100% found this document useful (1 vote)
690 views48 pagesAsul Verde - August 2008
Remedii naturiste.
Uploaded by
dade101Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as PDF or read online on Scribd
100% found this document useful (1 vote)
690 views48 pagesAsul Verde - August 2008
Remedii naturiste.
Uploaded by
dade101Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as PDF or read online on Scribd
/ 48
Nr. 52, 2008
# ASUL VERDE
¢ Supliment lunar de terapii si viata naturista,
al revistei “FORMULA AS”
CUM SA TRAIM NATURIST ss
Mersul -
un pas spre
§ ©6sanatate
DOSAR MEDICAL
© Interviu cu dr. NICOLAE VLAICU
© Remedi naturiste =
CARTE DE VIZITA
sosit si luna final a veri
Luna soarelui maxim gia ul-
timului tren spre vacanfa, Problema
‘este incotro si-fi cumperi bilet? Lo-
curile clasice de concediu au fost
ocypate deja, Atat la mare, cat gi la
dura si lume, de
manele si de mireasmi de mititei
Towuyi, mai exist o alternativa, foarte
-8 putin folosi
vacanfa la fara. O pensiune rural
fri confort de cinci stele, dar cu
recompense sufletesti unice. Dack
noi, maturii, le-am mai triit, pentra
copii vor fi cu siguranj& o noutate:
grajdul cu vaci, gridina cu zarza-
Vaturi, bolta de vigi-de-vie cu struguri
opti. $i dedesubt o mas’ invelit fn
alb, asternuti cu blide de lut, pline de
bucate curate, produse chiar in curte
Ja gospodari: lapte, brinzi, ou ade-
de albine si
Paine de cash,
fructe de pi-
dure proaspit
culese in co-
ulet. ciuperci
Tar pentru a-
dulfi, pe-nse
rate, un pahar
de vin rogu gi
un ciruy de
suspine gi de
povesti. Su
premul avan.
munte, ele gem de
AS verde — Anul V, nr. 52, august 2008 @ 2
i
giles, care se las pupat pe bot
cosce comori de pref. Cand ar
chiverniseala “de dupi™, nu ne-am
erde mai mult
taj al unei vacange 1a jar e apro
pierea de natura cea vie: vaca bln
pierea de nat
i, care te priveste cu ochi de
i, care te prives
floare cind st la muls, vifelul
gindit ci vom p
decit ciistigiim, Ce folos ci avem
doi bani mai mult in punguyl, dack
J nu ne mai bucurim de nimic?
REM <-> pus sutra so leat gina
mai vedem frumusefile pe care ni
le-a agezat Dumnezeu primprejur.
Poate ci mergind in vacangi la fari,
vom recupera micar partial ce-am
pierdut. Lumea vie si adevrati, com-
ust din privelisti si din miresme, din
atingeri catifelate si sunete. Savantii
spun ci pentru a fi sindtogi la trup $i
Ia suflet avem nevoie de simfuri treze
De viz, auz, gust, pipait si miros.
Toate astea ne lovesc drept in creier
sien inima gi ne fac fericit
Liisafi-va ispitiqi! Duceyi-va in va
cangl la tari! In privinfa asta stim
bine in Romania. Mai avem vaci si oi
in Viag’, giini si cocosi neimpaiagi, ba
chiar gi cai, dintre care unul isi las
saua inedlecat, pentru ca povestea
S-ajungd la bun sfargit.
SANZIANA POP
o
<
s
0
»
=
a aseet 2008 @ 12
} La
se
repetate pe zone
umfiaturi pline cu
$i picioare, dar $i du}
sau asociate cu 0
In general,
iplicati sfaturile
ajutoral un
flacarii aragazului. pand ce se
inroseste, apoi ldsafi-I si se réceascd.
reefi basica cu spirt sau tinc-
turd de iod.
(© Taiati o bucitic3 de tifon steril
si puneti-co peste basic’.
‘@ intepati marginea basicii si ap
Sati usor pe tifon pentru a extrage li-
cchidul. Fifi atenti s& nu rupeti bucatica
de piele care acoperé zona de came
vie extrem de sensibild de dedesubt.
‘@Aplicati tincturd de propolis sau
0 cremd cu propolis (Proposept) sau
orice alifie antiseptic pe care 0 avefi
la indemand. Acoperiti locul cu un
tifon curat. Schimbati-I de doud ori pe
zi
© Ulterior, aplicati un amestec de
vitamina E uleioasa cu crema de gal-
benele pentru a grabi cicatrizarea pie-
lii. Vitamina E se vinde in gelule.
Deschideti dou’, stoarceti-le uleiul si
amestecafi-1 cu 0 cantitate egala de
cremé de galbenele. Tratamentul tre-
buie urmat o saptimand.
(© Verificati-va zilnic talpa, atunci
cand vi cumparati pantofi noi.
‘© Cumpiraji-va pantofi dup’-a
miaza. In timpul zilei, picioarele se
umfld. Dac fi cumparafi dimineata,
fi vefi lua cu o jumiitate de numir mai
mici
‘© Trebuie s& va simfiti comod in
pantofi, mai ales in zona cdlcaiului,
sub cardmb, si in zona degetelor mari,
In pozitia in picioare, trebuic si
rimand o distant de o jumatate de
deget intre degetul cel mai lung al
piciorului si varful pan-
tofului.
@ Dac faceti
plimbari_ lungi,
si in excursii,
urtati dou’ ran-
inestetice, ivite in
+ Dureroase $1 Inet ete,
lichid. Ele pat. 7
ipa o arsura mecanica Sau solar
‘boala de piele precum eczema
vem tendina sd le Infepam cu un ac, cess
ce duce adeseori la aera Stes meat jos -
de vara, cand umblam
infecteaza usor
urma unor frecar
bagicile sunt niste
in general, pe main
Lasati-le mai bine in pace |
sé fie din fl
cealalté din bumbac
‘@Daci alereati
fn curs’, ungefi-va pt
sensibile ale picioarelor cu
fiant, vaselind sau cremé pent
belugi
© Daca practicati un spor
cheta, exist riscul de a apar
Solutia la indemand este 54 infés
ménerul rachetei cu un material
sorbant si moale
Weis de o basica
‘Conform Cértii recordurilor, om!
| cel mai inalt din lume a fost un ame.
rican pe nume Robert Wadlow. cx
| misura 2,72 m indltime. Ca si-qi us
{ind statura extraordinard, el webu
Sd poarte pantofi ortopedici. Into 2.
_ Ea aprut o bisicd pe talpé. Inert
| Ia timp, s-ar fi putut vindeca. dar com
ea prea “departe” de el ca s-o simi
s-a infectat. Infectia s-a propagst =
pid in tot corpul sj a sfarsit prit +
ucide acest gigant, pe 15 iulie 190.
| Ta doar 22 de ani. + Tanfari, viespi, albine, cdpuse.
@ aproape imposibil
sd evifi vara contactul cu aceste insecte, in ciuda
produselor “anti” existente in comer}. lata cateva
sfaturi de ingrijire $i de protectie +
Piscdturile de
albine si viespi
Primele ingrijiri
act afi fost piycat de o albing
primal Iueru pe care trebuie sii
oe este si incercaf i scoatey acu
folonind tdigul unui cuit sau ma
piele, continu sf elibereze venin. Nu
Potosi opensetd de sprancene gi nict
nu apésafi cu. degetul pe pigcaturd
fsupra pungii cu venin. Viespile nu-
gilasd cul in pele
Cum se ingrijeste plaga
‘@ Daci¢ vorba de 0 albind,
impregnati bine locul pigeéturt eu
bicarbonat de sodiu diluat in apa (0
Tingurté de bicarbonat, int-un pahar
de api). Dack vorba de 0 viespe,
fnlocuti bicarbonatul cu
ojet pur. Fit atenti la
produsele pe care =
Ie folositi: piscatu-
rile de albine sunt
acide 91 trebuie ne~
Uializate cu un agent
alcalin (bicarbonat de
sodiu), in vreme ce pis-
c&turile de viespe sunt alcaline si
trebuie neutralizate cu un agent acid,
ca ofetul. Imbibati o bucatd de tifon
cu lichid si tamponati pigcdtura cte-
a minute, pentru @ atemua roqeata
formata.
@ Veninul poate fi neutralizat gi
prin apropierea piesturi de 0 surat
de cAldura: jar de igara, flaciré de
bricheté. Apropiati-le pana ce durerea
‘incepe si fie greu de suportat, dar far
sd atingeti pielea.
© Aplicati o pasté pe bazd de
aspiring, pentru a stopa manetrimile
Zarobiti 1-2 pastile, adaugati puyin’
apd, pentru a obfine o pasta pe care o
aplicati pe pigcdturd. Substantele ac-
tive din aspirina favorizeazi neutra-
lizarea veninului.
“© Un cub de gheatl vi va face lo-
cul nsensibil va reduce umiatura
Finegrt cu o minugd vreme de 20 de
bees bucata de
"e Frecati pigestura cu o bucatl de
ceapis crud sau de usturoi Zarobit
Ambele
veninului
‘@ Zahiirul face, de aseme
nea, foarte bine. inmuiati-va
degetul aritator in api, apoi in
zahar gi frecati-ugor pigcatu
© Pentru a reduce man
clirimile, tamponati locul cu 2-
3 pictituri de ule! aromat de
levintic’. Asteptati efectul
vreme de 15 minute. Daca
miinclirimile reincep, repetati
procedura, dar nu folositi nt
ciodati mai mult de una-doua
piciituri
Piscaturile de
tantari
In loc sé va scéirpinafi
© Trecefi imediat o buci
gheat peste pigcdturd, pentru a re-
minc&rimea $i iritatia
@ Uleiurile aromate de euca-
confin enzime care
eficient contra
‘mentiéin compozitia ei
fe Deodorantele contin
stanfe care ugureazd iit
az de pigcaturi, aplicati putin deo-
dorant (spray sau bid)
Mai bine sd previi decat
re
@ Impregnati-vi hainele cu
permetring, un compus anti-insecte
Perpacil de crizanteme, vandut sub
Forma de aerosol. Inaintea
tinulsejur intr-o zon de
ise, la far sau pe marginea
Gnel Balti, vaporizati-vi
hainele pe care le Veti pur-
ta, pnd ce devin ugor ume-
43) ntoareeti-le pe dos.
Veporizaji-ie din nou si lie
Nase af se usuce. Bfectul
evista mai multe spaliri
Uleiul aromat de eu-
calipt, amestecat Inu-o cre-
‘oa de corp. alung, §i el.
tanari
AS verde — Anul V,
ee
© Daca urmeaz: jeplasa
intr-o zona infestatd de insecte, man-
ati usturoi ~ unu sau doi citei pe zi.
Transpiratia dvs. va degaja un miros,
neplicut insectelor.
‘© Pentru a fine albinele la distan-
{,evitati parfumurile, cremele parfu-
mate sau lofiunile dupa ras i nu
purtafi vesminte in culori vii
mul prin
usd, Ba se extinde
Buropa, datortd numrli crescut de
dupe din naturd aflate mai ales sub
copaci sau in iarba din psu
-e Dupdo excursie In plldure,
examinati- vi corpul cu atenfe.-
Daca descopeit 0 eopus cr
nea ptruns inca n pele, laf-o cu 0
patil de harte gi debarasafi-vs de
1 Dacia intrat tn pile, erg
Jocal eu alcool sat eu 282 ao es
tin a incereapi sf o tragefiafarh de
‘apc cit mai aproape de pile
Tenge yor, pentru a oextrage
Teal Nu incercatt +0 sti,
tol s-ar putea desprinde de
are i rdmfne infundat in
pile
"6 Uingetilocul cu un ant
series consultati medic. Un
{eam pe bazd de antibio-
rataesuticient pentru a tata
tice cada al maladiel
Tir 52, august 2008 @ 13 Povestea ei ince
de ani, nt-unul din cele mai frumoa-
$e locuri din lume: Mungii Himalaya
Poate pentru ci a luptat cu inaltimea
$i frigul, s-a ransformat into planta
utemicl, viguroasi, deopotrivi folo-
Sitdcaaliment si medicament.
Uiltata si neglijatt 0 vreme, cer-
cetirile stimifice recente ii reconf
mi valoarea. Bobul de hrige’, in
forma de piramidi triunghiulata, con-
fine amidon, proteine, zahar, grasimi,
Aminoaciai pretiosi, vitamine, mine
rale: ealeiu, Fosfor, magneziu. Hrigca
este indispensabili in meniul bolna
vilor de diabet, eu afectiuni cardiace
si hepatice gi ale sistemului nervos
Ea le este recomandati, deopotriva,
persoanelor supraponderale §1 celor
are au sufertinterventii chirurgicale.
Tn medicina populard, ceaiul yi
decoctl din iarbet de hriged se folo-
sese in vindecarea ricelil, ca expee-
forant incaz de tuse seac’, iar infuzia
din lori sifrunce este un bun remedit
sats 2
Tratamente cu hrisc:
© Hipertensiune. Va propun ore
{ett basarabeand, pe care o gtiu de la
MEIUL
fn zilele noastre, bilujele
aurit de mei se folosesc mai
des ca rand pentru papa-
sali. Dar cu sue de ant in
Urm, strimosii nostri fo-
Joseati meiul # pentru hrand
si tatamente, Din mei a-
Inestecat cu ovis, vraci
Dreparau apa magic care le
Ajuta pe femel sf nascd fr
lurer, ar mamelor. care
aliptai li se dadea si mi
nice mei, ca s8 alba lapte
din abundengt
© Cu
fierbinte. Alind imediat dure-
© Guturai: se inhaleazi
fum de mei pus si ard pe o
suprafatai de metal,
face 0 cur de 10 zile cu
‘mei inmuiat, Seara, se aleg
sise spal 2 linguri de met,
Care se last la inmuiat 24 de
fore intr-un pahar cu api. Se
cconsumi cate o lingurs, cu
30 de minute inainte de me-
Sele de pranz si cind. Pe toa-
ti perioada se fine 0 diet
suit vegetarians
Tramar palbore Se BR:
re rajesc dot-trei pum
3S Boner veme de 50
fate, intro tigaie ineins
pe foc, dar flr grisime:
Be ‘Tas sti se rlceased,
apoi se rgnegte ca si Ob
fine o pulbere find. Su
Inai’ multe variante de
folosire a pulberi
1. Se consuml de 2-3 oF pei et
fo lingurita de pulbere, administra cu
Spi 80 de minute fnainte de mast.
2.0 linguriti de pulbere se ames-
tecii seara cu 200 mi lapte bitut. Se
‘consumi dimineafa, pe nemAncate.
3. Se amestecd 3 linguri de pul-
bere cu 3 linguri de scortigoari gi 5
linguri de zahar brun sau un pahar de
mere de albine. Se consumn
cfte 2-3 lingurie pe 2i, du
‘rand, amestccats tn. 100°
150 ml de lapte. fb
@ Bolile glandei ti-
roide. Se rigneste un
pahar de boabe de hrigct Yi
si un pahar de miez de
hucd si se amestect bine.
Se adauga un pahar de miere
de albine (cel mai bine obfinuti
din flori_de hrigct. Se giseste in
Ucraina sin Basarabia,) O 2i pe sip-
timand, se mannc’ preparatul astfel
obfinut (e foarte gustos) in loc de mic
dejun, pranz si cin’. Se dilueaza cu
api sau, ceai din plante e&ldut. Ames-
tecul se pistreaza intr-un borean cu
capac, in frigider.
© Obezitate. Timp de 5 zile, se
‘minnci de 4-5 ori pe zi hriged fiarti,
fir sare, fri zahir gi fr grisimi,
a splinei: sé ith or
in decursul vietii,
nueaza durerile
costal
canalelor bi
‘onjunetivita: Se fierb
‘Tratamente
cu mei
‘© Colitd: suferinzilor de
coliti li se pune pe abdo-
‘men un siculet cu mei fiert,
2-3 linguri de mei in 500-
600 ml apa. Se reste lichi-
dul si se strecoara prin 3-4
sraturi de pansament ster.
inainte de culeare, ochii se
spali cu fiertura dé me,
i cll pu
tie uscatd apol
‘mai multe orf in
‘Meiul se fie
ceaunel, pe foe
AS verde ~Anul V, nr. 52, august 2008 @ 14
‘Mod de prey L
ai o cantitate de met pro
1; grdw sau ofez brun, $1 ovar
eres
hnrigedi se aduce pan’ la fierben
fatare de apt. Se fier 5 ming
Infuzeazh 0 ord. Apa se strecoua!
tamponeaz& cu ea locurile afeq,\
a in bucitirie
Preparatele din hrigc’ nu
si lipseasc’ din meniul oameniig,
probleme de sanitate iin fan
cu copii. Hrigca este fou,
apreciati pentru contin
bogat in fier. Dar ca
BD st fic asimilat mai ta’
fnainte de fierbere, he,
se prijeste in tigaia uss
th cfteva minute, pa)
‘pare un miros plicu
pune apoi la fiert in wi
rece, cu putind sare. Se pre
Tica pilaf, se consumi cu apt
sosuri, legume sau, pur si simply,
unt. Varianta cea mai simpli de pe
parare: inainte de culcare, se pun 3|
£ hrigca in termos, se toarni peste«
400 ml api clocotiti si se inchise
mosul. Dimineata hrigca este gat.
ELENA JOSAN
ie’ *
Bucatarie cu mei
Ar trebui sii oferim
‘meiului un loc de cinste pe
‘masa noastrd. Pilaful
consumat stiptimdnal cu-
ismul de resturile
de antibiotice administrate
fortified
Ficaul 4 pancreasul, ‘dim:
‘zona sub-
dreaptl. Ne scapit de
infundares ical yt
iliare
de mei
iB
ia de pe foc, se
sae, opr at?
lurk gi se ask plod a
ire, Nu se incalzeste isi
ire, Nu se “A
ic. Cand
orig
Ten
arb
art belul i-a adus lui Noe o ramuri de
ny deme aca 2
aif, maslinul fi hrénea gi fi vindeca,
ics
vitaminele A, B,
amen
numeroase sdruri
sulf, potasiu, mag”
neziu, —_calciu,
Pe
UZ INTERN
© Colici hepatice — Beji un pahar
de ulei de misline in mai multe
reprize. Durerile se vor diminua, apoi
Vor inceta repede. Se poate ajunge
pind Ia doza de 300 g in cazul unei
crize acute. Se ia cate o linguri, din
1/2 in 1/2 de ora.
© Constipajie — Yocorporati seara
‘in mancarea dvs. o linguri de ulei de
misline.
© Diabet, hipertensiune — Frun-
zele de mislin pot juca un rol de hi-
potensor, vasodilatator, ele fac si
‘scada si zah&rul din sange. inmuiati
fintr-un litru de api 50 g de frunze
uscate de miislin, apoi tiiafi-le bucdti.
Dupi cfteva ore puneti-le pe foc pana
¢e dau in clocot, apoi lisafi-le si stea
20 de minute. Beti —dupa pofta inimii
= pe parcursul zilei, dar in cantititi
ici.
© Insuficiensat hepatica, pietre la
vezicat Cea un ulei de masline
scurs inainte de teasc (ulei virgin, ne~
atins) fird adaos de substante chi-
mice, si inghititi cite o linguré
a __FARMACIA NATURIT
MASLINUL*
‘dimineaja, pe stomacul gol, sau
seara, la distanfi mare de cing
Incepeti cu doze reduse, pentru
a vi obignui. Dupa aceea, faceti
gargard cu infuzie de ment, far’
Sto inghi(ii. Persoanele care nu
vor putea bea acest ulei, nici
micar cu un adaos de zeama de
Vamaie, pot si-l utilizeze in can-
tititi cat mai mari in alimentatie
© Otréivire ~ Uleiul de mis-
line este 0 contraotrava renumi- fl
Wi. El se opune digeririi otriv
inconjurdnd-o, la fel ca si per
stomacului, cu un strat izolant. Nu-l
folositi decat dup’ ce afi constatat
ineficacitatea vomitivelor obignuite
© Réiceala ~ Cateva seri la rand,
nu mancati decat o felie de paine
prajitd in ulei de
misline. Acest re-
mediu reugegte ade
seori, iar 0 lingurd
de ulei de misline
pur, inghitit dimi-
neaja si Seara, a
vindecat multe r-
celi persistente.
Uleiul de in a
fost si el folosit cu
succes de medici, si
fnume in eazuri de
Hiceli_ epidemice
E (zripe), insotite de
hemoptizie (scuipat
de singe).
© Secretie uri:
nara, gutéi, reumatism —In cazul gu-
tei si reumatismului beti infuzii de
frunze sau scoarji de mislin, pentra
cliele sporesc secrefia de urind. Doza:
25 g de frunze la 1 1 de api
clocotita. Indulciti dupa gust
$i beti zilnic 3 cesti
© Tensiune arterial —
Lisati si fiarb’ 20 de
frunze de mislin in 300 g de
api, pnd ce aceasta scade cu 0
treime. Befi o ceased de decoct
dimineata $i seara, timp de o sipti-
mini, Oprifi tratamentul 7 zile, apoi
reincepeti.
UZ EXTERN
© Arsuri — Puneti cit puteti de
repede comprese cu. un unguent
compus dintrun amestec de wlei de
mis
Daca nu aveti, folositi doar uleiul
bine batut, astiel ca acesta si lase
urme pe piele. Cea mai eficient’ e
ins compozitia urmitoare: luagi 180
¢g ulei de misline gi 4 albuyuri de ou
{proaspete), si batefi-le la rece. Acest
amestec formeazi un fel de unguent
si apa de var, in parti egale. | geti-
se
i
© pensuld pe piele, acoperind apot
rana cu tifon sau bandaj. Pe misura
ce remediul este aplicat strat dupa
strat, el se usucd de fiecare dati, gi
astfel se formeaza 0 crusti, care'va
idea cam in ziua a 12-a. Cand toate
cerustele vor fi cizut, veti descoperi o
piele nou, putin rosiaticd, dar care
datoriti contactului cu aerul se va albi
in 3-4 zile.
© Crapatturi ale pielii - Ungeti-vi
cu un amestec de ulei de misline gi
glicerina in parti egale.
© Guta — Frectionati zona dure-
roasi cu ulei de mugefel. 1! obfinesi
Lisfind la macerat o parte de flori de
musefel in 8 parti de ulei de misline
fncilziti-l pe baia de aburi, apoi
Visati-1 4-5 zile in bataia soarelui.
Panarifiu, abcese, furuncule —
Pentru ca elé sii coac’, aplicati o ca-
taplasm de misline negre, zdrobite..
© Plagi, ulcere varicoase ~ Pune{i
pe pligile care se vindeci prea incet §i
pe ulceratiile varicoase 0 spumii ob-
finut amestecdnd in parti egale ulei
de misline si vin royu. Adiugati un
‘albus de ou, apot batefi bine.
© P&duchi — Pentru a su-
prima p&duchii, ungeti-vi
bine pielea capului cu
ulei de misline.
© Caderea parult
— Frecfionati-vi pielea
capului cu ulei de mis-
line, vreme de 10 zile.
fn timpol noptit, acoperi-va ca-
RODICA DEMIAN
Pentru frumusefea dvs.
Pentru a vi bronza mai us
‘va corpul cu lei de misline, ina-
expune la soare. Si ne
‘aducem aminte c& grecii igi ungeau
Un
inte de a Va
‘din cap panti-n picioare cu ulei
seed inom nk a
Sle nau
-
cculafiile $i fie mai elastice.
"AS verde ~ Anul V, nr. 52, august 2008 @ 15 Cele trei tipuri
femeiesti
Asa cum florile sunt “turnate” de
Dumnezeu in forme gi culori difer
re Incorporeazii toate fe-
re din noi depindem de
ne place sau
lace — trebuie si ni-l asumiim,
m modela de,
te putin, iar de sc
Nici regimul cu zero calorii gi nic
aparatele cele mai sofisticate nu vor
face dintr-o femeie plinutii o
De altfel, idealul de frumusete
la prezent
ind prefer
feminine.
+ Genul firav (leptosomic), cu
‘ase subiri, sini mititei gi goldur
guste.
* Genul atletic (museulos}
nat, sporti gi bi
cu rotunjimi f
cu multe c
de.
minine §i
lule adipoase fi
CAantaritul corect —
oarta
Greutatea ideali (iniilyimea in cen
timetri, minus 100, minus 10%) nu
mai este de actualitate, pentru ci nu
fine seama de constructia corpului.
Medici recomanda principiul cu mult
mai exact al IM.C.-ului (indice de
masii corporali):
‘AS verde ~Anul V, nr 52, august 2008 @ 16
© Peste 31; supragreutate evident!
‘Trebui
Raportul dintre circumferin{a ta telefon, mergeti cu bicicleta, urcatp:
liei si circumferinta soldurilor indie serv mentineti forma.
riscul de imbolnavire provocat de ac ey =. kcal
grisime. Daci stratul de gr
Pe burt este prea gros, inima si cit- 4, ae
culaia Singelui sunt pericol- Aare ee conc el dl
lipsa de aer, spatele incepe sii doar, S°188) $1 f
etului creste ori pe stiptimana
' ‘ cd.c.x 2 = ..kcal
Ia barbati
valorile sunt mai mari, declaray,
isimii de pe burti!
fsimea de pe popou 4 g
(in kg):
on duri nu este aga de periculog,
turd; chiar d
fiscul de imbolni
Calorii conform
planului
Dac nu vrefi si vi ingrayay cy
buie si stifi cate calorii consumi|
ganismul dys. zilnic. Calculaj.s,|
and 65 Kg, IMC
= 65: (170 x 190)
Rs
in com
osu 19: citeva ki-
Tograme in plus n-ar
neluzie, dact
stra, Hfeei, consumul de energie lary
Sire 19.25: exce- 8,1 X greutatea + 829 = consumdeca|
lori
nt, IMC-ul dvs. este
ideal.
© Inire 25-30; ugoara
supragreutate, dar ac:
ceptabilii (inci).
d.eul cu fact
e il gasiti in ta
inmuligi acu
rul dvs. activ, pe ca
belul urmiitor:
Sunteti
© Mai degrabii lenesi
seste migcarea: st
sii skibiti de dragul siinaitagi
$i bolile se pot
masura
keal
Chiar da
Stafi mult in fata computerului sau i
sime de @ Turboactivi — Prestati o muni
ia pentru raportul talie-sol-
muitoarea: circumferinta
(cm)/ circumferin{a soldurilor
Coneluzie: Acum stiti exact cit
arde organismul dvs. zilni i
celulelor musculare, Tote?
fie sub 1,0
nei. Dacti
Natura = sadnatate
Riveranii Miirii Mediterane sufer foarte rar de
boli cardiace-sau de cancer. Motivul: vinul + usturo,
iul; uleiul de misline + pestele de mare gi 125 kg de
fructe yi legume pe cap de locuitor pe an, Noi mangaim.
doar 120 g pe zi ~ prea putin. Ideal ar fi 500 g zilni
Cici substanfele existente in plante—de exemplu pec
tina ~ elimina toxinele din intestin, Vitaminele AE 9h
C din Tegume previn selerozatea arterelor, imbitra-
nirea celulelor §i ul. Flavonoidele recicleazi vi
taminele din organism, iniensiiog eee eae
sub 0,85 la fi
fine alt medica
tot cea ce creste la noi, de primfivar: Sal
rpovins . 2 vara pani toamna. Le; Je gi fructel
Se pot consuma proaspete sau conse gumele gi
en, Proaspete sau congelate (la ~12°C toate vitaminele 6 Of
ment. Important este sii profitim 4 (Susman:
Cisse reprezentantt Co
munitiqii Europ
doar de economie si de politics?
ide! Problemele mediului si
sinititii ocupi locuri fruntase
gel.”
spun cat iti va rezista inima
seurt: pentru ci intre bolile cardio
vasculare si greutate se afl un raport
direct proportional, dieteticienit au
elaborat un plan de ‘alimentatic. care
reprezinti o sintezi a celor mai
une regimuri de slibit. Ale:
fic, deci fara pericole
pentru sdnitate, el favorizea,
pierderea rapidi de kilograme,
asigurindu-i, totusi, organis-
mului o vitaminizare intensi i
necesarila trecerea dintre ano-
timpuri
Jatd promisiunile: in 5 zile
© pierdere de 3 kg, un senti
‘ment de vitalizare, mai multi
energie si optimism.
Micul dejun: 0 felie de:
paine prijitt sau de graham
cu 30 g branzi de vaci (0 lin-
gurd pling) amestecati cu un
fir de ceapi verde sau patrunjel
tocat. O ceased de ceai sau cafea fara
ahi sau indulcite cu zaharing,
Intre mese: c&teva stafide
Pranzul: trei cartofi fierti in coaji,
brinza de vaci amestecati cu verde”
furi, usturoi, ceapa,
Intre mese: un mi.
Cina: Paine cu unt (0 felie) si sa-
lati de erudititi: morcovi rasi, telind,
© rosie, preparate cu sue de limaie
(far untdelemn) si sare iodati.
Bw
Micul dejun: 2 linguri de fulgi de
porumb (comflakes) amestecati cu un
Jaurt. O ceasca de ceai sau cafea nein-
dulcite
she meick tal aia:de'portocat
reparat in cas sau un grapefruit.
Pranzul: Salati de spanac (span:
cul se opireste, se taie julienne, se
amesteci cu untdelemn $i limaie, cu
lun ciel ras de usturoi) + 1 ou fiert +
2 felii de paine prijiti sau graham. Un.
pene se ocupa
tele de activitifi. lar la sinitate, una
din capitolele cele mai importante
este “combaterea obezititii", conside
rati, in multe fri ale Europel, un fl
Spurie-mi cat cdnsiresti ca si-pi
Pe
fer
mi
mir ras amestecat cu miez de nue
2drobit
a Intre mese:
e Cina
graham
© bucati de friptu
© cafea neindulcite,
Intre mese:
si stins:
Delikat
graham,
banani
gitar cu k
site (un ardei, o ceapi gi
Hl lese usor intr-o tigaie) $1 2 Buca de
un mi
Pranzul: legume 1a tavé cu piept
de pui. Orice legumi de sezon, spila-
1, tdiati, calitd usor in tigaie
cu puting api cu
si cu bulion. (Le-
gumele indbugite la tigaie
sunt un “fel” internagional.
Se servese chiar gi in marile
restaurante din Occident,)
Aliituri, 0 felie de piept de
ui prijiti sau pe gratar,
Intre mese: un kiwi (sau
orice alt fruct)
Cina: salati de peste (un
peste fript sau fiert, dezosat,
Se tale gi se amestecii cu sa-
lati verde, o rosie, Limaie)
si 2 bucditi de paine de
Micul dejun:. felic de graham cu Se adauigh 0 rosie
rece + un ceai sau
=, Ee
Micul dejun: fulgi de po-
rumb amestecati cu o cani de lapte.
Intre mese: © banans.
Prancul: gratar cu legume. 100 g
came se sireazi si pipireazi, apoi se
frige pe gritar. O jumitate de ceapa +
Sfaturi pentru slabit _ -
Obosit gi stresat, omul se aruncd asupra méncarii fair pe :
se ndoapi cu soni yimaoneze, spaghetti pizza, mncrurile finoase
grele ale buciitiriei italienesti. lar cAnd e trist, se umfla de ciocol a
prajituri. Cum am putea sclipa de foame.... corect? Studiafi tabelul urm:
© jumitate de fir
de praz se tale Tom
dele gi se E f
prijesc in putin untdelemn,
orice verdeapi Ia
Intre ee un, ue
Cina’ salt de eruditis brnes
de vacis 2 moreovicun atdei'o nan
tate de felint se eu
toate 4 linguride branes de voc oe
Aamesteci cu suc de limfic:ofet de
mete, Ketchup, piper, sare iodtl
verdeturi prosspete tocate mirant
CCruditiile se amestecl cu branes
‘Micul dejun: 0 felie de graham cu
Pufin unt, o felie de eagcaval gio felie
de rosie. Ceai sau cafea fri zahi.
Intre mese: 0 portocali.
Prénzul: orez. cu peste. O ceased
de orez se fierbe in apa cu Delikat Se
serveste altituri de o bucati de peste
fript + 0 salati de felini rasi ames-
tecati cu salat& verde.
Intre mese: cateva smochine sau
‘Cina: sup pasati de jelini cu
fulgi de porumb. Se fierbe o telini
tiatd, in api cu Delikat. Se paseazs
ise toama peste ea, lichidul din oal
Se pune piitrunjel verde tocat i 3 lin-
‘guri de fulgi de porumb. Supa se poa-
te drege cu un gilbenus de ou.
Va simpifi...
‘Stresat, nervos gf
incordat
letargic
depresiv, “terminat™
Ce-ati dori si
mani
| siocolati, cozonas, |
inghetati si frigc’
frigca
‘prijitur, tort, creme,
icafi spontan
me, iaurt, cereale
complete.
"AS verde —Anul V, nr. 62, august 2008 @ 17 1. Relaxati-va
Cine isi ridica picioarele
pe un scunel se
rdcoreste mai bine
Facefi mai putink migcare,
Purtati 0 imbriiciminte lejeri,
‘comoda si retrageti-va undeva la
umbr — oamenii care sunt.la ei
acasii in regiunile calde ale glo-
bului ne exemplific& pe viu cum
se poate rezista la temperaturi
ridicate. E deosebit de pliicut si
Tenevesti si si le ingadui si pi-
cioarelor tale sa ia 0 pauzi: ofe-
tindu-le 0 baie rece, de pilda.
‘Sau, pur si simplu, sprijinindu-le
la oarecare iniljime, pe un scitu-
nel ~ remediul ideal pentru pi-
cioarele umflate i gre-
Ie. Si, ca senzatia de
confort si fie deplin’,
mai aveti nevoie si de
un gel ricoritor pentru
picioare, de exemplu cu
mentol sau imaie. E de
dorit ca gelul si lase pe
piele un strat fin de pul-
bere, ce menfine pentru
‘mult timp o prospefime pliicut& a
picioarelor. Facefi un scurt masaj
la picioare, utilizand in acest
scop un spray de corp, care vai
lung’ moleseala cu parfumul lui
inviorator si, in plus, dit suplete
pielii. Un asemenea spray e per-
fect si pentru a fi intrebuintat
peste zi, la birou, cfind eventual
purtafi dresuri
+ Cand aerul incins sta nemiscat intre
zidurila caselor, asfaltul nu se mai racest,
nici noaptea, ai nevoie de un plan bun cz,
sa-fi pastrezi prospefimea. lata-| +
2. Folositi
parfumuri si
arome
Mentd,, portocal:
grepfrut sau léicrdmioar |
Un parfum
proaspit, "|
coros, te ajuti
si suporti mai [ie
bine 0 zi ca- |
niculari.Cand |)
argita apisi-
toare vi ripe:
te energia si va
bruiazd_ con-
centrarea, aju- e
tafi-va cu aroma de menti (arf
minunat s-o giisiti intr-un deodo-
rant cu bili, mic si practic, vss"
de purtat in geanti). Deosebit de
icoritoare sunt aromele ée ¢:
trice — ele vi binedispun atunci
cand, in pofida vremii frumoas
de afara, trebuie s& stati in fal#
calculatorului. Cele mai indies
sunt odorizantele pentru incipet
$i uleiurile eterice. Dar atentit
Au punefi niciodat uleiuri
tice pe piele fara a le dilua, ™
Remediul optim contra stresului
provocat de caldura: nu va
precipitati si, ori de cAte ori se
poate, sprijinit-va picioarele
‘sus. Acasa va putefi improspata
cu lofiuni racoritoare si gelul de
dus finut la gheata,
ales dact apoi veti sta la sos
Nici parfumurile ce contin ale!
nu se folosese pe acele port!)
ale corpului care sunt expuse *
radiatiile ultraviolete. Caci as
Pot aptirea pete maronii pe piel
AS verde — Anul V, nr. 52, august 2008 @ 18 3. Faceti dus
Preferabil cilldut saw
feu gelul tinut la frigider
Ban sub dug, dupa sie
ecutt la soar, clidurttipicion
Pepipeatt Pomivigl apa ca at he
ells, deourece pe canicul nu
Siem
Biipester cireslatia stagctu,
Pe faco-o un dug fears
Peipoeaivn plus 6s poe
Fes ya sutictone 98 og ta
Beene get do duy tn fighder
Pople, dack cl degajt gl o
Bea piocslonnn geptut
[acum anist garmpoane cu par:
flim proasplt de ments gl efect
ae eicorirea piel capulul. Dupt
gai Vd ubeap icles freclad-
Jo cuprosopal, ci stergeti-vi doar
pring-o taraponare goal, Ast-
fel, apa rdmasi se va evapora
Jent, dnd yi ea o senzatie de r3-
coare, Cine doreste poate apli
fiun gel de corp sau de fa, care
fa prelungi mat mule prospeti-
rea de dupt dug.
4. Alegeti
cremele
potrivite
Hidratare si protectie
pentru piele in lunile
de vardt
$i in oras, pielea are nevoie
de protectie solari pe timpul
verii,chiar daci nu petrecefi ziua
intreag& in aer liber. Cine tie,
poate ci un coleg va va convinge
si befi astiizi cafeaua afar, ori
trebuie si va repeziti pant 1a
posti. in acest caz, o cremii de zi
sau un fond de ten cu factor de
protectie 15 (sau mai mare) vi
apiri perfect de arsuri gi de im-
bitrdnirea prematur’ a pielii pro-
dus de radiatiile solare. Un
lucru important de stiut pentru
femeile cu pielea uscatit: in mod.
paradoxal, transpiratia duce la 0
Uuscare §i mai accentuati a pielii.
Deoarece, odati cu transpiragia,
pielea pierde prin evaporare si
umiditatea de care are absolut
nevoie. fn perioadele cu tem-
peraturi ridicate n-ar trebui si
folosifi creme prea consistente,
Tindck sub ele piclea tanspirs
abundent gi se poate irita, Pre
feraji emulsii usoare, uleiuri
amestecate cu api, ce contin gi
uuree, pentru cli aceasta fixeazii
umiditatea, Din efind in cnd,
aplicafi cite o mascd hidratanta
ricoritoare, $i pentru ingrijirea
de noapte e bine si alegeti in pi
Cand e deosebit de cald, tenul
gras Incepe foarte repede sit lu-
ceascii, un neajuns ce poate fi
prevenit cu o cremi de zi sau un
fond de ten ce piistreazi aspectul
mat al pielii
5. Consumati
lichide din
belsug
Apa, sucuri de fructe
sau ceaiuri
‘Cine transpiri mult trebuie si
si bea mult, altfel va avea dureri
de cap, se va simfi molesit gi va
suporta si mai greu ciildura. Apa
Niciti are un gust mai proaspit,
dac& punem in ea citeva felii de
portocali sau ucurile de
fructe diluate cu api sunt nigte
ricoritoare foarte valoroase, cici
ele restituie organismului mine-
ralele pierdute prin transpira
Prepararea e cat se poate de sim-
pli: se amesteci! 0 treime suc cu
doua treimi apa. fnsi bautura
clasicd pe vreme de caniculi ri-
mine ceaiul de plante cildut,
fntrucat lichidele 1a aceastii tem-
pperatur sunt cel mai ugor $i mai
repede asimilate de organism. Ce
plirere aveti de un ceai din frunze
proaspete de mentii ori salvie?
Rupeti o tulpi-
ni-dout, spi
lagicle bine sub
jet, punefi-le
inte-un pahar
frumos i tur
nati peste ele
api clocotiti
Nu numai ci
frat grozay,
dar un aseme-
nea ceai vi poa-
te ajuta contra
transpiratiei ex-
cesive
ernest
rrr?
Porat
6. Racoriti-va
'u spray-uri cu apa
termala
plicuta: particulele fine de api
formeazi o ceati ce se astemne pe
toati fata, ricorindu-va imediat
datoriti evaporirii. Spray-ul cu
api functioneaza si cind sunteti
‘machiate = fondul de ten nu se
sterge, ci se improspiteazi, ari-
{and ca si end ar fi fost aplicat
chiar atunci: specialisti in ma-
chiaj folosese regulat astfel de
spray-uri la prezentirile de mo-
ii, pentru a retuga fejele mane~
chinelor gi a le reda strilucirea,
intre douik defiliri pe
poditum, Spray-urile
cou api termal sunt
ideale pentru tenuri-
Ie irtate gi sensibile
Ideal cand ne topim de
caldura: ceaiul de plante,
baut caldut. Preparat, cel
‘mai bine, cu menta ori
salve, findea acestea
reduc transpiratia.
"AS verde Anul V, nr. 52, august 2008 @ 19 FORMA MAXIMA
Ixcelenti pentru inimd, an-
Bee ce ine,
suverand in combaterea stre-
sului... Virtufile siestei sunt nenuma-
rate $i tofi cei care © practied s-au
convins de binefacerile ei. Numeroa-
se profesii care pretind vigilenja ma-
ximi (pilot, soferi ete.) au integrat-o
dja in programul zilnic, Pentru cd ea
rispunde — pur si simplu ~ unei nece-
sitififirest. Pentru omul preistoric,
aflat intr-o permanenti cutare de
hrand, siesta a devenit de-a lungul
timpului un fel de satisfactie, la fel ca
Ja animalele mulfumite ci se pot cul-
ca dupa ce-au mancat. Dar existi di-
ferite moduri de a-ti face siesta,
fiecare dintre ele rispunzind unor
nevoi distincte. Profitati de aceasta
vari pentru a “stoarce” din siesti tot
ce are ea mai bun. Ea vi va induce
starea aceea de liniste atat de propice
reveriei. Inchideti ochii si, complet
deconecia, vi vet inde oh
sie
Siesta e ideala, cu condifia
84 nu fie prelungita
AS verde —Anul V, nr. 52, august 2008 @ 20
me minute:
Disparifa senzatiei de oboseali,
ameliorarea capacititii de memo-
este ceea ce se obfine dupa
‘ominisiesti de 10 minute, conform
unui studiu australian efectuat
asupra unor adult tineri. Se pare c&
siesta scurtd, de la inceputul dup
| amiczii, este cea mai eficienti.
|
Instalaji-vt pe o canapea, scoatefi-
va pantofii si trageti un pui de
somn. Dar nu mai mult de 30 de
; :
Siesta regala:
it
siesta scurta,relaxanta
minute, pentru anu va trezi din faze
de somn lent si profund, intr-o stare
confuzi. Organismul dvs. se va
destinde, veti “naviga” intre veghe
si somn lejer, si chiar daca sunte
deranjati de cineva, nu va veti rez:
Siesta scurti este ideal daci mu
suntefi in crizi de somn. Ea trebuie,
insti, evitati de persoanele insom-
niace, pentru a nu-si strica somnul
de noapte.
OQ»
toropeali, Singurele precauii:
buie si va treziti ugor, fiir grabi si
sd nu va neglijati confortul. Un co”
Vor sau o saltea care s& va izoleze
Ricoare sau daci avefi probleme
spatele. O paituri dac& aerul ere®.°
Dasma (bentifé) pentru legat la oct
ack vii deranjeazi. lumina 2
eventual dopuri pentru urechi iY
eas desteptitor pentru a va trezi. NY
“legati" douai cicluri decat dac8 *
avut 0 noapte alba sau daca afi dor
tit foarte putin, Siesta rapid, binefacatoare: ES mtus
Pentru a intra in forma inain.
ti rendez-vous s e c
tea unu aun timpul cunde, end se oprese la standur
nel e@lltori, cea mai indicat "vey surprigt de eb de re
a art (o efi fi surpringi de eft de re
este iesta seyrti (Sau microsiesta), pede veti adormi ~ un somn pro
care nu Vi Ya mobiliza decat $ fund care vi va reface.
minute (pilofii de Formula 1 0 |
Un mod de deconectare totala |
“Daca pentru unii siesta este ceva natural, alfi vor avea nevoie de
poate — in pozitie sezand, cu spatele sprijinit, cu brajele
atimnd pe langi corp gi cu tilpile lipite bine de sol pentru a
piistra un “prag de vigilen(a” (este pozitia “vizitiului"). Tineti
in mini un obiect care va face zgomot ciziind gi inchidefi
ochii. Concentrafi-va timp de 1-2 minute si constientizati
punetele dvs. de sprijin: umerii, spatele, fesele, coapsele,
picioarele. Simi cum apasi greutatea corpului gi executafi
frei sau patru respiratii abdominale, expiratia fiind mai lungi
echt inspirafia,
‘Nu vi gandifi la relaxare gi nici c& aveti ceva de ficut, si
somnul va veni de la sine. Cand obiectul cade, este momentul
sii vi trezifi, “Revenirea” in fire este foarte, importanti.
Redresafi-vi, intindeti-va bine, miscafi-va.
‘Cuvantul siesta vine din latinescul “sixta” sau cea de-a
sasea ord dupa rastritul soarelui, adic ora 13,
Portile somnului
© Perioadele in care adormiti mai ugor, cu 0 scidere a
temperaturit corpului: inte 4-6 dimineata, inte 13-14 la
prinz 5 intre 22 gi miezul nopti
C Dimineata — vigilenta sporeste odati cu cresterea tem-
peraturi corpululy dupi eare scade la inceputul dupi-
Emiezii, ceea ce accentuenzl oboseala pe care o simim
‘dupa ce mancim.
© La sfargitul dupa-amiezii ~ vigilenja creste din nou,
dupa care fa jurul orei 22 somnolenfa crete ge instaleaza
somnul.
Ja varsta de 4 luni.
respeetiind aceleagi ore.
3 ore pe zi).
un mic antrenament, explic& sofrologii
Stati departe de orice sursii de zgomot ¢i instalati-vi — dacit se
Pentru cei mici
‘La copii, perioadele de somn bine definite se instaleaz
La $ luni, copilul doarme 3-4 ore pe Zi, repartizate in
doul sieste: una dimineata, cealalté dup!
‘La 6-7 luni copilul mai face 3 ore de siesti: o ork
dimineaa §i 2 ore dupi-amiaza.
La un an, cei mici continu s& ail
copii abandoneazi siesta pe 1a 2-3 ani, dar in
‘medie ea continua pind pe la 4 ani.
‘Dupa 6 ani, este preferabil si
copiilor siesta, pentru c& exist riscul
‘adult, si aibii o reactie negativa vizavi de somn.
In China siesta
este evasi-
obligatorie si cl se
face oriunde $i in
‘orice pozitie?
+ La Google, siesta
face parte din
“cultura” intreprin-
fie catduys (30-40°). Se
ppotriveste cu ap caldd. Cura dureazi
20 de zile. Unguent: 20 g aloe vera,
25 g gilbencle, 20 g titineasf, 15
miirul-lupului si 20 g coajé de stejar.
Toate ingredientele se pun intr-un
orcan, la macerat, cu 100 ml alcool
de 60°, timp de 12 ore. Dupa 12 ore,
‘maceratul se pune la fiert pe baia de
‘abur impreund cu 500 ml ulei de
misline. Se lasi si fiarba 3 ore. Dupa
ce a fiert se mailasi 24 de ore si ma-
‘cereze. Separat se topesc 80 g ceari
de albine, Se filtreazi uleiul din plan-
tele medicinale gi se combina cu cea-
ra topité. Unguentul se pistreaza la
frigider gi se aplici de doui ori pe 21
pe zona afectati. Este util si pentru
hemoroizi. Va doresc multi sinatate!
'BOICEA FLOREA — Draginesti,
jud. Olt
FOLICULITA
‘© Foliculita este produsi de mi-
cerobi piogeni (ex: stafilococi). Fo-
fositi erema Carpicon (se eiseste in
farmacii),cataplasme yi bai cu infuzie
de soc, volbur, urzic& moartS alba,
plop negru, unguent cu propolis. De
‘asemenea, aplicafi cataplasme cu
‘mirul-lupalui de 3-4 ori pe zi. Se last
Ni se zvdinte gi se aplici din now. In
general, infeciile stafilococice de
fipul foliculitei, farunculozei sau pa-
harfiului sunt favorizate de diabet.
‘Trebuie tratat diabetul pentru af
cient tratamentul.
‘CATRINELA DRAGOI ~ Arad
© Am suferit de foliculitt gi 0
terapeuti mi-a i s8 renung
{a folosirea lamei gia aparatului elec
thie, care favorizeaza infectarea glan~
Gelor sebacee. Am primit sfatul si
folosesc epilarea clasicl, cu cearl de
Mibine, dupa care sk aplic 0 pomadi
din farmacie cu AHA (alfahidro-
Shacizi ~ acizi din fructe), acid gli- ANTOLOGIE
colic (din trestie de zahir) si nalba.
Dupii aproape o luna, au inceput si se
rezultatele. Acum,
vada foarte
Fielea erat perfect, De atuncin
ef ava prebleme cu glandele seba-
MARCELA DIMA
‘ein primul rand, este nevoie si se
urmeze un regim de detoxifiere
‘itunismul Pentru aceasta, vi reco-
ore an regim alimentar Iacto-Ve-
etarian, enunfand pe eft posibil la
eetpe,almente cu atv aimentari
CSnservan aleoo, tuun gcafea. Tot
contr efectal depuraiv este necesar
Er folosiiplantele: brusture,cicoare,
pipiiie, tre-trati-
pita gl urzicd. Fa
efi un amestee din
feeste plante in pi
gale, micinai fin
prin-orAgnill de
Eafea, Iva apot din
famestec ctte 1 lin-
uri de patra ori pe
i, din 6 in 6 ore, co
430 minute mainte de
nese, Se fin plantele
{0-15 minute sub
Timi, se mghit apoi
cu apd mineral sau
apa de ivor, Local, faci tamponti
cu tincturd de propolis, de 2-3 oi pe
‘i. Tot local aplicai noaptea com-
prese cv macerat de nalbi, nuc
(irunze), mesteacin (runze), ured.
Se pune I lingurd-de amestee de
plate lao cand eu ap plats las la
mnacerat 6-8 ore, se strecoarl fi se
foloseste pentru comprese. Vi ured
ult sinktate!
de VIOLETA PIRVU ~ Bucuresti
¢ Foticulita este. provocats. de
ricrobi (ex. stafilocochl aril). Poti
fncepe un watament intern eu Beta
fuard (produ naturist indicat in cazal
Mtcctumilor reeidivante, infecilor
thicrobiene cu staflococtreisteni la
tntibiotic) si ull de pest (eae con-
fine. vitaminele’A.§i Dy benefice
ont menfinerea tofiit tegu-
frentlon). Exter, se aplid eataplas-
the ou sue de varzl proaspltl (10-15
Tninuts), Dupizvtntae, 86 tampo-
Mari ugor pelea cu tinetur de pro-
vote 156 shu se pun comprese sterile
geal de conur de hame (Se face
fhruste, conform indicafllor de pe
Fungi), Sau se pot aplica 23 ore pe
aoaments cu o cremi de aloe &u
propolis, care antre esuturilor profunde, care se mani
ciitre straturile profunde ale pieli
unde acesta stimuleazt procesul de
vindecare gi regenerare. In gens
faz propolisul
festii prin tumefactii, hematoame sau
echimoze, se folosesc plante medici
nale cu proprietiti decongestive 5i
infectile stafilococice de tipul foli-antiinflamatoare sub form de bai lo
ulitei, furunculozei sau panarifiului ale sau de cataplasme (comprese),
Sunt favorizate de diabet. Trebuie Cel mai bun tratament este cel cu rd.
Verificat si tratat acest aspect, pentru déicind de tdtdineasd.
aavea efect tratamentul. Nueste usor, __* Bai locale sau cataplasme ~ cu
dar cu ribdare si perseverenji se vor decoct din 4-5 linguri de ridicina de
vedea in timp rezultatele. Multa simi- titimeasi\, la 1 canii cu api. Acest tra-
tate! tament naturist se face numai in cazul
in care epiderma nu a fost lezati,
‘= Badijoniri cu tinctura preparati
prin macerarea a 20 g de ridacini de
titineasd (fragmentate mérunt), timp
de 8 zile, in 100 ml de alcool de 70°
‘Atentie! Nu se aplicii pe rini desc
se, intrucat este o tincturi, deci este
un tratament mai puternic decit
primul.
* Dacii fracturile sau fisurile osoa-
A, SERAC ~ Bucuresti
Am avut foliculit si m-am vin-
decat mai repede decat ag fi crezut,
{fir si imandi urme. Pentru tratament
aveti nevoie de: flori
de musefel si solutie
de propolis 30% —
100 mi (de la far-
macie sau de la orice
magazin cu profil
apicol), _comprese se sunt inchise, adic’ nu sunt Jeziuni } |
sterile. fn fiecare ale pielii, pentru refacerea substanjei } |
searll, veti face 0 in- osoase, exist un tratament naturist |_|
frie de for de mit
enlace
Splat an
oe
Sila vee a
coin: aint
Sarapieae Hele vei asepta sf
Se a oer
meee din compres perth mie
tru de propolis ei ampons cSt
Seahe Sailtoiaets seni
ee ule or pica zne bt pias
Seater gis al
‘aplicagile 1a 2-3 zie gin final, data presa Se incalzeste. Aceasti planti
ea and. Aenpe sola pate produce eect revulsve, died Je
a ‘mini deplasarea sdngelui spre pieles
VERONICA BALDEA-—Deva- prin provocarea unei iritafii locale
Gojdeu, jud. Hunedoara _(adic’ se manifesta prin faptul ci pie-
‘ePentru foliculiti este foarte efi- lea se inroseste gi se incilzeste). Decl.
cient Romazulan — un complex de ogi locul pe care afi pus com
Soba erate celeste She
Se piles hy frm gh Sat
poate procura flird retet’i. Cu tezei circulafiei
eames ay
Seeeesrais ee vel
oe tenn ek
Soe peers re
Sey eaabed teacgiarile ed
Soe ae
te ARA DOINA fee
FRACTUBI ‘maoarte, iar sub
‘ein cazul unor fracturi
‘sau nor fisuri osoase, dar 3i
in cazul unor leziuni ale
garantat, eficient si rapid: se dau prin
izitoare (prin partea cu dinfi cei mai
‘mici) radiicini de titineasi, se pun pe
‘© compresii (de preferat pe 0 bucati
de tifon sau un bandaj medical, o fast
medical) si se aplic pe locul bolnaw.
Deasupra, punem 0 bucati din pinzi,
material moale, gi inftigurim cu 0
bucati de celofan (putefi si rupefi pe
piirtile laterale o pungi mai mare de
celofan alb; sa nu fie sacosa) si net
aga acoperit. Nu dup mult timp, vefi
simi cum locul pe care afi pus com
intr j. Tratamentul cu ridicing
re gi avantajul c
carb cicatti
oc active pe care le
Foye aceastt plan
favo-
fea, datorit substan-
% amitoarele dou
le-a
fe—cum se mai
ne. Ele nu sunt
scute de mult
., dar au un re-
extraordinar.
este leacuri gi le
ee singurl gi Te re
mandi si altora,
fee fi cer sfatul gi ajutorul. Veti ve
Men eh sunt, ca gi leacurile bibesti,
pate usor de ficut, dar pe cit de ugor
derapid sunt fcute, pe atat sunt de
Hiciente. ° Tratament pentru spon-
floc, dureri ale oaselor din cauza
umatismului, dureri musculare, in-
jeeniri ale oaselor: se iau din gri-
{él sau din piagé cartofi si hrean (dar
fie proaspefi, zemogi, si nu fie
restjifi!); de preferat este si fie
jcilesi direct din gridin’. Se spali
bine, si nu aib& nici un fir de pimént,
ise curitd. Se rad pe réizditoare gi se
pn intr-un siculet de panzi, de trei
pe zi, pe locul bolnay. Reaefii care
juloe: se inrogeste un pic pielea, ©
inctizeste gi mult timp nu se mai
simte durerea. Atentie! Cartofii $i
ecanul dati prin rizitoare nu se Pun
fizect pe piele, pentru ci hreanul
wovoact usturime. + Trarament fo-
sit pentru accelerarea circulatie!
sngelui, pentru irigarea cu sange 4
loeurilor bolnave care trebuie refa-
we (pentru refacerea jesuturilor
*8oase, in caz de fracturi inchise sau
osoase, pentru refacerea calotel
Sscase in caz de reumatism): 50 &
minge de mustar se pun in 250 my
be ‘medicinal, lasndu-se la macerat
acl: Apoi se strecoarli print
in se adauga aceeasi cantitate de
“(et alimentar gi se mai pun 5 asP!-
*8e, 5 antinevralgice, 5 algocalmine
\,3 smidopirine (amidopirina ¢°%
‘stul piramidon, care este Un ME
ament cu acfiune febrifuga si anal:
ict). Dupi ce se topese, $e face
acts Hostal Bota {in incheiere, V4
tuturor stin’itate.
POPOL MARICEL—
a
dupa dr. f
FRIGIDITATE
© Un bun remediu afrodisi
Ovidiu Bojor ~ este
combinatia dintre obli:
geani (20 g) gi piper
negru (10 g). Se piseazi
i se fierb in 250 ml
api, vreme de 15 mi-
nute. Se strecoard si se
iau 4-5 linguri, inaintea
actului sexual. Semin-
{ele de hriged, in com-
Dinatie cu grau, orez gi
miez de nuci in pro-
portii egale (toate fierte
© pauzii de trei zile, se
ratamentul pentru alte zece ile.
Dacii nici cu acest tratament nu se
trezeste apetitul sexual, va recomand
ceai de ndprasnic, doua cini pe Zi,
intre mese.
‘SERGIU BOB — Bucuresti
© Vi recomand un tratament cu
ceai de néprasnic mai concentrat, in
care se pun citeva varfuri de busuioc,
De asemenea, felina este un reglator
hormonal de exceptie- Zilnic se bea
‘cite un pahirel de suc (din frunze gi
nidicind) pe stomacul gol, dimineata
si seara. Brnca-ursului (crucea-pi-
atintului) sub forma de pulbere — cite
6 lingurifa de trei ori pe zi, pe sto-
fnacul gol. Se fine sub limbi citeva
‘minute, apoi se inghite cu pufin ceai
ide niiprasnic. Se va consuma miere de
falbine poliflora si liptiyor de mated
fiofilizat. Va doresc mult sindtate!
BARCA GEORGEL Filticeni,
{jud, Suceava
‘@ Pentru frigiditate, va recomand
8 incercati un tratament cu Spiruling.
‘pcest produs are proprietatea de a
Simul organele sexuale,avand efect
fenefic tn ovulatie. De asemenea,
Combate impotenta si frigiditatea prin
‘eglarea functilor organelor sexual:
Syirulina nu este un medicament Peo
evo anume boald, ci determin ino.
jstemelor
. trateazii foarte
‘e Furunculele se tratea
cn, im funcfie de stadiul in care $=
wR:
ANTOLOGIE
E> AMA-OPTIMEX
ea
Conf. dr. MIRCEA FILIP,
dr, ANDREI FILIP si echipa
va ofers
+ Consultagii de specialitate
+ Interventii chirurgicale far
internare:
cataract, glaucom, strabism,
plerigion, reducere de dioptri etc
laser pentru sciderea
dioptriilor
+ Tratamente laser:
cataract secundardi, glaucom,
retinopatie diabetic’ sau hipertensiva,
miopii forte etc
+ NOU: dispozitive de ajutor
vizual pentru slab-viziitori
+ Opticié medicala (prescripfii
‘ochelari, lentile de contact, cristatine
artificiale, ochelari de soare)
‘Str. Toamnei nr. 54,
tel/fax 021/211.16.22,
1.36.47, 0723/86.93.15,
‘e-mail: office@a imex.r0
URZICENI: Policlinica, str ‘ar. 23}
‘www.cataracta.ro ANTOLOGIE
vent locul eu ojet de mere, iar noaptea
se lasi'o compresi imbibati pe locul
respectiv. In pufin timp, furunculul se
retrage, firi a mai erupe. Dac dupa
douiizile nu se observa nici 0 dimi-
huare, se aplicl urmatoarea metoda:
se taie cit mai mirunt o ceapi potrivit
de mare $i se face cu ea un aluat,
‘amestecindu-se cu
putind find gi pu-
fink smantind sau
Tapte prins. (Com-
pozitia si aibi con-
sistenfa aluatului de
jcozonac.) Se intin-
de deasupra fu-
runculului seara (se
poate si ziua, dar
este mai ineomod),
Dacit dimineaja nu
‘este deja spart si puroiul scurs pe pan-
ssamentul de aluat, se mai aplic’ inca
0 dati, a doua sear, aceeagi com-
pozigie: Yn’mod sigur. el va extrage
Puroiul cu ridicin’ cu tot.
‘SIMONA MUNTEANU - Arad
‘©Cel mai bun tratament este un
Teac babesc: dupa ce avefi scaun, luagi
‘un grdunte de usturoi, il dati prin fe-
cale putin si va ungefi pe ultimul fu-
Jruncul apérut. Staji aja pand se usuci
si apoi puneti un pansament peste
furunculul uns (dar numai ultimul
furuncul) gi il mai lésaji cAteva ore,
poi vi spilati. A doua zi, veti con-
runcule gi pe sini, A fost ingrozitor!
Medicit spuneau ca am cancer, voiau
simi opereze, dar am scipat cu acest
Jeac. Mil-a spus 0 femeie, in sala de
asteptare la Policlinica cu plata din
Batiste Ii mulfumese din inima pe
aceasticale gi ml rog la Dumnezeu
sisi dea sinatate!
AURORA DRAGOI-B
‘consistent, din floare de mugejel. Cu
acest ceai (putin cldus) se pune 0
‘compresi peste viitorul furuncul, care
se pistreazd timp de 5-10 minute,
/Dupa accea, acelagi loc se unge in
strat subjire cu unguentul Fluoci-
/nolon N, care se pistreazai timp de 4-
verde — Anal V, nr. 52, august 2008 @ 42
6 ore. In 24 de ore se repetd tratamen:
tul de cel putin 2-3 ori, Rezultatul
furunculul se resoarbe gi nici nu mai
recidiveaza
SANDU TUDORI - Oravita
© Furunculoza persistent si re-
cidivanti este intotdeauna determi:
nati de o stare profund’ de intoxicare,
a cArei cauza trebuie
cclutati atent. Antibio-
ticele rezolvi doar
superficial problema,
dar cauza oagraveazi
Experienta mea pri-
vind acesté coguri cro-
nice se rezumé la un
tratament homeopat
individualizat si bine
condus. Indicate cele
mai frecvent sunt ur-
mitoarele remedii: Hepar sulfur,
Silicea, Sulphur, Psorinum, Elsepto-
coccin — de la caz la caz. Se face 0
desensibilizare printr-o izoterapie.
‘Tratamentul necesita un minimum de
3-6 luni pentru a da un rezultat con-
ret gi durabil.
dr. POPA MARIANA ~ Bucuresti
‘© Metoda de eliminare a furun-
culelor cu Thtiol nu da, din picate,
rezultatul dorit, deoarece prin spar-
gerea acestuia, microbii disemineaz,
se impristie in alte zone ale corpului,
unde profiti' de cea mai mica leziune
a pielii pentru a o infecta din nou. Eu
vi recomand utilizarea unui unguent
deosebit de eficient, cu care am obti-
nut rezultate de exceptie. Este vorba
de unguentul Mibazon, produs de
Fabrica de Antibiotice din Iasi (citi-
torii din strainitate vor putea utiliza
unguentul ~MASTILONE,
produs de concernul farma-
ceutic Pfizer), care are in
compozitia sa trei antibiotice
fn concentrafi ridicate (tetra-
cicling, eritromicind gi neo-
micina) si pe care il veti putea
isi cu ugurin(a, dar numai la
farmaciile veterinare. Prin
aplicarea acestui unguent veti
observa chiar dup primele
24 de ore c& furunculul nu
‘numai ci nu se mai dezvolti,
ci din contra, se micsoreazi
Pe zi ce trece, se resoarbe far
4 se sparge (deci flr a im-
pristia agentul patogen), pang
la-disparitia totala. Aplicagi
preventiv unguentul in zona
i
Mfectatd gi dup disparitia furun
culului, pentru a se asigura o sterili
zare completi si menjinerea ci in
timp. Este posibild si aplicarea unui
tratament apiterapic extern, constind
dintr-un unguent pe baz de propolis,
pe care il puteti gisi la apicultori. Vi
pot fi de folos si compresele cu ceai
de mugetel (Flores Chamomillae).Se
mai utilizeazi gi bai locale sau
cataplasme cu ceai din flori de soc
(Flores Sambuci) sau din frunze de
nalbi (Folium Malvae), acestea insi
au acelasi dezavantaj ca si unguentul
Ihtiol, deoarece ~ contribuind la co-
lectarea puroiului si spargerea furun
culului — ajutd si la imprasticrea
microbilor in alte zone. Va dorese
multé sindtate!
VALERIU MUNTEANU ~ Timisoara
Cu zece ani fn urmi, am avut
furuncule multe gi am sctipat de ele,
urménd acest tratament: pe furunculul
care Incepe si se formeze, adic’ ince-
pe sii se inrogeasca, se pune un leuco-
plast; pe furunculii care deja au copt,
se pun comprese cu Rivanol si se
store numai cu comprese imbibate in
Rivanol; se bea in loc de apii ceai de
trei-frafi-pitati, pentru a distruge mi-
crobul din organism; aceste furuncule
apar datoriti lipsei din organism a
complexului de vitamine B, care se
giisesc in drojdia de bere proaspita;
se poate interveni si pe cale chi-
rurgicald, dar exist riscul de a face
septicemie (infectie generalizatl).Re-
‘comand un tratament homeopat cu re-
mediul Sulfur. Va doresc sinitate. npristierea
Vi dorese
Timigoara
pat
furunculul
ica ince-
un leuco.
ja.au copt,
nol gi se
furuncule
ganism a
B, care se
roast;
cale chi-
de a face
iat). Re-
AE OPRIS,
Unic importator Yong Kang
Yong Kang SUPLU
Green Tea Essece - 120 capsule * 400 mg
determina cereals vind
teneficin eliminarea grsimilrsreglaea gliceriei
ameloreaz tuburle renal stimula dure,
ajtndin cule de sbi
rele
Sstemaendaci sei metabo
ar fectipai
prin inenstcaes arden depttee
dsipasemodelnd cpl aft in
proce de sire
face pois
tehderean grata a compl ct
aproxiativ 4-8 gin 30-40 le
att
Confintu mar deceai verde este
excelent antiosidantsitoical
siterulu ners
mpi
“bsorbyja colesteroul exo,
favoriznd elminarea
Bucuresti, Ror
021-410.76.35 021-410.42-
eres
Ginkgo Biloba
entry
tuburiri de memers,
3 tulbudri 6 cculpe
(i pleoore rec,
ecomandet,
8 suplinent uty
Dara
‘AS verde — Anul V, nr. 82, august 2008 @ 43 DIN LUMEA PLANTELOR
Plante magice
Canepa
(Cannabis sativa)
Tplrgeau un ou clruia i scoteau
silbenugul gi fl purtau pe tot
trupul belnavului. In locul unde
se spirgea gilbenusul era loca
lizat junghiul. Pe" gilbenugul
spart se punea funingine, timaie
sare, iar deasupra, calji de
Canepi
‘Uncor, terapia cu cénepa a
junghiului ‘avea un aspect pur
magic. Se lua un fuior de cfinepi
din care se impletea 0 afd numiti
“afd de junghi". In timpal imple-
tini, desciintitoarea deseria
“muneile” e€nepei, de la arat gi
seminat, pand la impletitul afi
Sau pani la cusutul emai, purtarea
in spatiul romanesc, cénepa a
fost folosité inc& din secolele
VE-VII iHr, Herodot serie cf traci
‘intrebuinfau cénepa ca narcotic, A-
runcau firele veri de cinepi pe pietre
{nrogte,inhalau ful si apoi c&ideau
in str extatice, dansnd gi cntnd in
si muperea ei, sau numai o parte a
acestor munci, ameningand junghiul
c& va fi supus aceluiagi tratament, da-
c& nu piriseste bolnavul.
Oricum, ca sd te feresti de jun-
ghiuri, trebuie sii nu lagi pe pat furca
$i Vartelnita cu care lucrezi cinepa
jurul focului. Acest obi- (au inul), iar fusul gol
cei este atestat la a- sii nu fie finut in casi.
proape tofi tracii, ei Fusul imprumutat nu se
contribuind la cultivarea . ia inapoi, ci poate a fa-
i rispdindirea plantei in cut cineva “de ursita
nordul si sudul Dune. asupra lui sau vreo alt
Dacii au cultivat-o si vrajd. Chiar daca femeia
pentru fibre, iar cata- care |-a cerut cu impru-
plasma din inflorescente ‘mut nu tie farmece, el
de cneps o socoteau cel tot iti poate aduce jun-
mai eficient mijloc pen- B) ghiuri si urd in casa
tru vindecarea rinilor gi n vechile credinfe
arsurilor. rominesti, cdinepa avea
Leacurile cu cAnepa si rolul de apirator im-
rau foarte rispandite in potriva strigoilor sau
zona Carpatilor. Stim moroilor. Pentru ca mor-
astfel ci impotriva,du- tul sii nu se faca strigoi,
rerilor de urechi (de se afuma sicriul cu calf
nit) se pun intr-o oa de cnepa, iar dact ei-
nou cient spring neva murea intro zi de
seminte de efinepa, bol- marfi, pentru a nu se
naval finindu-g urcehea fl face stigol,_ douse
deasupra oalel casio femei bitrane se duceau
pitrund& fumul. in Sal- (al intr-o 2i de joi la cimitir,
iuca (jud. Alba), inainte vreme, fe- cu putini cdnepd gi cu un cufit de plu
meile ‘ind ndgtcau, Beau edie 0 Sau cu un briceag, Acolo Tishaa
‘ceayet de simfnjé de cine impo- cinepa pe lingi mormfint, inconjurau.
triva durerlor. ‘morméntul de trei ori cu cujitul, apoi
(alti boat vindecabilit cu ajuto-
rul cnepii este junghiul. Pentru a afla
ppartea corpului unde s-a localizat jun-
ghiul, bitrinele de la sate puneau bol-
navui cu fafa in sus, in pielea goali,
Tatirnau de cruce, aprindeau o fu
nnare ce arsese in timpul noptii,
inconjurau din nou mormantul de-
arndiritelea, aprindeau canepa ris
firatl gi descintau,
‘AS verde — Anul V, nr. 52, august 2008 @ 44
pun r
HL nesPslatd, Inmuiat in apa fe
Leacuri babesti
:
- Practicate $i azi in satele
roménesti —
Arsuri
amestecat cu praf din boabe de porumb
(se macina), du-
rumb rogu.
ee eae
aoe ale
eral
Bataéturi
© Se fe lege tre de cco
Peraeet amet oes
ait se suporti de fierbinte, Se jin pind
Se riiceste lesia. Atunci bitaturile ies
deasupra gi se taie ugor cu o lami. Ap!
‘se leaga locul cu usturoi pisat Tas
Sasa names Peds Se
ea enn es See
onan
Batutul femeii
a0 femele ednd isi vede ees
tans En a
imple tatk gurs ce sph peti!
ioe meee de treabi. Mniosul 0 ¥*
Dureri articulare
® Se freact locurile dureroase “*)
spirt medicinal amestecat cu gaz
'8 Se fac bai cu flori de fin. ;
se cu Mand :
Se pun comprese cu tupini &
Pelin flere fn api ori cu tranze fet)
© Se fac bai fier «
oo fierbimt ou tire | de
ele,
fin
ies
sin dew aven drept tOvartiy de j
atin iepurag. Nuvi de micare, avind
aedere drighldyenia pufousd yi do
wank urecheattlui, Dar atengi
wre nu ae crogte chiar aya de u
inte de 10
tut de urechi! Chiar da 1
eur sunt demnni, nu se pling nicho
Maa, va suferi, Nu doar ci urechite
Ia wiat cea mai lung’ parte
jl, dar sunt gi cele x
Indferent ce varstd sau ce talie arc
l¢utcle trebuie {inut cu o mand de
quo (locul dintre omo
fi), Jar cu cealalté sprijh
htsub popou. Daci
eel In plirbat
ub bra, yin
is man de ceaf’, ca sin
veh sau 88 ve loveusch si
i, Sun
jae un copil le va inva
Impede, Important: nu strdin
i iepurele cu braqul ca
fe pipuys, Cand e
iaele Jui sunt ext
gio yi riscayi wii le fracturaft
Joach obligatorie
Ca orice anin
tevoie de libertate 9
je: duck cru asta ve ftp in
8, tebuie 58 fie supravegheat, flind=
4 aifel roade toate covoarele, to
@
pul
dul cu co
Dac sunteti poftiyi 1a 0 sir
i organizath acasih, nu te im
nei gazdlclor obligatia de # accept
“Mimergey impreund cu eainele.
(Raion enerveaza, ore at 1 de
Nu vit incredinaji niciodath
|wialt i gegenivn, A 0
| oblctle personae” comet
Pema, juctiria lub preferntd. Se VM
"ae tejat ;
"sicujele dvs, nusgi vor arcu
Peale pe mobile yi covoare dict
Ne pune ta indemani bueatt de
beheth ural
“yy Pact pinicite dvs. nu vor 1h
thik medicamentele, recuritell lo
“Drea
DIN LUMEA ANIMALELOR
piteriiti
Cablurile elects
Ia televi
vor, Din fericire
lepurele nu ¢
un campion
vital
boneyte cam re
pede, Ideal ar fi
Jui cam de trei or ; c
pe zi, pentru pauze
20 de In felul
va miyca destul, se va plic
‘ist mai pufin, va tris
dele wale, a
mobile rezistente, n
a 4
scundii, cutih g
de carton tn care si
intre 9i si iuslt, Pan
e Inainte de
Chinid_ vine
mentul si intre ia
n cuyel, dai-i pu
mlincare ca si fl con
solati
‘Un maniac
al curdteniei
epure nal extr
curat gi invajit Ia fel de repede ca gi
pisica wli-gi faci treburile fntr-o cutie
hgternuti cu buckjele de ziar (se
schimbii cel mai ugor) sau nisip. Pla.
cil
urmitorul true: dizolvati pastiele fn
(ug suph chlduf apo inmala-le
Fee in fat natin Dl
enae va sphla, Repetai provedeut, pi
‘iin ultima pieditar de medicament
‘Vreli ai feriji anumite lueruri
din ean de phearele ascupite le pisk=
‘lor? Pusdrai-le eu piper
sig
mcOl a cupid
‘camert, atunci clnd iese la jonch
La Inceput, puneti putin murdarie in
cutie pentru ca Urechili #8 prind’
mirosul, Apoi, puneticl “pe olifa
Invafh #0 folosensc. In legiturd
nu vi speriati daci iepurele
{yi mliniincl uneori excrementele, Ele
sunt foarte bogate fn vitamina BI pi
proteine, de care are nevoie vital
Tar dact plecati undeva, la buniei,
fn vacan{a, nu uitati whl lust gi pe
Iepurild in sae, Va fi fericit 68 ia gi el
(© gurl de aer de (art, foplind toath
ia alituri de vou
Ingrijiri obligatorii
de frumusete
Iepurii trebule periati din doul in
dou zile cu 0 perie moale:
Ghearele lor trebuie thiate din
Ff doutt in dou luni (sub vasele san
vine).
Pentru ci dinjii nu inceteaz sei
‘reused, datii mere si road pi
ne uscath
Pefdelele vor fi gi ele mai bine
ferite, dack tn apa de citt addugat 3
Hage de pr, fan in mint
hurieli nu vor mai invada blana
fayoritilor dvs, dack puneti In co
urile in care dorm seminfe de la
Vandi stu tampoane de vati Imbibate
{let de lavand
Chinole dv. va aven o blani
strlucitoare, duct o dath pe sipta
mint i amestecapi In mAncare o tin-
{ur de unidelemn de mistine
Chin pisicile detest mi-
rosul de amoniae. Puneti deci cfteva
plettunl pe bucifele de vat 9i aye~
Fati-e in Tocurile pe eure vrei si le
ferig de urina lor.
Phrul de animate lsat pe co-
Youre no ie mobile se scot
trem de gor eu ajutorul unui burete
din plastie,Inmulat th aps yi store.
13 vorda ~ Anal V, nv 62, august 2008 © 46 i eee
’
HOROSCOP
AUGUST ZODIACUL SANATATII
~ Ge va prexic astrele din punct de vedere fizic, emotional si mental ~
Planta funil tarhonul (Artemisia dracunculus). Parqi ale plantel ulllzate: tulpina si frunzel
‘Efecte 1 indicafil de folosire: In medicina tradifionala, ceaiul de tarhon era folosit pentru
combaterea retentie! de lichide in fesuturi, mai ales In cazul boinavilor de inima. Mancarea de
‘farhon ora pregatita mai ales pentru copiil
re-si pi
rdeau pofta de mancare s
pentru
convalescenfi, pentru $i regasi apetitul. Decoctul de tarhon era utilizat sub forma de cura, pentru
‘BERBEC
Starea fiziea: In pri
meie rile ale lunii este
bine si beti ceai de pit
fducel sau. sh adiugap
lceapi verde in salate
pentru a va fine sub con-
trol tt
care pot apiiea si ele, pot fi inute in
fru cu ajutorul ceaiului de roinip’.
Din 7, functile organismutui dvs. se
echilibreazi si incepe o perioad’ in
irea personal si odihna
2 pan’ pe
pete
Seas
Sees oaguemet en oe
fe seae renee naeeticane
aoe
Deve pe tease
fatal Coal cou theese Son
nolenta.
Starea mental: Capacitatea de
analiza este ascugiti intreaga lund,
feriti-vi doar si fifi prea crite.
TAUR
Starea fizied: Tineyi-
va departe de solicit
nile de
cnic pnd pe data de
10. Din 11 sunt indicate
le recreafionale,
cum ar fi jocurile, cae impli mig:
care fizich, dar tw efor ence
‘Ceaiul din seminge de spanac (dim eva
20 g) poate prevemi pascurile de ten
Siune Ce pot aprea din data de 20. Toe
de acum ar fibine Siva fea sk mae
i bicte metalice ane
‘Starea emopionala: V3 asap
lund deoscbit de pitcuth, shinpft ea
Suntei im armonie cu eet dragt ft ct
copl dvs. ql bine sd pets it
timp alaturt de eh: Penoads Spy
este cuprinsd inte? 130.
Starea mentata: Dest vei multe
idl creatve tne 1 130 -aRbdarea
As. tinde si fe prea general Mat
Tucraf la detatie = ® :
GEMENI
august, starea
stajionard. De
Pinions de dvsssd a tenn coca
ee dit roade bune
‘AS verde —Anul V, nr. 82, august 2008 @ 46
‘Ce/ care aveau infectii ale gatulul =
ea mai potriviti
X. Perioada
entra a va ocupa de
palui dvs., cum ar f
argila, este c $1 29.
Evitati s8 facepi gi trebu lor
dys. de afaceri, altfel sistemul dvs.
Starea emofionala: Este destul de
dificil Sk facefi fata solicitarilor emo
tionale ale parteneruli
de cuplu. Aceia dintre
dvs, care nu mai
fad stresului pot
alternativa viabila dupa
gindire
ri, In aceste
zile e important si acceptafi opiniile
celorlalti
RAC
a: E indicat si dai
nfie oricAror senzafii care Vi
aminte de infectii avute in
trecut, mai ales dact se manifest’ |
nivelul aparatuli uro-
te ca un rest de infect
in organism, st iasd la supr
bine, pentru
ppoate fi tratat, Este insti de dorit si
afi o mand de ajutor sistemului dvs,
imunitar, de exemplu mincaind ustut
tarea_emogio-
nals Aveti impresta
e.cere cam mult
eral agteaptl
S54 dap noi i noi Go
vezi de afecfiuine, iar
acasd sar, put
de-a face
LEU
Starea fizied: Dack porniti din 7
‘eu un program de viaxh mai sinitos,
incluzind al ‘migcarea,
fina dintre cele mai bune invest
{Hi Pind pe 19, avey enengia necesard
e-a Vi Tupta cu eventualele Kg
plus, ult
idea in patima dul
flor. In schimb, pofta de
fi combate retentia
ichide din jurul datei
si apoi 28, bind
‘cea de ienupr
Starea emofionala:
Puteti si va simpii, fap
de partenerul de cuplu,ca cineva care
se striduieste st cucereasci un
ersonaj care-i scapa printre degete
Intre eclipsele din 1, respectiv 16, sar
tea si fifi nevoifi SA luafi o decizie
Starea mentala: Mintea va este
preocupata in primul rind de pro-
bleme biinesti, pe care le poate rezol
vva eu brio incepaind din 7, mai pufin
in zilele de 23 si 24.
FECIOARA
Starea fizica: Vi sfatuim si acor
dati mare atenfie sinitifii dvs. in
zilele de eclipsi, 1 gi
16. In prima zi a luni
este bine sh evitafi si
puneti la inimi tucre-
re se petrec la
altfel pot api
rea palpitati, Puteti lua
preventiv extract din
Iniadite de mesteacin,
Pe 16, problema este de alth naturk,
afectind gamble si labele picioae
ior: Pentra a prevent apania vance.
ls pute Reale dine geo
de conda-cocogului (Pobygenanem
Jatifolium). . .
< in zodia dvs. din 7 §
AN pe 30, nu se poate si nu Vi
Simipi bine th pielea dvs. gi ssi facefi
PERS cel apropiati st se Sint la fe
jurul datei de 17, unii dintre dvs. se
ot indragosti
Starea mentala: Plancta com
nicirii, Mercar, se giseste in zodia
dvs. intre U1 si 20, ajutindu-va si
cexcelafi pe plan mental.
; A
Starea fics Ace dre deca?
pertstente x care ml inte ds
Sint fama I pat tae si
Brezenta sub fort aca, pn pe 19,
Acid amtifonat ofa ma
DD ja ver.
|
ea do
rs
pentru |
|
je ke in
iscul de-a
mai pugin,
» sti acor-
dvs. in
psi, 1 gi
zi a lu
vitati
ni lucru-
petree 1a
pot apa-
Putetilua
ract din
esteaciin.
A naturk,
picioare-
'g rizomi
gonatum
micul
. din 7 gi
i nu vi
sisi faceti
nti la fel.
re dvs. Se
ta. comu-
in zodia
hv 58
are, Cea <2 loom HOR
20g deflori denise tise privity ana Cel exist un
