. priveste Sivarsirea faptei de tilhirie (atat pentru infractiunea de ustragere ct si pentru cea de violenfa) 1 e 8 fie, in acelasi mp, in culpa in ceea ce pri i a ce priveste umarea mai grav care s- produs, i a in situatia in care fiptuitorul va actiona cu intentie si in cea ce priveste urmarea mai grav care s-a produs, vom fi in Prezenfa unui concurs de inffacfiuni (talhirie previizuti de art 211 alin 1 sau 2, dack existto alti imprejurare de agravare din cele anterior prezentate, si lovire ori vatimare corporal’, ori Vitimare corporal grava, in raport de numarul zilelot de ingrijiri medicale), nema Titera b. ind in imprejurarea de agravare de la + Télhdria care a produs consecinje deosebit de grave sau care a avut ca urmare moartea victimei (alin, 3). Aceasti agravanta se refer in primul rnd la consecinjele deoschit de Srave care s-au produs prin actiunea principala a talhitici, respectiv furtul, iar sub al doilea aspect se refer’ la rezultatul actiunii secundare de violenfi, amenintare ete. Cu privire la consecinjele deosebit de grave, intrucét acestea au fost tratate cu prilejul analizlrii inftactiunii de fury facem trimitere la cele acolo explicate ,206 Drept penal, Partea special —note de curs T : Drept penal. Partea specialti— note de curs Talharia care a avut ca urmare moartea victimei constituie forma agravati care presupune comiterea cu intentie a faptei de talhirie, ins moartea victimei, trebuie sii se fi produs praeterintenfionat, prin depigirea intenfiei sale si posibilt ca rezultat al culpei fiptuitorului. Cand actiunea violenti se comite cu intenfia de a ucide vietima pentru a putea sustrage un bun, si atit moartea victimei eat si sustragerea bunului se realizeazi, nu vom fi in prezenfa acestei agravante, ci in prezenta unui concurs de infracti grav (art. 176 lit. d C.pen,) si talhiirie (art. 211 alin. 1 C.pen.), Tentativa si consumarea infractiunii a) Tentativa. Potrivit dispozifiilor art, 222 C.pen. se prevede ct aceasta infractiune, fiind susceptibila de forma tentativei, se pedepseste. ‘Tentativa la infracfiunea de talharic exist atunci cand fAptuitorul a inceput executarea furtului prin violent, ameninjare etc., ins nu s-a reusit insugirea bunului datorita intervenfiei ori opozitiei posesorului ori definatorului bumului ori a altei persoane, ori cfind dupa exereitarea actiunilor violente contra vietimei nu s-a reusit deposedarea de bun pentru ca acesta nu se giisca la vietima sau in locul in care se credea de faptuitor c& exista. b) Consumarea Infra bunului s-a realizat (acfiunea principala) prin folosirea de violente, ori amenintiri, ori punerea victimei in stare de inconstienf& sau neputinfa de a se apaira etc. (actiuni adiacente, secundare). : omor deosebit de jiunea de talharie se consum& cénd sustragerea 207 Pentru imprejuririle de agravare ale talhariei fractiunea se consumé atunci cnd s-au produs gi rezultatele mai grave prevaizute de lege, Sanctiunea Infractiunea de talhirie, in forma tip de la alin. 1 se pedepseste cu inchisoare de la 3-18 la alin, 2 pedeapsa este inchisoare d agravate de la alin, 2! ni, in formele agravate de le la 5-20 ani, in formele pedeapsa este inchisoare de la 7-20 ani lar pentru formele cele mai grave de la alin. i 3 pedeapsa este Inchisoare de la 15-25 ani si interzicerea unor di repturi, 4, PIRATERIA (ART, 212 C.PEN,) tee (w efuirea prin acte de violenfa savarsite in scopuri personale, de eckipajul saw pasage persoanelor sau bunurilor care se Definitie: ii unei nave impotriva P a Rdsese pe acea navi ori impotriva altei nave, dacd navele se afta in marea liber intr-un loc care nu este supus jurisdictie pedepseste cu inchisoare de Ia 3-18 ani. sau i nici unui stat, se Dacit pirateria a avut vreuna din urmarile ardtate in art. 182, pedeapsa este inchisoare de la 5 la 20 de ani Pirateria care a produs consecinfe deosebit de grave S44 @ anit ca wmare moartea victimei se pedepseste Inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Dispozitiile alineatelor precedente se aplict in mod corespunziior $1 edind infractiunea de piraterie s-a comis pe o aeronava sau intre aeronave $i nave, cu208 Drept penal. Partea speciala ~ note de curs Drept penal. Partea special —note de curs 209 inffaotiunea de piraterie se ascamand ou inftactiuea de} alts navi agresoare, De regu, aceastinftacfiune se sivaryeste talhavie, inst principala deoscbire intre acestea consti fn locul | de o pluralitate de subiect activi. sAvarsini fiecdreia, respectiv pirateria se poate sivérsi numai Subieet pasiv este oricare persoan’, victima a actiunii Jn marea Tiber sau intr-un loc care nu este supus jurisdicti principale ori a actiunii secundare, asupra bunurilor careia s-a nici unui stat, ori in spatiul aerian, in aceleasi conditit de | produs jefuirea ori fata de care sau fati de bunurile careia s-au inexistenti a jurisdicfiei vreunui stat (alin. 4), in timp ce | sivarsit actele de violent. Pentru actiunea principala, subiectul talhisa se poate savin orice loc (in afar de marea liber | pas poate iim se afle prezent pe acca nav sau aeronav’ ci sau loourle nesupuse jurisdictei vreunui stat. doar bunurile acestuia s& fi fost incredinfate spre transport si Pirateria este, si ea, 0 infractiune complex’. aceste bunuti si fie jefuite, Conginutul infractiunit Latura obiectiva Obiectul juridic principal il reprezint& relatiile sociale Blementul material al infra exprima caracterul de ordin patrimonial privitoare la apararea situatiei de fapt a | complex al acesteia, respectiv pirateria se realizeaza prin doua tranutilor mobile, menfinerea lor in cadrul patrimonial din care | acjiuni conjuncte 0 aetiume principal - jefuirea - si 0 acfiune fae parte indiferent cB acest patrimonin apartine sttului, unei secondars, adjacent - svirtea actor de violent persoane juridice sau unei persoane fizice. Acfiunea principala, de jefuire a unei nave sau Obiectul jutidic secundar, adiacent, il reprevintl ) aeronave, const in luarea pe nedrept si far consimfamantl relafile sociale privitoare la apirarea personne’ ct si TA}. detentorulu, posesorulu sau propritarului acelor bunuri a unei oeurtatea nonusilor alate pe nav’ sau aeronavé asupta etre) cantitati din bunuri sau a tuturor bunurilor aflate pe navel sau este shvansita jefuiren “eetonava (cu intrunirea acelorasi cerinje ca si la infractiunile de Obiectul material al infractionii Tl constituie bunt tin sau tihitie, tratate anterior). tmobile aflate pe nava san acronava impottiva chia Wey Actiunea adiacenti consti in sivirgrea de acte de fuirea precum si corpul persoanelor Violen|a impotriva persoanelor sau bunurilor care se gasesc pe savargeste j pbunuti aflate pe nava ori aeronava sau chiar parfi din nevaSlitaya say aeronava jefuita, aceste acte de violen|& putand aeronava asupra cérora se exerciti actele de violent wnsta in Violenle fizice (loviri, vatimari corporale) ori in Subiectit infracfiunii Holenfe morale (ameninfari), acestea indreptandu-se impotriva Subiect activ poate fi oricare dintre membrii echirallifSrscenelor, procum si violenfe fndreptate impotriva bunurilor + dinte posesorii unei nave sau acronave, indiferent MEistriaizate in distrugerea unor mirfuri, unot psi din nava acestia se afl pe nava sau aeronava care se jefuieste of face imposibili deplasarea, @ unor210 Drept penal. Partea special — note de curs Drept penal. Partea special — note de curs 211 accesorii ale navei care ar servi la salvarea persoanelor saul bunurilor (barci de salvare, paragute etc.) Ceringe esenfiale pentru intregirea laturii obiective. 0 prima cerinta este accea ca acfiunea de jefuire si fie comisé de chipajul unei nave sau aeronave de pasageri aflafi pe o navi sau aeronava, apoi jefuirea si se produed asupra unei nave oti aeronave aflate in marea liberi ori in zbor sau intr-un loc ce nu este supus jurisdictiei vreunni stat, jefuirea si se comitd asupta ca urmare 0 vatimare corporal grav previizuta de art. 182 Cpen., pirateria care a produs consecinfe deosebit de grave si pirateria care a avut ca urmare moartea victimei. intrucdt toate aceste forme agravate existi si la infractiunea de télharie, facem trimitere la explicatiile date eu prilejul tratarii acestora, Tentativa $i consumarea infractiunii La aceasta infrac{iune tentativa este posibila si se pedepseste (art. 222 C.pen.). Exist tentativa atunci cand | acfiunea de sustragere a inceput ca urmare a folosirii violenfei, dar sustragerea nu s-a realizat datoriti unor imprejuriti independente de voinfa fiptuitorului sau fAptuitorilor. Consumarea infracfiunii are loc in momentul in care datorita exercitarii violenjei s-a realizat insusirea bunurilor. La aceasta infraotiune se poate vorbi si de epuizarea ei, in fn care, sivargindu-se prin acte similare repetate de sustragere, sa executat gi ultimul act, ori in cazurile de agravare, cand s-a produs si urmarea acfiunii adiacente - vitimarca corporal grava sau moartea victimei, daca aceasta a survenit chiar dupa un timp de la desfaisurarea violentei si realizarea jefuirii, ‘Sancfiunea Pentru forma simpla de la alin, 1 se prevede o pedeapsi cu inchisoarea de la 3 1a 18 ani, pentru forma agravatti de Ia in. 2, pedeapsa este inchisoare de la 5-20 de ani, iar penta formele agravate de la alin. 3 pedeapsa este inchisoarea de Ia 15-25 de ani si interzicerea unor drepturi. bunurilor aflate pe nava sau aeronava supusi pirateriei si actele de violen{& si se sfivargeasca in scopul realizarii principale, de sustragere, si si fie indreptate asupra persoanclor sau bunurilor aflate pe nava sau aeronava care se jefuieste. Urmarea imediatd consti in realizarea deposedarii de bunul sau bunurile aflate pe navi sau aeronavi, trecerea acestora in posesia faptuitorului in urma supunerii persoanelor sau bunurilor la suportarea aotiunilor violente. Legatura de cauzalitate trel desfiigurate si urmarea imediata produst. Latura subjective Flementul subiectiv consti in intentia de a sivaryi pirateria sub aspectul acfiunii principale si a cclei secundare, intentie care trebuie avuti inca de la ineeput. Pe Langa aceasta, este necesar, sub aspect subiectiv, ca violenfele exercitate si s& existe intre actiunile aibéi drept scop realizarea actiunii de jefuire, iar aceasta actiune de jefuire s& se efectueze in scopuri personale de cite subjectul ori subiectii activi. Forme agravante . fn alin. 2 si 3 ale art, 212 C.pen. sunt prevaizute trd] forme agravate ale infractiunii de piraterie; pirateria care a avu212 Drept penal. Partea speciala ~ note de curs 5. ABUZUL DE INCREDERE (ART. 213 C.PEN.) 7 Definitia we Insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice tiilu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept, ori refuzul de a-l rrestitui, se pedepsesie cu inchisoarea de la 3 luni la 4 ani sau ‘euamende Daca bunul este proprietate privaté, cazului end acesta este in intregime sau in parte al statu acjiunea penald se pune in miscare la plangerea prealabild a persoanei vatémate, Impacarea partilor inlditurd raspunderea penala'. a) cu exceptia Infracfiunea de abuz, de incredere rezult din comportarea abuziva a celui care, fiindu-i incredintat un bun de tre o alt persoand pentru a-l pistra ori a-! folosi intr-un mod 5 dec, 1998, definitive, Cuten Constifionlé a amis tujionaltate si a consatat cd disportia yeu except eam intregime sau In parte al statu prevlzus de ar, 213 alin. 2 Cpe este neconstitutinal. anumit, interverteste, flird drept, calitatea sa de simplu detentor al bunului, care nu ii aparfine, in calitatea de proprietar al | Dbunului si-l trece abuziv in proprietatea sa, Conginutul infractiunii Obiectul juridie al infractiunii de abuz. de ineredere constituie relafiile sociale de ordin patrimonial privitoare Ja acordarea si respectarea unei anumite increderi pentru nasteree si mentinerea lor, in scopul apiririi drepturilor celui care $ncredin{eaz bunul mobil unei alte persoane. b) Drept penal. Partea speciali—note de curs 213 Obiectul material al acestei infracgiuni il constituie un bun mobil al altuia, care este definut de fptuitor cu orice tithu, Asadar, pentru existenta obiectului material se cet fntrunite dou’ conditii bunul si fie un bun mobil care si aparfin’ altel persoane decét faptuitorul, si in momentul sivarsirii infractiunii, s& se fi aflat in detentia fiptuitorului. in acest sens, bunul mobil poate fi orice bun mobil corporal care are © anumiti valoare, roadele acestuia, inscrisurile, banii, titlurile de credit si orice alte valori evaluabile in bani Detentia presupune dreptul de a stipani fn fapt un bun in numele altuia, in mod temporar, in inferesul sau folosul altuia ori in interesul propriu al detentorului, cu precizarea i, in tot timpul deteniei, proprietatea continua si apartina proprietarului bunuluj, deci detentorul nu dobéndeste un drept de proprietate asupra bunului incredinjat. Aceasti detentic nu trebuie confundata cu definerea material, fiziea @ unui bun, care nu confers decdt un contact material cu bunul respectiv, in afara orictirui raport juridic. bunul mobil si fie definut de fiptuitor cu orice titlu, Aceasti definere trebuie si fie facut in temeiul timui titla Juridic, legal si valabil. in sensul cerut de lege, titlurile in baza carora se define bunul pot fi doar titluri rezuliate din raporturi patrimoniale netranslative de proprietate, cum ar fi contracte de depozit, de mandat, de imprumut, de transport, de locatiune ete. Subiectii Subiect activ al infractiunii poate fi orice persoani care, | responsabila, care are in detenfie un bun al altuia.214 Drept penal, Partea speciala ~ note de curs Subject pasiv, de asemenea, poate fi orice persoand creia Si apartine un bun, pe care I-a incredinfat unei alte persoane. Latura obiectivt Elementul material al. laturii infractiuni Tl constituie acfiunea abuziva prin care, cel care a primit in detenfie un bun al altuia, interverteste titlul juridic al obiective a acestel detenjiunii bunului, trecfndu-si acest bun in stapanirea sa ilicit’. Aceasti acfiune se poate realiza prin trei modalitati normative: ~ insusirea bunului - dispunerea pe nedrept de acel bun + refuzul de a-t restitui. Oricare dintre aceste modalitafi savarsite sunt suficiente pentru realizarea elementului material al infraetiunii, insi Fapta se poate comite si prin sivargirea tuturor modalitifilor in situafia in care ffptuitorul define mai multe bunuri din care, 0 parte le insugeste, de 0 parte dispune fra drept, iar pentru 0 parte refuz4 restituirea. fnousirea unui bun const in Iuarea bunului in stapanite, trecerea lui in patrimoniul faptuitorului Dispunerea pe nedrept de un bun consti in efectuarea) de acte de instriinare, distrugere, transformare etc., in mol abuziv, ilicit. Simpla folosire a bunului defimut, atunci end my nu constituie un act de sa stipulat interzicerea folosirii, dispunere pe nedrept. Refuzul de a restitui bunul consti in manifestarey expres sau taciti de a nu mai da inapoi bunul primit. Ac refuz,trebuie si fie abuziv si nejustificat, Nerestituirea bunului premergéitoare sau tentativa, insi legea mule care faptuitorul Drept penal. Partea specialti—note de curs 215 altuia pe motiv ca acesta, in mod obieetiv, a fost pierdut, a dispairut, s-a distrus intr-o calamitate etc., nu poate consti tefuz de restituire in sensul cerut de incriminare. Urmarea imediatdt consti in crearea unei situatii de fapt contrare celei care ar fi trebuit si existe, respectiv o lipsire a subiectului pasiv de posibilitatea exercitérii drepturilor sale asupra bunului care i aparfine, o afectare a patrimoniului sau si, pe cale de consecin{a, producerea unui prejudiciu material. Latura subiectivé a infractiunii consti in comiterea faptei cu intenfie direct sau indirecti, respectiv faptuitorul prevede c& prin acfiunea sa va afecta patrimoniul subiectului pasiv, urmirind aceasta sau, desi ru urmareste, accept posibilitatea acestei atingeri aduse patrimoniului celui care La incredinfat bun Forme. MopaLiriqi. SANCTIUNE La infracfiunea de abuz de incredere sunt posibile actele jineaza. Consumarea infractiunii se produce in momentul in executi actiumea abuzivl in una din ‘modalit&tile previzzute: cfind isi insuseste bunul, cénd dispune de el sau cAnd refuza resti irea. Daca fapta se savarseste prin i (exemplu intdi insuseste bunul, apoi tl vinde unei alte persoane ete.) consumarea infracjiunii se produce in momentul realizar primei actiuni. Modalitijile de savérsire sunt cele trei analizate anterior: insusire, dispunere pe nedrept, refuzul de restituire. Infractiunea de abuz de incredere se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amendi,216 Drept penal, Partea speciala ~ note de curs Aspecte procesuale Prin alin, 2 al art.213 C.pen. s-a previzut posibilitatea punerii in migcare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vaitiimate, iar impacarea partilor inldtura rispunderea penal, in situafia in care bunul, obiect material al infractiunii, este proprietate privata a subicctului pasiv. 6. GESTIUNEA FRAUDULOASA (ART.214 C.PEN,) Definitie: ( ) Pricinuirea de pagube unei persoane, eu rea credint cu ocazia administrarii sau conservarii bumurilor acesteia, de céitre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrdrii sau conservarii acelor bunuri se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Gestiunea frauduloasa sewvarsite in scopul de a doband un folos material se pedepseste cu inchisoare de la 3 ta 10 ani, daca fapia mi constituie o infracfiune mai grave. Dact bunul este proprietate privatd, cu excepfia cazului cénd acesta este in intregime sau in parte proprietatea statulut, actiunea penalét pentru fapta prevéizuta in alin! se pune in miscare la pldngerea prealabilé a persoanei vétdmate’ "prin decizia nr 5/4 feb, 1999, defi exceptin de neconstitufonatitate si a constatat et dispozi ccind acesta este In tntregime sau in parte al statului prev. de art, 214 alin.3 C.pen, ‘este neconstitutional Drept penal. Partea speciala~note de curs 217 Si aceasta infractiune, alaturi de infractiunea de abuz de ineredere, prin ineriminarea stabilit& prin ar.214 C.pen., urméreste ocrotirea bunurilor pe care 0 persoani le fneredinjeaz& alteia (pentru administrare sau conservare) in sensul de a nu i se pricinui pagube, cu rea credinta, de catre persoana cdireia i-au fost ineredintate bunurile. Legiuitorul a incriminat aceasta infractiune intr-o forma simpla (alin.1) si o forma agravati (alin.2). Continutul infractiunié Obiectul juridic '\ constituie relatiile sociale de ordin patrimonial privitoare la acordarea si respectarea unei anumite fnerederi pentru nagterea si menfinerea Jor, in scopul apir’ drepturilor celui care incredinfeaz bunul mobil unei alte persoane pentru a-] administra sau conserva. Obiectul material al infractiunii poate fi constituit dintr-o universalitate de bunuri ce apartin patrimoniului unei persoane (chiar fntregul avut, o parte din el sau un singur bun), deci atét bunuri mobile cat si bunuri imobile, care s-au fincredinjat unei alte persoane in baza unui raport juridie din care decurge obligatia, pentru cel care primeste bunurile, de a le administra sau conserva, Subiectii infractiunii Subiect activ al acestei infractiuni poate fi orice persoan, care are incredinfate mai multe bunuri ori un singur bun pentru a le administa sau conserva, bunuti care i-au fost incredintate de o alta persoand. Subiect pasiv poate fi orice persoand fizick sau juridica cfreia ii aparfin bunurile sau bunul ineredinfat ffptuitorului pentru ca acesta si le administreze sau conserve in mod218 Drept penal, Partea special ~ note de curs Drept penal. Partea special — note de curs 219 duce o paguba prin activitatea | gestioneaz bunurile altuia s& accepte frauduloasti de gestionare. nee ee on fe riseurile produeerii de Latura obiectiva cae le urmareste. Elementul material const in orice actiune sau inactiune | Prin introducerea alin.2 al 7 pagubitoare, care se efectueazi de clitre cel care & rim © forma agravatt a Rear ae eae # june frauduloas’, : cu prilejul administrarii sau) respectiv cénd fapta s-a sivarsit in scopul de a dobandi un folos as: ipta s-a savarsit in scopul de a dobéndi un fol corespunzator si cireia i se pro material. Aceasta a a ta forma agravati are acelasi conjinut privitor la conservarii acestora ectul juridic, objectul material, latura obiectiva si sul obi I juris ectul material, latura obiectiva si subiecti a Cerinjele esenfiale, care twebuic indepli actiumea pagubitoare si intregeased laura obiectivéy sunt Sub aspectul laturii _ subiec 2) aotiunea producstoare de pagubl trebuie sivarsitt ital ctae as : jective, i timpul si cu ocazia administer sau conservarit bunurilor. | scop, de a dobandi un folos rane pee Prin “administrare” (in sensul incriminarii) se | ‘Tentativa. Consumare nite pentru cal corespunitoare nat Infractiune a de gestiune fra uduloasa, des . desi este desfigurarea unei_activititi susceptibila de a ptibilé de acte preparatorii si tentativa, acesten nu sunt sun destinajiei bunurilor ineredintate, injelege o activitate de protejate a bunurilor respective pentrt i pedepsite. sc evita disparitia, distrugerea ori degradarea acestora Consumarea infracfiunii are 1 i 'p) acfiunea producitoare de pagub’ sa reprezinte |aefiunilor, s-a produs paguba tn patr ~_ cand, prin desfisurarea ctivitate contrars celei care ar H fost desfiurail de un Py Sanctiunea, Pentre forma oe caterer Te gospodar faté de bunurile respective Fe daicatoInchisozrea dela 6 fun! oe folie ila ty ekuea imeditd const tn produeeted unel pati fetal (lin) pedeapsa este fnchisoare ie es raret tmordingat bunul si clreia Hi apart #4 Aspecte procesuate, Pentru fous a eee | Bevizutt de alin.t, in situatia in eee Serpih infate sunt proprietatea privatd a unei persoane ea actiuinea penala se pune i pune in migeare la. pli il a persoanei vatamate. : pling jar prin “conservare” persoanei bun. Legdtura de cauzalitate twebuie si existe activitatea celui care a primit bunurile spre administal conservare si paguba pricinuita proprictarului bunurilor Latura subiectivit Infractiunea de gestiune frauduloasi se sivarsea intentie direct, inst mu este exclush sivargirea ei ici} pentru ci nu se poate permite unei persoane Pentru forma agravata ” gravatii de la alin,2 acfi a ie in migcare din oficiu, ceed indirect,220 Drept penal. Partea special — note de curs 7. ANSELACTUNEA (ART. 215 C.PEN.) Definitie: ee. ngelaciunea (sau exerocheria) constd in inducerea fn eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adeviiratd a une! ‘fapte mincinoase sau ca mincinoast a unei fapte adevarate, n ‘copul de a objine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o pagubl (ert. 215 alin. 1 Copen.) $3 aceasta infrac{iune este agadar o modalitatetipied de sustragere ce se realizeazi insti prin inducerea in eroare @ victimei pentru a 0 determina si remit un bun sau un folos material fiptuitorului gi pe care acesta urmareste si-1 obfins. ‘Art. 215 C.pen. reglementeazi in mod diferentiat 0 forma simplé tip a infractiunii (alin 1), dowd forme ealificate, apravate (alin. 2 si 5), 0 variant specials, numité curent ingeliciune in conven (alin. 3) si inex o varianté specialt prevazutd de alin. 4 privitoare la ingeliciunea prin cecur. inscliiciunea - forma simpli Obiectul juridic il _constituie patrimoniale privind apdrarea bunulut altuia. Obiectul material cuprinde relatiile corporate mobile, ci si1bamurile imkite, drepturile sh cigs patrimoniale, precum si ac{tunile eu earacter patrimonich in momentul sivarsirii infracfiunii la dispozifia sau in’ poss) ori detentia subicctului pasiv. Subicctul acestei infracfiuni, atat cel acriv ct si ‘pasiv, poate fi orice persoani. rubei; cai agubei; cfind paguba nu se produce ne vom gasi in fata unei tentative la aceast’ infiactiune. eae dire i i eer be a ingela si cerinfa esenfiali consti in aceea ca is coe Ptuitorul si urmareased a obfine pentru sine sau pentru alta un folos material injust. sociale} astfel 0 vinoviiie calificata prin scopul urmétrit de infractor. na numai unveil Drept penal. Partea specialai— note de curs 221 Latura obiectivi = Blementul material consti in aefiunea frauduloasa de amagite, de inducere in eroare a victimei A tne - ceastéaciune de inducere in eroare se poate sivaisi » ivit dispozitiei incriminatoare, fie prin prezentarea c: adevis i ac frat a unei fapte mincinoase, fie prin prezentarea ca Cerinta esentialit pentru varianta simp, ti ist nu se cere anume ceva, ee Urmarea imediaié consti in producerea unei pagube L Ba egatura de cauzalitate trebuie si existe intre actiunea lul ea de inducere in eroare si rezultatul pagubitor. Consumarea infracfiunii are loc in momentul producerii Latura subiectivi. Infractiunea se produce cu intentia eae t east cerinfi caracterizeazé intentia care devine Pedeapsa este inchisoare de la 6 tuni la 12 ani. inselaciunea - for - forma agravata (art, 215 ie alin. 2 C.pen.) Ingelaciunea sivarsita prin folosire de nume sau calitifi case ori de ale mijloace frauduloase. _) Obiectul juridic si obiectul a pe ‘ul material este acelasi ca si la222 Drept penal. Partea speciala ~ note de curs Subiecfii suat aceiasi ca la forma tip. Latura obiectiva. Elementul material consti in actiunea de inducere in eroare prin cele doud modalitéji: prin prezentarea ca adevaratt ‘a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasi a unei fapte adevarate. Cerinja esengiald const® in accea eX Ia actiunea de inducere in eroare s& se fi folosit nume sau calitati mincinoase ori alte mijloace frauduloase: : * folosirea de nume mineinoase - prin folosiea unui ume care nu apar{ine in realitate persoanei respective (fie al unei alte persoane, fie nume imaginar); « folosirea de calitéti mincinoase - prin intrebuintarea sau asumarea de ranguri, titluri, functii, atribute pe care faptuitorul nu le are in realitate; « folosirea de alte mijloace frauduloase, ca de exempla falsurile. ‘Atunci cfnd mijlocul fraudulos constituie prin el insusi | o infractiune, se aplicd regulile concursului de infractiuni, Urmarea imediat& consté in producerea unei pagube. Logdtura de cauzalitate trebuic s8 existe tntre si rezultat. Pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani alin, 3 C.pen.) Definitie: ‘Alin, 3 al art. 215 C.pen. prevede varianta specialél ingeliciunii - ingelciunea in convenfii - care este defi Drept penal, Partca special note de curs 223 “inducerea sau menfinerea in eroare a unei persoane, cu prilejul incheierii sau executdrii unui contract, sdivargit@ in asa fel incat fara aceastit eroare cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate”. Obiectul juridic, obiectul material si subiectii sunt comune cu cele de la forma tip. Latura obiectivit Elementul material consta in acjiunea de inducere sau menfinere in eroare. Cerinta esenjiali consti in aceea ca (prima) inducerea in eroare si se produca cu prilejul incheierii sau executérii unui contract si (a doua) inducerea in eroare si fie de asa naturi fncat, fara acea eroare cel amagit nu ar fi ineheiat sau nu ar fi executat contractul in condifiile stipulate, adie amagirea sa fi fost hotirdtoare pentru persoana inselati. Urmarea imediatd. Actiunea de inducere in eroare sau ‘menfinerea fn eroare trebuie si producti © paguba. Legétura de cawzalitate trebuic si existe Intre acfiunea _ deingelare gi producerea pagubei. Latura subjectivit Activitatea de ingelare se comite cu intentic, Este fa c& sivaryeste 0 actiune de inducere sau inere in eroare cu ocazia incheierii sau executirii unui inseldciunea prin folosirea cecurilor - varianta ial (art. 215 alin. 4 C.pen.) Definitie:224 Drept penal. Partea speciald —note de curs Drept penal. Partea speciali—note de curs 225 Emiterea unui cec asupra unei institufii de credit saw unei persoane, stiind cd pentru valorificarea Iui nu existi provizia sau acoperirea necesard, precum si fapta dea total sau in parte, ori de a Legiitura de cauzalitate trebuie sa existe intre actiune gi urmarea imediata. _ Latura subjectiva. Accasti infractiune se sivarseste cu intenfie directé si cu scopul special de a urméri obfinerea Pentru sine ori pentru altul a unui folos material injust, Pedeapsa este inchisoare de la 3 al 15 ani. retrage, dup emitere, provizia, interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul ardtat in alin. 1, dacd s-a pricinuit 0 pagubd posesorului cecului”. Obiectul juridic este acelasi ca la forma simple. Obiectul material consti in drepturile patrimoniale biinesti ale unei persoane. Subiecti: + activ este orice persoan’ titular’ a unui cont deschis lao Scurte explicafii: * “trasul” este persoana care are mandat sau ordin de lao | alti persoana numits “trigttor” sa execute obligalia de plati a tmei sume determinate in favoarea unei a treia persoane nomit beneficiar, la implinirea scaden{ei gi locul menfionat in cece * cee - in sensul incrimindrii - mijloc de plati prin care Posesorul unui cont da ordin biincii la care are deschis acest ont si vireze in contul defindtorului cecului (beneficiarul subiectul activ. sumei inscrise in cec) o anumitii suma de bani (cea inscrisi), Latura obiectivit * De refinut ca libretul CEC nu. constituie cee Elementul material se poate realiza prin actiunif’ acceptiunea din art. 215 -b z banca © pasiv poate fi orice persoana care pi Andrepliteste de agi reoupera suma pe care i- datoreazi este un cee care 0 alternative: © actiune de emitere a unui cee 4 cerinja: faptnitorul si stie e& nu exist’ provizia sau acopetl in bani necesari 4 © actiunea de retragere a proviziei in tot sau in parte cerinfi: s& existe acoperie a sumei consemnata pe cee © acjiunea de interzicere a trasului de a plati cerinf@: actiunea si se sfivargeasci inainte de expi Ingeliciunea - forma agravanta de la alin, 5 ‘Inselticiunea care a avut consecinte deosebit de grave termenului de prezentare Urmarea imediata este producerea unor pagube.226 Drept penal. Partea special — note de curs DELAPIDAREA (ART. 215" C.PEN.) ) Definitie: Delapidarea consti in “insusirea, traficarea, de cditre un functionar, in interesul stu ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri, pe care le gestioneazi folosirea sau sau administreazit’. Codul penal reglementeaza in art. 215/1 0 forma simpli (alin.1) si o forma agravata (alin. 2). Conginutul infeactiunii - forma simplit Din definifia legala rezulti c@ infractiunea de delapidare ‘are un confinut specific, ce o individualizeaz in réndul infractiunilor de sub aceasta secfiune. Obiectul juridie are un caracter_ complex: obiectul juridie principal 1 constituie relatiile sociale privitoare la apfrarea patrimoniului; obiectul juridic secundar il constituie relatiile de serviciu privitoare la indeplinirea atributiilor de administrare sau gestionare a patrimoniului, Drept penal. Partea special ~ note de curs__227 Gestionarea cuprinde un complex de operafii faptice gi scriptice, de luare in primire, pistrarea si eliberarea din gestiune a bunurilor, pe baza si in executarea actelor de Adispozitic date de citre organul de administrare a patrimoniului petsoanei juridice. Gestionarea implica asadar in mod necesar uun contact direct si material, precum si detenfia juridicd a bunurilor gestionate. Gestionarea cuprinde dou feluri de acte: * _acte de primire gi predare (denumite si acte de manuite) * acte de pastrare ___Actele de primire si predare au caracter faptic si juridie side aceea nu trebuie confundate cu operatiile mecanice, fizice, de manipulare materiala (incarcare, descdircare etc.). Actele de pistrare comport& Iuarea masurilor materiale si juridice ce deriva din obligafia de a asigura conservarea si existenja fizicd si juridiei a bunurilor aflate in gestiune (nofiunea de “pastrare” nu se confunda cu notiunea de “paza”, aceasta neconstituind gestionare, ci numai asigurarea securitafii Obiectul material consti in bani, valori sau alte bunuti f bunurilor sau a locurilor unde se afla bunurile) care trebuie si dclapidarii, de a se gisi in momentul sivarsiti delapidit estionarea ‘san administrarea fiptuitorului, adica in dete ilicita a faptuitorului in baza unui raport juridie de serviel strare sau gestionare. Prin “gestionare” se injelege acea activitate de se care are ca atributii principale primirea, pastrarea si eliber de bunuti aflate in administrarea, folosinta, chiar tempo) ‘unei persoane juridice la care lucreaza faptuitorul, indiferent modul de dobandire si de locul unde se afla bunurile. Fwtuncasch tashbura specific’, prop Un bun se afla in gestiunea fptuitorului din momentul fi efective, reale in gestiune (indiferent daci s-au init concomitent si formalitatile ea si contabile) si “Prin “administrare” se infelege activitatea acelor organe ibulii de conducere din cadrul persoanei juridice eare au28 Drept penal, Partea special ~ note de ours i fitayii acesteia juridice, in conformitate eu natura si copa activitajit ace: nomic. nati ial-ec0! ; figs acamee ‘nu implica contactul direct, soa material, cu bunurile administrate, care este atributul exelusi al gestion, ei mumai posesia juried aacestors, fn nofiunea de administrare intra a et administrative de dispozitic oft si actele de admins turilor si valorilor. actele ‘economico-financiara a bun Subiectié infractiunit ; Subiect activ - 0 prima condifie ce se cere Intruniti est A sau wn funcjionar care gestioneaz& ca acesta sad ‘fii | ; administreazd bunul delapidat (deci subject califieat) cae de functionar si de gestionar trebuie st aib’ o dubla calitate: sau administrator. Potrivit art. 147 C.pen. prin func ermanent sau temporat, tit’, 0 insircinare de ‘ jn serviciul unei alte persoane juridice dec} 4 art. 145, precum si orice salariat car persoane juridi jonar se intelege orice cu orice titly| persoanii care exercita P ae indiferent cum a fost invest retribuité sau nu, cele la care se refer’ z exercité o insarcinare. in ae vunei alte a e refera art. 145. | in fapt, vreo insireinare de orice natura, cit efectiv. A a wuridice dintre cele aritate mai su serviciul unei persoane j i indiferent daca si cum a fost investt si indifers sau nu yreo retributi. ‘Nu. au calitate de funcfionar: antreprenorul, civ ccriugul particular, membrii asociatiilor cooperatisic cent dac& primest Drept penal. Partea spe notede curs __ 229 A doua condifie care se cere intrunita este ca persoana respectival si aibi calitatea de gestionar sau administrator. Gestionar este acel angajat care are ca_atribufii principale de serviciu primirea, pistrarea gi eliberarea de bunuri aflate in administrarea, folosinja sau detinerea, chiar temporara, a.unei persoane juridice din cele ardtate, indiferent de modul de dobandire gi de locul unde se afl bumurile. in dreptul penal se considera gestionar atét gestionarul de drept cat gi gestionarul de fapt. Administrator este functionarul ori salariatul care face parte din organele cu atributii de conducere a unitatii si care indeplineste activitatea de administrare a avutului acelei unit (manager, contabil gef etc.). Participafia este posibila. Pentru existenfa coautoratului, fiptuitorul trebuie si aiba calitatea ceruti de lege autorului, Daci nu are aceastit c: rispunde ca gi complice concomitent. Subiect pasiv este persoana juridic’, Latura obiectivit le va Elementul material const’ intr-o actiune de sustragere care se poate realiza prin trei modalitati efective: insusire, folosire sau traficarea bunul administrarea faptuitorului, insugirea este activitatea de scoatere din posesia sau detenfia persoanei juridice a unor bunuri gestionate sau administrate de faptuitor si trecerea lor ilicit in stipdnirea sa, putind dispune de ele ca de bunuri proprii (Insugirea se poate realiza si sub forma aparenti a unui schimb de bunuri de o valoare inferioara), aflat in gestionarea sau230 Drept penal. Partea special — note de curs Folosirea const in scoaterea temporara a unui bun din gestiune si utilizarea Ini in interes personal, pentru sine sau pentru altul, pentru o perioadi oarecare, dupd care este readus | fn gestiune. Folosirea trebuie si producti 0 uzura sau o scadere a valorii bunului, Daca folosirea nu a produs nici o pagubé | fapta va constitui abuz in serviciu. Traficarea consti in scoaterea temporara a bunului din gestiune si intrebuinfarea lui ilicitA in scopuri speculative de obtinete a unor profituri ilicite (exemplu Iuare de bani si imprumutare cu dobanda, apoi readucerea in gestiune). Urmarea imediatd consti in scoaterea bunului din sfera patrimoniala in care se glisea si eventual producerea de pagube (la insusire, folosire) Legdtura de cauzalitate trebuie sa existe intre actiunea de sustragere (in orice modalitate: insusire, folosire, traficare) i umarea'imediat&i (deposedarea de bun). Latura subiectiva. Delapidarea se savarseste numai cu intenfie direct& si in scopul special de a dispune de bunurile persoanei juridice ca de bunurile proprii, pentru a realiza un profit. Sanctiunea este inchisoare de la 1 an ta 15 ani. Forma agravanta a delapidarii (art. 215', alin.2 C.pen.) Delapidarea care a avut consecinle deosebit de grave se interzicerea pedepseste cu inchisoare de la 10 Ja 20 de ani tunor drepturi. ‘Art. 146 C.pen. arati ce inseamnti consecinfe deosebit de grave: “o pagub& material mai mare de 200.000 lei sau 0 perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzati unei autoriti Drept penal. Partea speciala—note de curs 231 publice sau oric&reia dintre unititile la care se refera art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice”, 9. INSUSUREA BUNULUI GASIT (ART. 216 C,PEN.) Definitie: how Art, 216 C.pen. incrimineaz sub aceasti denumire a infracfiunii dowd fapte distincte, ca variante ale aceleiasi inftactiuni si anume: fnsusirea bunului gsit si insusirea bunului definut din eroare, Ambele fapte se refera la relatii de ordin patrimonial care au luat nastere intémplitor (accidental) intre persoana care a gisit un bun pierdut sau care a primit din eroare un bun al altuia si persoana edrcia fi aparfine bunul Insugirea bunului gasit - ca variant propriu-zisi a infracfiunii - const& fn fapta de a nu preda in termen de 10 zile un bun gisit autoritajilor sau celui care I-a pierdut, sau de a pune de acel bun ca de al su (alin. 1) Insusirea bunului definut din eroare - ca varianta asimilati a acestei infracjiuni const in insusirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparfine altuia, ajuns Aiptuitorului (alin, 2), in eroare in posesid’ Caracteristic pentru ambele forme este ci reprezint& 0 forma atipicd de sustragere de bunuri, prin refinerea abuziva a bunului ajuns intémplitor (gisire sau eroare) in detentia fiptuitorului, si incdlcarea obligafiei de predare a acestui bun autorititilor sau celui cdruia fi aparjine. Exist insi deosebiri intre cele dowd variante ale infractiunii cea ce necesiti studierea lor separatt232 Drept penal. Partea special — note de curs A. Insusirea bunului gasit Conginutul infractiunii Obiectul juridic 11 constituie relatiile patrimoniale privitoare la apSrarea bunului altuia. Obiectul material este bunul gasit. in actualul Cod penal se foloseste expresia de “bun gasit” in locul celei de “bun pierdut” din Codul penal anterior, considerandu-se cai aceasta corespunde cu situatia faptuitorului, care stie cd a gasit un bun, find ins a sti sigur cA acel bun este pierdut. Prin “bun gisit” se infelege in genere numai_ bunul pierdut, iar nu si bunul uitat. Bunul pierdut este acela care a iegit involuntar in posesia juridic’ a titularului sau; bunul uitat este bunul lsat involuntar si momentan intr-un anumit loc, fri ca si fie considerat ca iesit din posesia celui caruia ii apartine. Nu constituie “bun gisit” nici bunul abandonat — ieyit din posesia proprietarului cu voia acestuia ~ si nici bunul Kasat temporar fard supraveghere (ex.: 0 bicicleti in fata unc institufii) — care dac& este insusit fapta va constitui infracfiunea de furt, Subiectit intractiunii Subject activ este persoana care a gasit bunul Subiect pasiv este persoana care a pierdut bunul. Latura obiectiva Elementul material const fhe tn inactiunea de a.) preda bunul gasit, fie in acjiunea de a dispune de acel bun preda inseamna a remite bunul gisit unei autoritati sau cal care a pierdut bunul; a dispune de bun inseamnd a efectua Drept penal. Partea specialii~note de curs 233 de dispozitic patrimoniala cu privire la acel bun, a-1 vinde, acl imprumuta, a-1 depune in gaj, consumare etc.) Cerinja esengiald consti in omisiunea de a preda bunul dupa expirarea termenului de 10 zile stabilit de lege (in cazul primei variante tip din alin, 1) sau in dispunerea de acel bun ca si cum ar fi al “sau” (in cazul celei de-a dowa variante tip din alin, 1). Dac& bunul se pred unei persoane care pretinde o& e proprietara bunului, desi nu e, iar giisitorul bunului este de bund credingi - fiptuitoral nu rispunde pentru aceasti infractiune. Urmarea imediaté consti in producerea nei daune materiale proprietarului bunului Legatura de cauzalitate este in majoritatea cazurilor evidenta si usor de dovedit, Latura subiectiva Infractiunea se comite doar cu intentie. Pedeapsa este inchisoare de la 1 lund la 3 luni sau amenda. B. insusirea bunului definut din eroare Continutul infractiunié Obiectul juridic al acestei variante este acelasi ca la cea dintai, respectiv relatiile patrimoniale p bunului altuia, ys Obiectul material consti in bunul detinut di poate toare la aptirarea J eroare. bun mobi junge in posesia fiptuitorului prin dowa234 Drept penal, Partea speciala — note de curs Drept penal, Partea special ~ note de curs _235 ti este initial si primitorului faptuitor convingerea c& bunul destinat lui (daca de la inceput primitorul stie cd bunul nu ii este destinat si cu rea credinfi menfine in eroare pe predator, fapta va constitui ingelaciune) © datorita erorii cu privire la identitatea bunului, fie prin faptul c& fAptuitorului i s-a dat din eroare un bun care nu este al iu, fie prin faptul c& fSptuitorul insugi a Tuat bunul crezéind ek este al stu, Buna credinta trebuie s& existe la faptuitor in momento prehuirit bumului, astiel, Ym. a Goua Ypote7S se: sivarsi infracfiunea de furt. Subiectit infractiun Subiect activ poate fi orice persoand care a ails posesia bunului intr-unul din modurile ariitate. ; Subiect pasiv este orice persoand a cérui bun a guns 10. DISTRUGERBA (ART. 217 C.PEN.) | »Distrugerea , degradarea ori aducerea in stare de neintrebuinfare a unui bun apartindnd altuia sau impiedicarea ‘uirii mésurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bu, precum $i inléturarea méisurilor luate , se pedepsese cu inchisoare de la 0 lund ia 3 ani sau cu amendéi. Jn cazul in care bunul are deosebitd valoare artistica, linified, istoricd, arkivistica sau o alté asemenea valoare, leaps este inchisoare de la 1 la 10 ani Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de ebuinfare a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui de inalici tensiune, a echipamentelor si instalafiilor de omtunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si roweltn pees SigkedlonsA a Maiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a Latura obiectiviat Elementul material const& in acjiunea de ins Dbunului ajuns din eroare in posesia fptuitorulu Cerinja esentiald - actiunea de insusire si se nedrept. Urmarea imediatdi - crearea unei pagube. Legiitura de caucalitate - trebuic si existe Latura subiectivit Fapta se stivarseste cu intenfie direct de insusire, Pedeapsa este inchisoarea de la 1 lund a 3 ui amenda. Mohisoare de la 1 la 10 ani. | Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de Hahtirebuintare se sdvarseste prin incendiere, explozie ori prin galt asemenea mijloc si dace rezulti pericol public, ipsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani. Dispozifiile prevéirute in alin. 2, 3 si 4 se aplicé chiar acd burl apartine fiptuitorulul Dacti bunul este proprietate privaté, actiunea penalit tu fapta previtews in alin. I se pune in migcare la236 Drept penal, Partea special — note de curs a) Distrugerea - forma simpli - art.217 C.pen. Definitie: Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuinfare a unui bun aparfinand altuia, sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inliturarea masurilor luate (alin. 1) Conginutul infractiunii Obiectul juridic il constituie relatiile patrimoniale privitoare la asigurarea existen(ei si integritafii fizice, materiale a bunurilor care fac parte din avutul unei persoane, precum si la ocrotirea gi intangibilitatea integrita}ii materiale a acestui avut, Obiectul material cuprinde atét bunurile mobile cat si cele imobile aflate in sfera patrimoniului unei persoane. Subieegit Subicet activ este orice persoana. Subiect pasiv este persoana a c&rui bun a fost sau a format obiectul distrugerii, Latura obiectivi Elementul material consti in savérsirea uneia din urmiatoarele actiuni: - distrugerea sau degradarea bunului (orice fapti comisiva sau , Suprimat complet gi devine total inutilizabil - distragere; orice fapti care duce la stricarea partial a bunului, alterarea starii sale, bunul fiind inst reparabil chiar dacd va riméne cu 0 valoare de omisiva prin care bunul este nimicit, desfiinf intrebuin{are mai redusti-degradare). ~ aducerea in stare de neintrebuintare a bunului (de exemplu ‘turnarea in uleiul comestibil de benzini sau altceva 5.2). Drept penal. Partea special — note de curs __237 - impiedicarea Iuarii misurilor de conservare ori de salvare a unui bun fafzi de un pericol sau expundndu-l la un pericol de istrugere sau degradare (de exemplu, impiedicarea siparii unui san{ care si abati apele care ar putea surpa un zid al lai - inliturarea masurilor luate (de exemplu, astuparea senfului spat pentru scopul aritat mai sus). Cerinta esenfiali este ca actiunea si se fi produs asupra unui bun care s& aparfind altei persoane. Urmarea producerea distrugerii degradarii, aducerii in stare de neintrebuinfare ete. si produc’ o paguba celui céruia fi aparfine bunul prin actiunea ilicita a fptuitorului. imediaté este Legatura de caualitate trebuie si existe intre rezultatul daundtor si fapta de distrugere Latura subiectivé: fapta se sivargeste cu intentie directa sau indirecta, Pedeapsa este inchisoarea de la 1 lund la 3 ani sau amenda, Tentativa se pedepseste. Agravante ale infractiunii de distrugere Fapta constituie o distrugere agravati cand este sivarsita in urmatoarele imprejurairi: 1) asupra unui bun care are o“deosebita valoare artistica, stlinfificd, arhivisticd sau o alta asemenea valoare Infractiunea exist chiar daca bunul de accasti valoare aparfine faptuitorului (art.217 alin.2 gi 5). 2) asupra unei conducte petroliere sau de gaze, asupra unui cablu de inalté tensiune, a echipamentelor si instalafi238 Drept penal. Partea special ~ note de curs de telecomunicafii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa i a conductelor magistrale de alimentare cu apa (alin. 3). La fel infractiunea exist chiar dac& bunul apartine faptuitorului (alin. 5) 3) prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenca mijloc si daca rezulta pericol public (alin.4). Infractiunea existi chiar daci bunul aparfine PAptuitorului (alin.5), Pedeapsa pentru aceste forme agravante este inchisoarea de la 1 an la 10 ani (alin. 2, 3) si de la 3 la 15 ani (alin. 4). Aspecte procesuale ; in cazul infracfiunii de distrugere simpla, actiunea penal se pune in miscare la plangerea prealabilit a persoanei vatimate (alin.6) iar impacarea pirfilor inkiturd rispunderea penal’ daca bunul este proprietate privati, cu exeeptia cazului cdind acesta este in intregime sau in parte al statub Pentru agravantele de la alin. 2-4 acfiunea penalé de pune in miscare din oficiu. end acesta este in intregime sau In parte al statu Copan. , este neconstiufional Drept penal. Partea specialai—note de curs __239 11. DiSTRUGERWA CALIFICATA (ART.218 C.PEN.) Definitie: co ~ Infractiunea de distrugere calificaté consta in faptele de distrugere care au avut consecinje deosebit de grave sau au produs un decastru, Consecinga deosebit de grava, potrivit dispozitiei a1t.146 C.pen., existi atunei cfind infractiunea a produs 0 pagubé material mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravi a activititii unei autoritafi publice sau oricateia dintre unitéfile la care se referi art. 145, oti altei persoane juridice. Consecinjele unei fapte nu se confundi cu urmarea imediati a acelei fapte; consecinjele sunt si ele urmari, dar consecutive urmarii imediate (un fel de urméri ale urmarii imediate), Consecinfele deosebit de grave nu depind doar de mirimea pagubelor cauzate subiectului pasiv (200.000 lei), ei Pot fi considerate astfel in raport cu patrimoniul mai mare sau mai mie al acestuia, daca se produce o perturbare deosebit de grava a activitatii persoanei juridice. Decastrul consti in distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun, de mérfuri sau persoane, oti uunor instalafii sau lucréri si care a avut ca urmate moartea sau vitimarea grav a integrititii corporale ori sinatdfii mai multor persoane (definitie legala in art.218 alin.2 Cpen.). Deci, in situafia in care se produce o distrugere in oricare din formele tip sau agravate prevazute in art.217 Cpen., iar rezultatul produs consti in consecinfe deosebit de240 Drept penal. Partea speciala ~ note de curs Drept penal. Partea special —note de curs 241 grave sau un dezastru se sivargeste infractiunea de distrugere calificati, deci aceastt infractiune este o variant mai grav a distrugerii de bunuri previzuté de art.217 C.pen. in cazul distrugerii care a avut ca urmare un dezastru, forma de vinovitie cu care actioneazi fiptuitorul este praeterintenia respectiv intenfie in cea ce priveste acfiunea de distrugere si culpa in ccea ee priveste rezultatul mai grav produs : moartea sau vatimarea grav a mai multor persoane. Pedeapsa pentru infracfiunea de distrugere calificati este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, cand s-au produs consecinje deosebit de grave, si detenjiunea pe viaj& sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi efind au avut ca urmare un dezastru. Distrugerea din culpa simpli (alin.1 si 2) se poate doua variante: a) distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de nefrtrebuintare, din culpi, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, in cazul in care fapta este sétvarsita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si dactt prezintit pericol public (alin. 1) 4) distrugerea ori degradarea din culpé a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inaltd tensiune, a echipamentelor si instalajiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor radio sau televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apd si a conductelor magistrate de alimentare cu apd, dace a avut ca urmare aducerea in stare de neintrebuintare a acestora (aceasta condifie a aducerii in stare de neintrebuintare constituie 0 circumstanfa esenfiala pentru existenfa infractiunii) (alin, 2). savérgi 12. DISTRUGEREA DIN CULPA (ART, 219 C.PEN.) Definitie: Ca regula generals, distrugerea din culpa a unui bun al altuia nu constituie infractiune, ci numai un delict civil care atrage rispunderea civild. i De la aceasta reguli, C.pen. a creat o derogare incriminand ca infractiune de distrugere din culpii acele fapte care, prin mijloacele intrebuinfate, prin felul deosebit al bunurilor care formeazi obicetul ei material, prin urmarile deosebite sau alte circumstanfe de comitere, prezinti gradul de pericol social al unei infractiuni. Articolul 219 C.pen. incrimineazé o forma simpla cat si -variante agravate ale infractiunii de distrugere din culpt. Distrugerea din culpit, agravaté Se poate stivargi in doua variante: @) distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare, din culpd, a unui bun, chiar dacé acesta apartine fiptuitorului, in cazul in care a avut consecinje deosebit de grave sane a avut ca urmare un dezastru. }) a doua varianta speciala a agravantei precedente se siivargeste (alin. 4) "cdnd dezastrul ort consecinjele deosebit de grave s-au produs ca umare a pérdsirii postului sau a stvarsirit oricdrei alte fapte de catre personalul de conducere unui mijloe de transport in comun, ori de cditre personalul | care asigurd direct securitatea unor asemenea transporturi".242 Drept penal. Partea special’ ~ note de curs Aceasti varianta este o infracfiune cu subicet cal care nu poate fi decat 0 persoani care face parte din personalul cu atribufii de conducere a unui mijloc de transport in comin sau din personalul care asiguri direct securitatea unor asemenea transporturi, Pedeapsa: la ambele variante simple ale distruge (alin. 1 si 2) inchisoarea de la 1 luna la 2 ani sau amenda la varianta agravatii care a avut consecinfe deosebit de grave (alin. 3 teza 1) inchisoare de la 1 1a 6 anis fa varianta agravata care a avut ca urmare un dezastru (alin. 3 teza IL) inchisoare de la 3 la 12 ani; Ja varianta special a distrugerii agravate in conditile transportului in comun (alin, 4) inchisoare de la 5 la. 15 ani. 13. TULBURAREA DE POSESIE (ART. 220 C.PEN.) Definitie: laa Tulburarca de posesie consti in ocuparea in intregime| sau in parte, férd drept, a unui imobil aflat in posesia altuia ‘fara consimtamaniul acestula sau faird aprobare prealabili primiti in condiiile legit, ori refuzul de a elibera imobits astfel ocupat. Daca fapta prev. in alin. I se sitvarseste prin violeng sau ameninfare ori prin desfiinjarea semnelor de hoter, ¢ reperelor de marcare. Daca fapta prev. in alin. 2 se sdvargeste de dowd sai ‘mai multe persoane impreund. Conginutul infractiunit Drept penal. Partea special — note de curs 243 Obiectul juridic il constituie relafiile sociale cu caracter patrimonial privitoare la asigurarea unei pagnice si netulburate posesii de fapt a bunurilor imobile in cazul formei agravate va exista si un obiect juridic secundar : relafille sociale referitoare la integritatea corporal gi libertatea persoanei. Obiectul material il constituie bunul imobil aflat in Posesia altuia. Prin "posesie” in cadrul acestei infractiuni se fnfelege numai stipdnirea de fapt, posesia de fapt, ea mu are deci, acceptiunea de posesie juridica din dreptul civil. Pentru forma agravati obiect material va fi si corpul vietimei, Condifiile esengiale cu privire la obiectul material sunt: + si fie un bun imobi dinel; ~ bunul Subieefii n intregime sau numai o parte infracfiunii: subiect activ poate fi orice persoana, iar subiect pasiv este otice persoand in posesia céreia se afla imobilul sau cate are o prioritate legala de a-l poseda. Latura obiectivi Elementul material consti in actiunea de ocupare a imobil (cu intengia de a raméne fn el si de-al poseda). Cerinte esengiale ~ imobilul sa se afle in posesia altei persoane; ~ ocuparea si se faci fara drepi Urmarea imediati este 0 schimbare a stirii de fapt pe care imobilul 0 avea anterior sub raportul posesiei; poate avea si urmari pagubitoare.244 Drept penal. Partea special ~ note de curs Drept penal, Partea speciala—note de curs 247 Legdtura de cauzalitate trebuie sa existe intre aofiunet de ocupare fara drept si urmarea imediata. Latura subiectiva. Fapta se sivargeste cu intentie direct sau indirect&. Sanctiunea: inchisoare de la 1 lun’ la 2 ani sau amend (alin. 1) Aspecte procesuale: aciiunea penala se pune in migcare la plingerea prealabila a parti vatimate. Impicarea parfilor inlaturi rispunderea penala doar pentra cazul cénd imo! afla in posesia unei persoane private, nu gi cand acesta este in intregime sau in parte al statului! Pe lingi aceasta forma simpli, legiuitoral a mai prevazut in alin. 2 si 3 forme agravate ale tulburarii de posesie. Alin, 2 - "dac& fapta prevazuta in alin. 1 se sAvargeste prin violenfi sau ameninjare ori prin desfiinfarea sau straimutarea semnelor de hotat". Alin, 3 - "daca fapta prevaizuti la alin, 2 se stivarseste de dowd sau mai multe persoane impreuna", Aceste forme mai grave au acelasi confinut ca gi forma simpli, ins& sunt fapte mai periculoase pentru c& se comit prin violenfa, ameninfare, prin desfiin{area ori stramutarea semnelor de hotar, pericolul social find sporit cand asemenea fapte se slivargesc de dou sau mai multe persoane impreun’. Cerinja esentiala este ca bunul asupra ciruia se efectueaz actiunea si provind din sfvarsirea unei fapte prevazute de legea penali. Urmarea imediate este schimbarea situatiei de fapt a bunului, fie prin trecerea Iui in alti sfera patrimoniala, fie prin modificarea substanfei si formei sale (se creeazi astfel 0 diminuare a posibilitaqii de recuperare a bunului de persoana pigubita). : Legéitura de cauzalitate. intre actiunea de tainuire si umarea imediati trebuie si fie o legaturi de cauzalitate, care de regula rezulti din insisi natura acestei actiuni (primire, dobandire, transformare etc.). Latura subjective consti in stvargirea faptei cu intentia dea téinui, deci cu o intenjie special’, pentru existenta care’ trebuie intrunite urmaitoarele cerinfe esenfiale: + fapta si fie comis& cu intentia directa, respectiv cu voinja de a efectua actiunea de tainuire si intenfia de a vedea realizati urmarea sa imediata, adic& schimbarea situafiei de fapt a bunului tinuit prin instrainarea sau transformarea lui ((iinuirea din culpa nu este ineriminata) + Intte tainuitor si subiccfii activi ai infimefiunii principale sit nu fi existat vreun acord sau infelegere prealabila antecedenti sau concomitentisavargirii _infractiunii principale (deoarece ar constitui 0 complicitate a infractiunea principala sub forma complicitaii posterioare, iar nu o infractiune de tiinuire) + Ginuitorul s& stie el bunul provine din savargirea unei fapte previzute de legea penali, Aceasti cunoastere a provenienfei bunului tiinuit poate fi objinutéi fie pe cale * prin decizia nr. 165 / 21 oct, 1999 , d excepfia de ncconsttionalitate gi a consatt cb. dsp clin acesta este in intregime sau Tn parte al statu Capen, este neconsttyionala|] 248 Drept penal. Partea special — note de curs direct®, explicit, din declarafile infractorului principal, fe pe cale indirects, implicitt din materialtatea feptei (de cexemplu, preful mic cerut pe wn bun de valoare) ‘tainuitorul sa fi urmarit, prin acfiunca de tinuire obfinerea pentru altul a unui folos material, respectiv pentru sine sau folos sf fi stvargit fapta in scopul special al obfinerii unui material in ipsa acestei cerinfe esentiale, actiunea de tainuire nu devine 0 fapté Ticiti, dimpotriva ea constituic infractiunea de favorizare a infractorului (art. 264 alin. 1 C.pen.) fiinded eel care tinuieste fri a urmari un folos material inseamnd cl {nfelege s& ajute pe infractor pentru a ingreuna sau zadarnici| infiptuirea justitiel penale. Pentru existenta infracfiunii de tiinuire nu intereseazi daca folosul material a fost sau mu efectiv obtinut, fiinded aces} folos este cerut de lege ca seop si mu ca rezultat Pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 7 ani Condigie: sanetiunea apli fe Jege pentru infractiunea din care provine bunt} prevazuta d tainnit, Cauztt de nepedepsire: axt. 221 alin, 2 C.pen. prevedl cA tHinuirea sfivarsith de sot sau de o rudi apropiati mn pedepseste. Sanctionarea tentativei faptelor din acest tithu: art, 2: prevede - "tentativa infrac{iunilor prevazute in art. 208 = 27 215, 215/1, 217 i218 se pedepseste”. cata nu poate depisi pedeapss Drept penal. Partea special —note de curs 249 TITLULIV INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATIL Nofiune: Infractiunile contra autoritijii constau in faptele de pericol social prin care se aduce atingere prestigiului si respectului datorat autoritiii de slat, manifestaté fie in mod simbolic in insemnele statului sau emblemele sale, fie in activitatea organelor de stat ori a persoanelor care Tucreazi in cadrul lor sau le reprezinté, fie in simbolutile, semnele insitujile juridico-administrative care consttuie cadrul de reprezentare si manifestare a autorititii, Ce se infelege prin “autoritate” in dreptul penal? Codul penal nu di o definifie legala, insa literatura juridies consider’ c& autoritatea este 0 valoare social care implied o respectare riguroasa si necesita 0 apirare fermi impotriva atingerilor ce i se pot aduce prin fapte de pericol social, cénd astfel necesara aceasta aparare prin mijloace de drept penal Aceasta autoritate este un atribut al statului democratic si const in dreptul de a tutela, in anumite limite, desPisurarea inttegii viet sociale gi creptul de a da dispozitii, «lua masur obligatorii si a asigura respectarea acestora prin organe anume desemnate, __Autoritatea este exprimati prin insemne, simboluri, acte | siregimuti juridice care o implica.