SEISMIC RETROFITTING OF EXISTING STRUCTURES

USING STEEL-BASED SOLUTIONS

TEHNICI DE CONSOLIDARE ANTI-SEISMICĂ

A CLĂDIRILOR EXISTENTE
BAZATE PE UTILIZAREA OŢELULUI

International Workshop organised within the framework of

RFS2-CT-2014-00022 STEELEARTH

November 23, 2015, Timişoara, România

Funded by

Research Fund for Coal and Steel

and

Politehnica University of Timisoara,

Department of Steel Structures and
Structural Mechanics
ISBN: 978-973-638-607-7
 SEISMIC RETROFITTING
OF EXISTING STRUCTURES
USING STEEL-BASED SOLUTIONS
– WORKSHOP –

TEHNICI DE CONSOLIDARE ANTI-SEISMICĂ

A CLĂDIRILOR EXISTENTE
BAZATE PE UTILIZAREA OŢELULUI
– SEMINAR –

International Workshop organised within the framework of

RFS2-CT-2014-00022 STEELEARTH

NOVEMBER 23, 2015, TIMIŞOARA, ROMÂNIA

Editor:
Dan Dubină

EDITURA ORIZONTURI UNIVERSITARE

TIMIŞOARA
Seismic retrofitting of existing structures using steel-based solutions
International Workshop: Timişoara, România, November 23, 2015

The production of this publication was supported by Research Fund for Coal and Steel under
grant agreement no. RFS2-CT-2014-00022

Editor: Dan Dubină

Editorial Adviser: Ştefan Kilyeni

ISBN: 978-973-638-607-7

© 2015 "Orizonturi Universitare" Publishing House

All rights reserved. No part of this book may be reproduced, stored in a retrieval system, or
transmitted, in any form or by any means, without prior written permission from the publisher.

LEGAL NOTICE
The Editors & Publisher assume no liability regarding the use for any application of the material
and information contained in this publication.

Published by "Orizonturi Universitare" Publishing House

1, Bd. Mihai Viteazu, 300222, Timisoara, Romania

Printed in Romania by ARTPRESS

1, Str. Petrov Cermena, 300110 Timisoara, Romania
Foreword
The proceeding includes documents prepared by research team form Politehnica
University Timisoara, under supervision of acad. Dan Dubină, within the framework
of RFCS STEEL-EARTH - Steel-based applications in earthquake-prone areas.
Steel-earth is the first valorisation project in RFCS on earthquake engineering and
summarise the efforts in last years aiming at the development of enhanced
constructive, design and prenormative solutions. The proposed dissemination
activities are of paramount importance to transfer obtained results in current design
practice and standards.
Steel-earth is born on the needs to develop practical tools and documents to exploit
results obtained in 3 lucky RFCS research projects:
 OPUS Optimising the seismic performance of steel and steel-concrete
structures by standardising material quality control
 STEELRETRO Steel solutions for seismic retrofit and upgrade of existing
constructions and
 PRECASTEEL Prefabricated steel structures for low-rise buildings in seismic
areas.
Aforementioned projects aimed at improving earthquake resisting steel structural
solutions in different fields: the design of new constructions, the rehabilitation of
existing structures and the modern design standards.
Workshop organized by UPT in Timisoara, entitled Seismic retrofitting of existing
structures using steel-based solutions tackles with the performance based
assessment of the seismic retrofitting techniques based on metallic materials. Many
existing buildings are in need of a seismic retrofit. Steel based intervention
techniques can often be more efficient and economic, their possibilities are
practically unknown and their application has been limited to a few particular cases.
The workshop will disseminate selected steel solutions for the seismic retrofit of
existing buildings, furnishing design and construction methodologies, tools for
dimensioning of elements and connections on performance-based criteria.
Architects, engineers, decision makers (transport administrations and ministries),
technicians of construction companies and public administrations, operators of the
construction sector, steel producers, steel fabricators, students and academics are
welcome.

Timișoara, 23th of November 2015

Acad. Dan Dubină

5
Workshop Programme

Date: 23th of November 2015,

Location: Multipurpose Hall - Central Library of Politehnica University Timisoara

09.45 – 10.00: Registration of participants

10.00 – 10.15: Welcome introduction-

Dan Dubină (UP Timișoara)

10:15 – 11:15: Overview of the STEEL-EARTH project (Steel-based

applications in earthquake-prone areas)

Dan Dubină (UP Timișoara)

11:15 – 11:45: Coffee break

11:45 – 13:00: Performance based evaluation of structures in view of their

consolidation

Adrian Dogariu (UP Timișoara)

13:00 – 14:00: Lunch

14:00 – 15:00: Design criteria and practical aspects of steel bracing

systems: optimal distribution of bracings and foundations
micro-piles.

Rosario Gigliotti (Universitatea din Roma, Italia)

15:00 – 15:30: Coffee break

15:30 – 16:30: Strengthening of existing reinforced concrete frames with

buckling-restrained braces: general presentation and study
case.

Aurel Stratan (UP Timișoara)

16:30 – 16:45: Free discussion and conclusions

Dan Dubină (UP Timișoara)

6
6
 STEELEARTH

Cuvânt înainte
Volumul cuprinde materiale elaborate de echipa de cercetare de la Universitatea
Politehnica din Timișoara, sub coordonarea domnului acad. Dan Dubină în cadrul
programului de diseminare RFCS “Aplicații structurale bazate pe utilizarea intensiva
a oțelul în zonele seismice”, cu acronimul STEEL-EARTH.
STEEL-EARTH este primul proiect din cadrul RFCS în domeniul ingineriei seismice,
care-și propune valorificarea rezultatelor prin sinteza eforturilor de cercetare din
ultimii ani în domenii ce vizează proiectarea de construcții noi, reabilitarea
construcțiilor existente și standarde moderne de proiectare. Activitățile de diseminare
prevăzute în cadrul proiectului sunt de o importanță majoră în vederea realizării
transferului și implementării celor mai recente rezultate ale cercetării științifice în
domeniul proiectării și al standardizării acesteia.
Proiectul STEEL-EARTH a apărut pentru a răspunde cerinței de a dezvolta
instrumente și documente necesare în vederea valorificării și exploatării rezultatelor
obținute în cadrul a trei proiecte de succes anterioare, și anume:
 OPUS Optimizarea performanței anti-seismice a structurilor din oțel și mixte
oțel-beton prin standardizarea controlul calității materialelor
 STEELRETRO Tehnici de consolidare anti-seismică a clădirilor existente
bazate pe utilizarea otelului și
 PRECASTEEL Structuri metalice prefabricate pentru clădiri cu regim mic de
înălțime situate în zone seismice.
Proiectele de cercetare menționate mai sus au avut ca scop îmbunătățirea
comportării la acțiunea cutremurului a unor soluții structurale din oțel. Au fost atinse
teme de cercetare vizând atât proiectarea de construcții noi, cât și reabilitarea
structurilor existente, și dezvoltarea unor standarde moderne de proiectare.
Seminarul organizat la Timișoara de către UPT intitulat Tehnici de consolidare anti-
seismica a clădirilor existente bazate pe utilizarea oțelului atinge problematica
evaluării soluțiilor de consolidare pe baza criteriilor de performanță. Multe clădiri
existente au nevoie de o consolidare anti-seismică. Chiar dacă soluțiile de
intervenție bazate pe utilizarea oțelului pot fi adesea mai eficiente și economice,
posibilitățile de aplicare practice ale acestora sunt practic necunoscute și aplicarea
lor a fost limitată la câteva cazuri particulare. Seminarul va prezenta selectiv câteva
soluții de reabilitare anti-seismică a clădirilor existente bazate pe utilizarea oțelului.
Vor fi prezentate concomitent cu tehnologia de intervenție, metodele de proiectare și
evaluare, instrumente specifice pentru dimensionarea elementelor și a îmbinărilor
bazate pe criterii pe performanță.
Sunt bine veniți să participe arhitecți, ingineri, tehnicieni, factori de decizie din
administrația publică și din companiile de construcții, producători de oțel, studenți și
cadre didactice.

Timișoara, 23 noiembrie 2015

Acad. Dan Dubină

7
Programul seminarului

Data: 23 noiembrie 2015,

Locația: sala Polivalentă a Bibliotecii Centrale a Universității Politehnica Timișoara

09.45 – 10.00: Primirea și înregistrarea participanților

10.00 – 10.15: Cuvânt de deschidere

Acad. Dan Dubină (UP Timișoara)

10:15 – 11:15: Prezentarea proiectului de diseminare RFCS STEEL-

EARTH (Aplicații structurale bazate pe utilizarea intensiva a
oțelul în zonele seismice)

Acad. Dan Dubină (UP Timișoara)

11:15 – 11:45: Pauza de cafea

11:45 – 13:00: Evaluarea bazată pe criterii de performanță a clădirilor

existente în vederea consolidării anti-seismice

Conf. Dr. ing. Adrian Dogariu (UP Timișoara)

13:00 – 14:00: Prânz

14:00 – 15:00: Distribuția optimă a contravântuirilor. Proiectarea fundațiilor

pe micropiloți.

Dr. ing. Rosario Gigliotti (Universitatea din Roma, Italia)

15:00 – 15:30: Pauză de cafea

15:30 – 16:30: Consolidarea cadrelor din b.a. folosind contravântuiri cu

flambaj împiedicat: generalități și studiu de caz.

Conf. Dr. ing. Aurel Stratan (UP Timișoara)

16:30 – 16:45: Discuții libere și concluzii

Acad. Dan Dubină (UP Timișoara)

8
8
 STEELEARTH

Building Performance Based Design Methodology for the

evaluation of the efficiency of retrofit systems

9
1 INTRODUCTION
The need to assure a satisfactory behaviour under seismic action of old buildings
designed prior on appearance of modern engineering rules or according to poor
seismic provisions, have become an important task of the civil engineering
community. In the light of recent knowledge regarding seismic motion and structural
behaviour many of existing buildings are obviously substandard and deficient. Older
hazardous buildings are responsible for the thousands of life losses and significant
damage. The existing substandard buildings perhaps are outnumbering the safe
building. Therefore the attention in earthquake engineering should be focus more on
existing buildings than on new ones, in order to provide advanced methodologies for
building assessment. After disastrous hazard event the engineering community
silently consented to upgrade existing buildings at the safety of level new buildings,
according to the limit state procedure provided by standards. The implications of this
concept were not at all rational, first from the technical point of view and second the
cost and length of time. So, a new approach has arisen based on multi-level
evaluation together with differentiate targets [21].
Modern Design Recommendations, like SEAOC's Vision 2000 project and BSSC's
NEHRP Guidelines for Seismic Rehabilitation of Buildings have developed a new
concept in building evaluation and design by introducing design performance
objectives, acceptance criteria tied to performance level, and the use of alternative
analytical techniques for performance assessment. The proposed 1997 NEHRP
Provisions for Seismic Regulation of Buildings and Other Structures also make an
important contribution, by attempting for the first time to define the margin of safety
inherent in buildings conforming to these provisions, and in the sense of Ultimate
Limits States design philosophy, by directly incorporating this presumed margin in
the definition of the loading function [26].
Key areas of development, required to provide true performance-based capability
in future design and evaluation provisions include the incorporation of a specific
serviceability level performance procedure, verification of the reliability actually
inherent in buildings of different structural systems conforming to the provisions and
the development and refinement of new analytical evaluation (acceptability)
procedures capable of predicting building performance with reduced uncertainty [26].
Retrofitting of all the vulnerable buildings before the next big earthquake is also not a
realistic solution. The highest priority should be on identifying the buildings which
have a high possibility of collapse and identifying those which can ensure life safety
despite being substandard. Seismic rehabilitation of large stocks of buildings
requires engineering approaches different from the traditional approaches of civil
engineering. Methodologies to evaluate the seismic risk of highly urbanized area are
needed. In last years important steps were made in development of quick methods
to establish buildings vulnerability, assess seismic fragility [21].
Figure 1 presents the relation between Evaluation, Design and Construction within
Conceptual framework of Performance Based Seismic Retrofit (PBSR). It is
important to underline the iterative design process in order to achieve or respect the
desire performance level. In every phase of the rehabilitation process acceptability
criteria plays the decisional role, from the initial evaluation, to design process and
quality assurance of the erection process.

10
10
 STEELEARTH

Evaluation
Performance evaluation
of existing building
Design
Preliminary design
Evaluation of potential
strenghtening solutions
(via conceptual design) NO
NO Acceptability of
preliminay design
(retrofitted building
Acceptability criteria evaluation)

YES
YES Construction
Final design
Selected technique Design review
(preliminary level)
NO
Acceptability of
preliminay design Quality assurance
(detailing impact on YES
fabrication and erection
* Adapted from SEAOC Vision 2000 technology, cost)
Commitee (1995). Performance - based Building maintenance
seismic engineering of building. Report. and function

Figure 1 Conceptual framework for Performance Based Seismic Evaluation

11

11
2 PERFORMANCE BASED SEISMIC EVALUATION FRAMEWORK
The intent of Performance-Based Earthquake Engineering (PBEE) is to provide
methods for designing, constructing, evaluating and maintaining buildings, such that
they are capable of providing predictable performance when affected by
earthquakes. Performance is measured in terms of the amount of damage sustained
by a building, when affected by earthquake ground motion [26].
Inherently, the performance-based design concept implies the definition of multiple
target performance (damage) levels which are expected to be achieved, or at least
not exceeded, when the structure is subjected to earthquake ground motion of
specified intensity. Much of the early development effort has taken place in the
preparation of the NEHRP Guidelines for Seismic Rehabilitation of Buildings (ATC,
1996), intended as a resource document for use in upgrading the performance of
existing buildings [26].
Though the name performance-based engineering is new, the basic concept of
developing buildings and structures that will meet expected performance levels
under different ground motion scenarios is certainly not. Design codes from all over
the world were indicated, more or less, that structures designed in accordance with
their provisions would be able to meet some of specific performance objectives, i.e.
to resist:
 Moderate earthquakes with limited structural and nonstructural damage;
 Major earthquakes with significant damage to structural and non-structural
elements, but with limited risk to life safety.
These same basic performance objectives, though more precisely and quantitatively
defined, are being adopted by most performance-based engineering guidelines
today. In traditional practice, earthquake design has been explicitly performed for
only a single design event level, at which a level of performance generally termed
"life safety" has been targeted without providing any other specific procedures to
allow evaluation of the ability of a structure to actually meet other objectives.
Contemporary efforts at performance-based engineering are seeking to provide
reliable methods of meeting multiple performance goals through explicit design
procedures [26].

2.1 Phases of Performance Based Seismic Evaluation and Retrofit

The Performance Based Seismic Evaluation (PBSE) involves the following steps
(Table 1) from strategy, to the concept and detail of the building retrofit work (ATC-
40).

12
12
 STEELEARTH

Table 1 Phases in PBSE process [4]

Initiate the process
STRATEGY
 Jurisdictional requirements
 Architectural changes
 Voluntary upgrade
Select qualified professionals  Structural Engineer
 Architect
Establish performance objectives  Structural Stability, Limited Safety, Life
Safety, Damage Control, Immediate
Occupancy
Review building conditions  Review Drawings
 Visual Inspection
 Preliminary Calculation
Formulate a strategy  Simplified Procedures
 Inelastic Capacity Methods
 Complex Analyses
Begin the approval process  Building Official
CONCEPT

 Review
Conduct detailed Investigations  Site Analysis
 Material Properties
 Construction Details
Characterize seismic capacity  Modeling Rules
 Force and Displacement
Determine seismic demand  Seismic Hazard
 Interdependence with Capacity
 Target Displacement
Verify performance  Global Response Limits
 Component Acceptability
 Conceptual Approval
Prepare construction documents  Similarity to New Construction
 Plan Check
DETAIL

 Form of Construction Contract

Monitor construction quality  Submittals, Tests and Inspection
 Verification of Existing Conditions
 Construction Observation by Designer

A PSBA procedure supposes the collaboration of all the involved parts with a specific
implication in different phases of the process (see Figure 2).

13

13
 Figure 2 Audience interest spectrum (ATC-40)

2.2 Building performance objectives

A Rehabilitation Objective consists of one or more rehabilitation goals, each goal
consisting of the selection of a target Building Performance Level and an Earthquake
Hazard Level [18] (see Figure 3). So, association of a performance level (damage
state) to a hazard level is called a performance-objective [2]. Rehabilitation
Objectives should be selected based on the building’s occupancy, the importance of
the functions occurring within the building, economic considerations including costs
related to building damage repair and business interruption, and consideration of the
potential importance of the building as a historical or cultural resource.

14
14
 STEELEARTH

Building Performance Level

Rehabilitation objective

Earthquake Hazard Level

Figure 3 Establish Rehabilitation Objective Principles

The building owner, in consultation with the designer, shall select a seismic
Rehabilitation Objective but never bellow the code official provision. The selection of
a Rehabilitation Objective shall consist of the selection of a target Building
Performance Level, which intend to represent goals of structural behaviours, from a
range of performance levels and on the selection of an anticipated Earthquake
Hazard Level from a range of seismic hazards [18].
Difficulties in establish performance could be associated with unknown geometry and
member sizes in existing buildings, deterioration of materials, incomplete site data,
variation of ground motion that can occur within a small area, and incomplete
knowledge and simplifications related to modeling and analysis.
Building performance should be described qualitatively in terms of the safety
afforded building occupants during and after the earthquake; the cost and feasibility
of restoring the building to pre-earthquake condition; the length of time the building is
removed from service to effect repairs and economic, architectural or historic
impacts on the larger community.
Different national’s codes establish various Rehabilitation Objectives. These
Standards treat more or less the same issues and establish Objectives that can be
summarizes according to FEMA 356 [18] as:
 Basic Safety Objective (BSO)
 Enhanced Rehabilitation Objectives (BSE-1, BSE-2)
 Limited Rehabilitation Objectives
o Reduced Rehabilitation Objective
o Partial Rehabilitation Objective
Basic Safety Objective (BSO) is intended to approximate the earthquake risk to life
safety traditionally considered. Buildings meeting the BSO are expected to
experience little damage from relatively frequent, moderate earthquakes, but
significantly more damage and potential economic loss from the most severe and
infrequent earthquakes that could affect them [18].
Enhanced Rehabilitation Objectives (BSE-1, BSE-2) can be obtained by
designing for higher target Building Performance Levels (method 1), at important
building and facilities, or by designing using higher Earthquake Hazard Levels
(method 2), in case of vital building and facilities, or any combination of these two
methods.

15

15
Limited Rehabilitation Objectives
Rehabilitation that addresses the entire building structural and nonstructural
systems, but uses a lower seismic hazard or lower target Building Performance
Level than the BSO, is termed Reduced Rehabilitation Objective.
Rehabilitation that addresses a portion of the building without rehabilitating the
complete lateral-force resisting system is termed Partial Rehabilitation. A Partial
Rehabilitation shall be designed and constructed considering future completion of a
Rehabilitation Objective intended to improve the performance of the entire structure.
EC8 part 3 [16] doesn’t directly use the name “performance objectives”, and specify
three limits states LS (related to the building behaviour), associated with three
recommended seismic hazard levels. This code gives the freedom to the national
authorities to decide whenever all three, two or just one of LS must be checked and
also leave them the possibility to establish the earthquake hazard associated.

2.3 Earthquake hazard level

Figure 4 Earthquake ground motion [4]

Seismic hazard due to ground shaking shall be based on the location of the building
with respect to causative faults, the regional and site-specific geologic
characteristics, and a selected Earthquake Hazard Level [18].
Seismic hazard due to ground shaking shall be defined as acceleration response
spectra or acceleration time-histories on either a probabilistic or deterministic basis.
The analysis and evaluation procedures of FEMA 356 [18] are primarily aimed at
improving performance of buildings under loads and deformations imposed by
seismic shaking. However, other seismic hazards could exist at the building site that
could damage the building regardless of its ability to resist ground shaking.
Probabilistic hazards are defined in terms of the probability that more severe
demands will be experienced (probability of exceedance) in a 50 year period (see
Table 2) [18].
Deterministic demands are defined within a level of confidence in terms of a specific
magnitude event on a particular major active fault.
FEMA 356 [18] defines two basic Earthquake Hazard Levels:
 Basic Safety Earthquake 1 (BSE-1);
 Basic Safety Earthquake 2 (BSE-2).
In addition to the BSE-1 and BSE-2 Earthquake Hazard Levels, Rehabilitation
Objectives may be formed considering ground shaking due to Earthquake Hazard
16
16
 STEELEARTH

Levels with any defined probability of exceedance, or based on any deterministic

event on a specific fault.
There appears to be a widespread perception that uniform hazard spectra, derived
from probabilistic seismic hazard curves, will provide adequate information for
performance based design and evaluation. These spectra, which account for the
contributions of all seismic sources that may affect the site, are usually not
representative of any one earthquake. In many cases spectral accelerations (or
displacements) obtained from these spectra provide adequate information to
describe the seismic demands imposed on structures, in many other cases they do
not.
Actual time-history records show significant variations in spectral ordinates, and the
frequency characteristics of time history records, which control higher mode effects
and to some extent inelastic response of structures, are masked by period specific
spectral hazard analysis. Perhaps most important, the effects of pulse-type near-fault
ground motions are hidden away in a uniform hazard spectrum. By now it is widely
acknowledged that spectra of these ground motions look very different from uniform
hazard spectra and that the effects of these motions on the inelastic response of
multi-degree of freedom structures cannot be deduced from an elastic response
spectrum [34].
Thus, in addition to further refinements in uniform hazard spectra the need exists to
consider separately the effects of near-fault ground motions. This requires the
generation of magnitude, distance and directivity dependent near-fault ground
motions that can be used for performance evaluation. This, as well as the
development of procedures for generating soft-soil ground motions, should be short-
range research objectives for PBEE. A long-range research objective should be the
development of source mechanism, magnitude, and distance dependent bins of
ground motions that will, ultimately, replace the use of spectra for performance
evaluation – at least at low performance levels at which significant inelastic response
is anticipated. Uniform hazard spectra will then still be useful for conceptual design,
but their use for performance evaluation should be phased out with time.
The structural engineering contribution to this research needs to focus on the issue
of the most appropriate representation of ground motion for performance evaluation.
This issue deserves much attention because performance evaluation is an
engineering issue and every effort needs to be made to reduce the uncertainties
caused by simplifications in the hazard description. There are many other seismic
hazard related issues that contribute to uncertainty and need to be evaluated more
accurately, including ground motion duration effects that affect cumulative damage,
basin effects that may be critical for long period structures, and the existence of
collateral hazards [34].
In Table 2 are given the medium recurrence interval for frequent, occasional, rare
and very rare earthquake according to FEMA 356 [18], SEAOC [45], EC8 [16]
(suggested values for earthquake) and P100-3/2003 [37].

17

17
 Table 2 Earthquake hazard level
SEAOC
Earthquake Hazard Level
FEMA 356 [18] EC8-3 [16] P100-3 [37]
Frequency Vision 2000 [45]
MRI PE MRI PE MRI PE MRI PE
Frequent 72 50%/50 43 50%/30 - - 30 63%/50
Occasional 225 20%/50 72 50%/50 225 20%/50 100 40%/50
Rare 474 10%/50 475 10%/50 475 10%/50 475 10%/50
Very Rare 2475 2%/50 970 10%/100 2475 2%/50 975 5%/50
PE - Probability to exceed; MRI - Medium recurrence interval

2.4 Building, structural and nonstructural performance levels

The seismic rehabilitation standards define the Target Building Performance Levels
like combinations of the performance levels of both structural and nonstructural
components.

2.4.1 Structural performance level

According to FEMA 356 [18] and ATC40 [4] the Structural Performance Level of a
building shall be selected from four discrete Structural Performance Levels and two
intermediate Structural Performance Ranges defined in this section.
The discrete Structural Performance Levels are:
 Immediate Occupancy (S-1);
 Life Safety (S-3);
 Collapse Prevention or Structural Stability (ATC) (S-5) ;
 Not Considered (S-6).
Design procedures and acceptance criteria corresponding to these Structural
Performance Levels are specified in dedicated standards.
The intermediate Structural Performance Ranges are the:
 Damage Control Range (S-2);
 Limited Safety Range (S-4).
Acceptance criteria for intermediate structural performance range shall be obtained
by interpolating.
Structural Performance Level S-1, Immediate Occupancy, means the post-
earthquake damage state in which only very limited structural damage has occurred.
The basic vertical- and lateral-force-resisting systems of the building retain nearly all
of their preearthquake strength and stiffness. The risk of life threatening injury as a
result of structural damage is very low, and although some minor structural repairs
may be appropriate, these would generally not be required prior to reoccupancy.
Design for the Damage Control Structural Performance Range (S-2) may be
desirable to minimize repair time and operation interruption, as a partial means of
protecting valuable equipment and contents, or to preserve important historic
features when the cost of design for immediate occupancy is excessive.
Structural Performance Level, Life Safety (S-3), means the post-earthquake
damage state in which significant damage to the structure has occurred, but some

18
18
 STEELEARTH

margin against either partial or total structural collapse remains. Some structural
elements and components are severely damaged, but this has not resulted in large
falling debris hazards, either within or outside the building. Injuries may occur during
the earthquake; however, the overall risk of life-threatening injury as a result of
structural damage is expected to be low. It should be possible to repair the structure;
however, for economic reasons this may not be practical. While the damaged
structure is not an imminent collapse risk, it would be prudent to implement structural
repairs or install temporary bracing prior to reoccupancy.
Structural Performance, Limited Safety (S-4), shall be defined as the continuous
range of damage states between the Life Safety Structural Performance Level (S-3)
and the Collapse Prevention Structural Performance Level (S-5).
Structural Performance Level Collapse Prevention (S-5), means the post-
earthquake damage state in which the building is on the verge of partial or total
collapse. Substantial damage to the structure has occurred, potentially including
significant degradation in the stiffness and strength of the lateral-force resisting
system, large permanent lateral deformation of the structure, and — to a more
limited extent — degradation in vertical-load-carrying capacity. However, all
significant components of the gravity load-resisting system must continue to carry
their gravity load demands. Significant risk of injury due to falling hazards from
structural debris may exist. The structure may not be technically practical to repair
and is not safe for reoccupancy, as aftershock activity could induce collapse.
A building rehabilitation that does not address the performance of the structure shall
be classified as Structural Performance Not Considered (S-6).
To establish the Structural Performance Level, values for drifts are indicate intended
to be qualitative descriptions of the approximate behaviour of structures meeting the
indicated levels (see Table 3).
Table 3 Structural Performance Levels - Vertical Elements

Elements Collapse Prevention Life Safety Immediate Occupancy

4% transient 2% transient; 1% transient;

Concrete Frames
or permanent 1% permanent negligible permanent
5% transient 2.5% transient; 0.7% transient;
Steel Moment Frames
or permanent 1% permanent negligible permanent
2% transient 1.5% transient; 0.5% transient;
Braced Steel Frames
or permanent 0.5% permanent negligible permanent
2% transient 1% transient; 0.5% transient;
Concrete Walls
or permanent 0.5% permanent negligible permanent
Unreinforced
0.6% transient 0.5% transient; 0.1% transient;
Masonry
or permanent 0.3% permanent negligible permanent
Infill Walls
Unreinforced
1% transient 0.6% transient; 0.3% transient;
Masonry (Noninfill)
or permanent 0.6% permanent 0.3% permanent
Walls
Reinforced Masonry 1.5% transient 0.6% transient; 0.2% transient;
Walls or permanent 0.6% permanent 0.2% permanent
19

19
2.4.2 Nonstructural performance level
FEMA 356 [18] and ATC 40 [4], based on standard criteria, offer detailed conditions
to accomplish the Nonstructural Performance Levels of a building. The following
Nonstructural (N) Performance Levels are considered:
 Operational (N-A);
 Immediate Occupancy (N-B);
 Life Safety (N-C);
 Hazards Reduced (N-D);
 Not Considered (N-E).
Standards offer Nonstructural Performance Levels and Damage limitations for:
 Architectural Components (cladding, glazing, partitions, ceilings, parapets and
ornamentation, canopies and marquees, chimneys and stacks, stairs and fire
escapes, doors);
 Mechanical, Electrical, and Plumbing Systems/Components (elevators, HVAC
equipment, manufacturing equipment, ducts, piping, fire sprinkler system, fire
alarm system, emergency lighting, electrical distribution equipment, light
fixtures, plumbing);
 Contents (computer systems, desktop equipment, fire cabinets, book shelves,
hazardous materials, art objects).

2.4.3 Building performance level

Figure 5 Building performance level [4]

Once the performance level for structural and nonstructural elements have been
establish, the designer could decide the target building performance level (see
Figure 5). Table 4 present the building performance levels and the relation between
them according with different standards.
Table 4 Building performance level
NEHRP / FEMA 356 EC8 -3 limit state
Standard Vision 2000 [45] P100 – 3 [37]
[18] [16]
Fully Functional Operational
Limited
Immediate Limited Damage
Operational Damage
Building Occupancy
performance
level Life Safety Life Safety Severe Damage Life Safety
Collapse
Near Collapse Collapse Prevention Near Collapse
Prevention

20
20
 STEELEARTH

Several common target Building

Performance Levels described in this
chapter are shown in Figure 6. Many
combinations are possible as structural
performance can be selected at any level
in the two Structural Performance
Ranges. Table 5 indicates the possible
combinations of target Building
Performance Levels and provides names
for those most likely to be selected as the
basis for design [18].
Operational Building Performance
Level (1-A) Buildings meeting this target
Building Performance Level are expected
to sustain minimal or no damage to their
structural and nonstructural components.
The building is suitable for its normal
occupancy and use, although possibly in
a slightly impaired mode, with power,
water, and other required utilities
provided from emergency sources, and
possibly with some nonessential systems
not functioning. Buildings meeting this Figure 6 Target Building Performance Levels
target Building Performance Level pose and Ranges [18]
an extremely low risk to life safety.
Immediate Occupancy Building Performance Level (1-B)
Buildings meeting this target Building Performance Level are expected to sustain
minimal or no damage to their structural elements and only minor damage to their
nonstructural components. While it would be safe to reoccupy a building meeting this
target Building Performance Level immediately following a major earthquake,
nonstructural systems may not function, either because of the lack of electrical
power or internal damage to equipment. Therefore, although immediate reoccupancy
of the building is possible, it may be necessary to perform some cleanup and repair
and await the restoration of utility service before the building can function in a normal
mode. The risk to life safety at this target Building Performance Level is very low.
Life Safety Building Performance Level (3-C)
Buildings meeting this level may experience extensive damage to structural and
nonstructural components. Repairs may be required before reoccupancy of the
building occurs, and repair may be deemed economically impractical. The risk to life
safety in buildings meeting this target Building Performance Level is low.
Collapse Prevention Building Performance Level (5-E)
Buildings meeting this target Building Performance Level may pose a significant
hazard to life safety resulting from failure of nonstructural components. However,
because the building itself does not collapse, gross loss of life may well be avoided,
but economically, the building is practically lost.

21

21
 Table 5 Target Building Performance Levels and Ranges [18]
Structural Performance Levels and Ranges

S-2 S-4
S-1 S-3 S-5
Damage Limited S-6 Not
Immediate Life Collapse
Control Safety Considered
Occupancy Safety Prevention
Range Range

N-A Operational
2-A
Operational 1-A
Nonstructural Performance Levels

N-B Immediate
Immediate Occupancy 2-B 3-B
Occupancy 1-B
Life
N-C
1-C 2-C Safety 4-C 5-C 6-C
Life Safety
3-C
N-D
Hazards 2-D 3-D 4-D 5-D 6-D
Reduced

N-E Collapse
Prevention No
Not 4-E
rehabilitation
Considered 5-E
Damage Control Levels, regarding to structural typology and load bearing elements,
are associated with relevant Building Performance Levels as shown in Table 6.
Table 6 Damage Control and Building Performance Levels [18]
Target Building Performance Levels
Collapse Immediate
Life Safety Level Operational Level
Prevention Level Occupancy Level
(3-C) (1-A)
(5-E) (1-B)
Overall
Severe Moderate Light Very Light
Damage
Some residual
Little residual No permanent drift.
strength and No permanent drift.
stiffness and Structure
stiffness left in all Structure
strength, but load substantially retains
stories. Gravity-load substantially retains
bearing columns original strength
bearing elements original strength and
and walls function. and stiffness. Minor
function. No out-of stiffness. Minor
Large permanent cracking of facades,
plane failure of walls cracking of facades,
General drifts. Some exits partitions, and
or tipping of partitions, and
blocked. Infill and ceilings as well as
parapets. Some ceilings as well as
unbraced parapets structural elements.
permanent drift. structural elements.
failed or at All systems
Damage to Elevators can be
incipient failure. important to normal
partitions. Building restarted. Fire
Building is near operation are
may be beyond protection operable.
collapse. functional.
economical repair.
Falling hazards Equipment and Negligible damage
Nonstruct mitigated but many contents are occurs. Power and
ural architectural, generally secure, but other utilities are
Extensive damage.
compone mechanical, and may not operate due available, possibly
nts electrical systems to mechanical failure from standby
are damaged. or lack of utilities. sources.

22
22
 STEELEARTH

2.5 Selection of building performance objectives

The Rehabilitation Objective selected as target for design or evaluation will
determine, to a great extent, the cost and feasibility of any rehabilitation project, as
well as the benefit to be obtained in terms of improved safety, reduction in property
damage, and interruption of use in the event of future earthquakes. Table 7 indicates
the range of Rehabilitation Objectives that may be used in accordance with FEMA
356 [18] linked to the Earthquake Hazard Level. For comparison in Table 8 is
presented the matrix of building performance objectives, provided by Romanian
Seismic rehabilitation Standard P100-3/2003 [37].
Table 7 Rehabilitation Objectives [18]
Target Building Performance Levels
Immediate Collapse
Operational Life Safety
Occupancy Prevention
Performance Performance
Performance Performance
50%/50 year a b c d
Earthquake 20%/50 year e f g h
Hazard
Level 10%/50 year i j k l
2%/50 year m n o p
Notes:
1. Each cell in the above matrix represents a discrete Rehabilitation Objective.
2. The Rehabilitation Objectives in the matrix above may be used to represent
the three specific Rehabilitation Objectives, as follows:
 k + p = Basic Safety Objective (BSO);
 k + p + any of a, e, i, b, f, j, or n = Enhanced Objectives;
 o alone or n alone or m alone = Enhanced Objective;
 k alone or p alone = Limited Objectives;
 c, g, d, h, l = Limited Objectives.
Table 8 Rehabilitation Objectives (P100-3) [37]

Earthquake Hazard Target Building Performance Levels

Level Limited Damage Life Safety Collapse Prevention
30 year BSO
50 year BSE-1 BSE-2 LRO
100 year BSO
225 year BSE-2
475 year BSE-1
975 year BSE-1
A series of standard performance objectives, appropriate for the design of different
classes of buildings are needed. Such standards would relieve unsophisticated users
of the need to make a difficult selection for which they are unprepared [25].
Such a series of standard performance objectives, recommended by Vision 2000,
are indicated in the Figure 7. Each diagonal line in the figure indicates design
performance levels and earthquakes recommended for the design of buildings of
different occupancies and uses. Individual, informed building users, of course, could
23

23
select more stringent performance objectives, if desired. Adoption of such a standard
would relieve the design engineer and building user from having to select such a
basis.
Earthquake Performance Objective
Probability Fully Operational Operational Life Safe Near Collapse

Frequent □ Unacceptable

Occasional O □ Performance

Rare ■ O □
Very Rare ■ O □
□ Basic Facilities; O Essential/Hazardous Emergency Response Facilities; ■ Safety Critical Facilities
Figure 7. SEAOC Vision 2000 Performance Objective [45]

2.6 Concluding remarks

The innovation brought by the new generation of seismic evaluation standards is the
introduction of a clear basis to predict the behaviour of the building submitted to an
earthquake motion. By understanding of Performance Objectives, the engineer can
design the damage levels of structural and nonstructural members at a certain
intensity of seismic motion.
The matrix (Table 9) shows the correlation between different components of PBE
procedure for the case of a fictitious example in order to attain a given objective. On
this purpose one follows the general flow-chart in Figure 8.
For a non seismic residential reinforced concrete frame, the Basic Safety Objective
has been established by the owner together with the designer. To accomplish this
Performance Objective, one uses Table 7 and select two situations k + p to be
check. This means that, at a rare earthquake (474 - 10%/50 year), the building
performance level should be in Life Safety range and for a very rare earthquake
(2475 - 2%/50 year) the building performance should be Collapse Prevention. Once
decided the Building Performance Level it decided, we should decide the
Performance Levels for Structural and Nonstructural members should be chosen
(see Table 5).
Table 9 PBE application example
Earthquake Building Structural Nonstructural
Objective Verification hazard Performance Performance Performance
(MRI years) Level Level Level
Life Safety Life Safety Life Safety
k 474
Basic (3-C) (S-3) (N-C)
Safety Collapse Collapse Hazards
Objective Prevention Prevention Reduced
p 2 475
(5-D) (S-5) (N-4)

24
24
 STEELEARTH

At the first Building Performance level, “Life Safety”, Life Safety Level was imposed
for both structural and nonstructural elements. At the second Building Performance
level, “Collapse Prevention” Collapse Prevention Level is imposed for structural level
and Hazards Reduced Level for nonstructural elements, in order to avoid large or
heavy items that pose a high risk of falling hazard to a large number of people —
such as parapets, cladding panels, heavy plaster ceilings are prevented from falling
[18].

Basic Safety Objective (BSO)

BUILDING Enhanced Rehabilitation Objectives (BSE-1, BSE-2)
PERFORMANCE Limited Rehabilitation Objectives (Reduced Rehabilitation
OBJECTIVE Objective or Partial Rehabilitation Objective)

Frecvent
SEISMIC Occasional
HAZARD Rare
Very rare

Operational Building Performance Level (1-A)

SELECTION OF Immediate Occupancy Building Performance Level (1-B)
BUILDING Life Safety Building Performance Level (3-C)
PERFORMANCE LEVEL Collapse Prevention Building Performance Level (5-E)

SELECTION OF SELECTION OF
STRUCTURAL NONSTRUCTURAL
PERFORMANCE PERFORMANCE
LEVEL LEVEL

Immediate Occupancy (S-1)

Damage Control Range (S-2) Operational (N-A);
Life Safety (S-3) Immediate Occupancy (N-B)
Limited Safety Range (S-4) Life Safety (N-C)
Collapse Prevention (S-5) Hazards Reduced (N-D)
Not Considered (S-6) Not Considered (N-E)

Figure 8 Selection of seismic hazard and performance levels for structural and nonstructural members

25

25
3 ANALYSIS METHODS, MODELLING AND ACCEPTANCE CRITERIA

3.1 Introduction
The most important effect of earthquakes on building structures is the inertia forces
produced in the building due to ground shaking. Being a rare event, structures are
usually designed to resist earthquake action in the inelastic range of response. Most
of the existing structures were not designed for seismic action at all, and are
therefore expected to respond beyond the elastic limit under a major earthquake.
The dynamic nature of earthquake action, which has components along the two
horizontal directions as well as the vertical one, and the possible inelastic structural
response, implies a nonlinear dynamic analysis procedure on a three-dimensional
model of the building structure. Though this type of analysis provides the most
"exact" modelling of structural response under earthquake action, it requires a high
degree of expertise, and can be very time-consuming. In many cases it is possible to
adopt more simple analysis procedures. The simplifications may involve the model of
the structure (two plane models instead of a three-dimensional one), time-history
response (static analysis instead of dynamic one), and inelastic structural response
(linear elastic analysis instead of nonlinear analysis).
There are five generally adopted analysis procedures used for seismic analysis of
structures (FEMA 356 [18]; Eurocode 8 [15]) presented bellow in a hierarchical
order:
 lateral force method (linear static procedure);
 response spectrum analysis;
 linear time-history analysis;
 nonlinear static procedure (pushover analysis);
 nonlinear time-history analysis.
The linear procedures maintain the traditional use of a linear stress-strain
relationship, but incorporate adjustments to overall building deformations and
material acceptance criteria to permit better consideration of the probable nonlinear
characteristics of seismic response. The Nonlinear Static Procedure, often called
“pushover analysis,” uses simplified nonlinear techniques to estimate seismic
structural deformations. The Nonlinear Dynamic Procedure, commonly known as
nonlinear time history analysis, requires considerable judgment and experience to
perform [47].
The acceptance criteria for the various performance objectives are prescribed for
each of the analytical procedures and numerical values of the acceptance criteria for
various structural and nonstructural systems are provided in PBE codes.
Guidance on the global model of the structure and criteria for selection of analysis
procedure are available in seismic design codes ([18]; [15]; [16]). A summary of their
requirements is presented hereafter.

26
26
 STEELEARTH

3.2 Global analysis and modeling requirements

3.2.1 General considerations

Due to the dynamic nature of seismic action, the structural model should adequately
represent not only the distribution of stiffness, but also the distribution of mass within
the structure. When nonlinear analysis methods are used, in addition to stiffness and
mass, the global structural model should include the distribution of strength within
the structure. [47].
Horizontal torsion
It is not needed to be considered in structures with flexible floor diaphragms. An
accidental eccentricity is introduced to account for uncertainties in the distribution of
stiffness and mass, as well as for the rotational components of the ground motion.
A three-dimensional model of the structure accounts directly for torsion due to
eccentricity between the centres of mass and stiffness, and need an explicit
consideration of accidental eccentricity only.
Diaphragms
It is generally preferred that floor diaphragms be rigid in their plane. Rigid
diaphragms provide a connection between lateral force resisting systems and the
gravity load resisting systems within a building, and enable for the different lateral
load resisting systems in the building to contribute to the global lateral resistance of
the structure.
When diaphragms cannot be considered rigid, structural models should account
explicitly for the in-plane stiffness of the floor diaphragms.
Second-order effects
When a structure is very flexible under lateral loads, a first-order analysis may
underestimate substantially forces and deformation. A second-order analysis is
necessary in this case. When a non-linear analysis is used, second-order effects
should be considered directly in the formulation of force-deformation relationships for
all elements subjected to axial forces.
Displacement analysis
If the structure responds mainly in the elastic range under the design seismic action,
lateral displacements can be estimated reliably based on a linear analysis (static or
dynamic). However, if the structure is expected to experience significant yielding
under the design seismic action, lateral deformations can be significantly larger than
the ones estimated based on a linear analysis. The effects that can contribute to
inelastic deformations larger than the elastic ones are: (1) frequency content of the
ground motion, in relation to the fundamental period of vibration of the building, (2)
duration of the ground motion, (3) hysteretic load deformation characteristics of
structural elements, including strength and stiffness degradation [47].
Soil-structure interaction
The most important effect of soil-structure interaction is the elongation of period of
vibration of the structure due to flexibility of the foundation-soil interface. It needs to
be considered when the increased period of vibration of the building amplifies
spectral accelerations.

27

27
3.2.2 Modeling Parameters and Acceptance Criteria
The acceptability of force and deformation actions shall be evaluated for each
component of building. Prior to selecting component acceptance criteria, each
component shall be classified as primary or secondary and each action shall be
classified as deformation-controlled (ductile) or force-controlled (nonductile).
Component strengths, material properties, and component capacities shall be
determined. Component acceptance criteria not presented in standards shall be
determined by qualification testing [18].
All primary and secondary components shall be capable of resisting force and
deformation actions within the applicable acceptance criteria of the selected
performance level [18].
All actions shall be classified as either deformation-controlled or force-controlled
using the component force versus deformation curves shown in Figure 9.

Figure 9 Component Force versus Deformation Curves (FEMA 356 356) [18]

The Type 1 curve depicted in Figure 9 is representative of ductile behaviour where

there is an elastic range (point 0 to point 1 on the curve) followed by a plastic range
(points 1 to 3) with non-negligible residual strength and ability to support gravity
loads at point 3. The plastic range includes a strain hardening or softening range
(points 1 to 2) and a strength-degraded range (points 2 to 3). Primary component
actions exhibiting this behaviour shall be classified as deformation-controlled if the
strain-hardening or strain softening range is such that e > 2g; otherwise, they shall
be classified as force-controlled. Secondary component actions exhibiting Type 1
behaviour shall be classified as deformation-controlled for any e/g ratio[18].
The Type 2 curve depicted in Figure 9 is representative of ductile behaviour where
there is an elastic range (point 0 to point 1 on the curve) and a plastic range (points 1
to 2) followed by loss of strength and loss of ability to support gravity loads beyond
point 2. Primary and secondary component actions exhibiting this type of behaviour
shall be classified as deformation-controlled if the plastic range is such that e > 2g;
otherwise, they shall be classified as force controlled.
The Type 3 curve depicted in Figure 9 is representative of a brittle or nonductile
behaviour where there is an elastic range (point 0 to point 1 on the curve) followed
by loss of strength and loss of ability to support gravity loads beyond point 1. Primary
and secondary component actions displaying Type 3 behaviour shall be classified as
force – controlled.

28
28
 STEELEARTH

Figure 10 Generalized Component Force-Deformation Relations for Depicting Modeling and

Acceptance Criteria [18]

For some components it is convenient to prescribe acceptance criteria in terms of

deformation (e.g., θ or ∆), while for others it is more convenient to give criteria in
terms of deformation ratios. To accommodate this, two types of idealized force vs.
deformation curves are used in Figure 10 (a) and (b).
Figure 10 (a) shows normalized force (Q/QCE) versus deformation (θ or ∆) and the
parameters a, b, and c. Figure 10 (b) shows normalized force (Q/QCE) versus
deformation ratio (θ/θy, ∆/∆y, or ∆/h) and the parameters d, e, and c.
Elastic stiffness and values for the parameters a, b, c, d, and e that can be used for
modeling components are given. Acceptance criteria for deformation or deformation
ratios for primary members (P) and secondary members (S) corresponding to the
target Building Performance Levels of Collapse Prevention (CP), Life Safety (LS),
and Immediate Occupancy (IO) as shown in Figure 10 (c) are given in specific
chapters of standards.
Structural typologies
P-BSA of building it is treated separately regarding to the structural typologies.
FEMA 356 [18] provides in the general chapter qualitative definition and in the
dedicated chapters provides quantitative acceptance criteria for ensuring that a
specific level of performance is achieved.

29

29
Detailed criteria for calculation of individual component force and deformation
capacities shall comply with the requirements in individual materials chapters as
follows [18]:
1. Foundations;
2. Elements and components composed of steel or cast iron:
a. Steel Moment Frame;
b. Steel Braced Frame;
c. Steel Plate Shear Walls;
d. Steel Frame with Infills;
e. Diaphragm.
3. Elements and components composed of reinforced concrete:
a. Concrete Moment Frames;
b. Precast Concrete Frames;
c. Concrete Frames with Infills;
d. Concrete Shear Walls;
e. Concrete Braced Frames;
f. Cast-in-place Concrete Diaphragms;
g. Precast Concrete Diaphragms.
4. Elements and components composed of reinforced or unreinforced
masonry:
a. Masonry Walls;
b. Masonry Infills.
5. Elements and components composed of timber, light metal studs,
gypsum, or plaster products:
a. Wood and Light Frame Shear Walls;
b. Wood Diaphragms.
6. Seismic isolation systems and energy dissipation systems;
7. Nonstructural (architectural, mechanical, and electrical) components;
8. Elements and components comprising combinations of materials are covered
in the Chapters associated with each material.
For exemplification Generalized Component Force-Deformation Relations for
Reinforced Concrete Beams and Masonry Walls Modeling and Acceptance Criteria
are presented in Figure 11.

30
30
 STEELEARTH

Figure 11 Modeling Parameters and Acceptance Criteria [18]

31

31
3.2.3 Linear – Elastic Analysis

3.2.3.1 Lateral force method

In the case of assessment of existing structure (FEMA 356, [18]; Eurocode 8-3, [16]),
the lateral forces are determined based on the elastic response spectrum, and not
on the design one (reduced by the behaviour factor q). This procedure intends to
estimate the design lateral displacements of the structure rather than the design
forces in structural elements, because displacements are better indicator of damage
to the structure in the inelastic range than forces [47].

3.2.3.2 Modal response spectrum and linear time-history

Response spectrum procedure is a generalization of the lateral force method,
accounting for more than one mode of vibration in determining seismic response of
the structure.
Response spectrum analysis provides an envelope of displacements and internal
forces. When the time-history response is of interest, linear time-history analysis is
employed. [47].
When used for assessment of existing structures, both procedures are intended to
provide an estimate of design displacements rather than design forces (FEMA 356,
[18]; Eurocode 8-3, [16]).

3.2.3.3 Acceptance criteria for linear analysis

If linear procedures are used, capacities for deformation-controlled actions shall be
defined as the product of m-factors (modification factor used in the acceptance
criteria of deformation-controlled components or elements, indicating the available
ductility of a component action) or q-factor, and expected strengths, QCE. Capacities
for force-controlled actions shall be defined as lower-bound strengths, QCL [18].
Deformation-controlled design actions shall be calculated in accordance with [18]:
QUD
 QG  QE (1)
Where QE = action due to design earthquake loads calculated using elastic analysis
methods; QG = Action due to design gravity loads [18].
Deformation-controlled actions in primary and secondary components and elements
shall satisfy following equation [18]:
m    QCE  QUD (2)
Where m = component or element demand modifier (factor) to account for expected
ductility associated with this action at the selected Structural Performance Level. M-
factors are specified in dedicated chapters; QCE = expected strength of the
component or element at the deformation level under consideration for deformation-
controlled actions;  = knowledge factor taken according to knowledge level [18].
Force-controlled actions in primary and secondary components and elements shall
satisfy the following equation [18]:
  QCL  QUF (3)

32
32
 STEELEARTH

QCL = lower-bound strength of a component or element at the deformation level

under consideration for force-controlled actions.
Force-controlled design actions QUF shall be taken as the maximum action that can
be developed in a component based on a limit-state analysis considering the
expected strength of the components delivering load to the component under
consideration, or the maximum action developed in the component as limited by the
nonlinear response of the building. Alternatively QUF can be determined as:
QE
QUF
 QG  (4)
C1C2C3 J
Displacement amplifiers, C1, C2, and C3 are divided out when seeking an estimate of
the force level present in a component when the building is responding inelastically.
J = a coefficient used in linear procedures to estimate the actual forces delivered to
force-controlled components by other (yielding) components.

3.2.4 Non-linear Analysis

3.2.4.1 Static – Pushover

Nonlinear static analysis is usually used together with different procedures (e.g.
coefficient method, capacity spectrum method - FEMA 356 [18]; or the N2 method -
Eurocode 8-1, [15]) in order to estimate the target displacement under the design
seismic action.
Considering that target displacement is intended to represent the maximum
displacement experienced during seismic action, and that element inelastic response
is modelled directly, nonlinear static procedure will provide reasonable estimates of
both displacements and internal forces.

3.2.4.2 Dynamic – Time-history

Nonlinear time-history analysis represents the most advanced method of analysis for
evaluation of seismic response of structures. Nonlinear time-history analysis
provides reasonable estimates of both displacements and internal forces in structural
elements.

3.2.4.3 Acceptance criteria for nonlinear analysis

If nonlinear procedures are used, component capacities for deformation-controlled
actions shall be taken as permissible inelastic deformation limits, and component
capacities for force-controlled actions shall be taken as lower-bound strengths, QCL.

3.3 Choice of analysis procedure

3.3.1 Knowledge factor

Data on the as-built condition of the structure, components, site, and adjacent
buildings shall be collected in sufficient detail to perform the selected analysis
procedure. The extent of data collected (material properties, initial project drawings,
condition assessment and addition information obtained by testing) shall be
consistent with minimum, usual, or comprehensive levels of knowledge. Depending
of the level of knowledge shall be determined the selected Rehabilitation Objective
and analysis procedure in accordance with Table 10 [18].
33

33
 Table 10 Data Collection Requirements (FEMA 356) [18]
Level of knowledge
Minimum Usual Comprehensive
Rehabilitation Objective BSO or Lower BSO or Enhanced Enhanced
Analysis Procedures LSP, LDP All All
LSP – linear static procedure
LDP – linear dynamic procedure

3.3.2 Requirements for analysis procedure selection

3.3.2.1 Lateral force method

In the elastic range, dynamic response is governed by the fundamental mode of
vibration if the structure is regular in elevation and it is not very flexible. The second
requirement is expressed in Eurocode 8-1 (2003) by limitation of the fundamental
period of vibration of structures that can be analyzed using the lateral force method
to the lesser of 4TC and 2 seconds (where TC is the limit between the constant
acceleration and constant velocity region of the spectrum) [47].

3.3.2.2 Response spectrum and linear time-history analysis

Response spectrum and linear time-history analyses suffer from the drawbacks of
linear (elastic) analysis, when applied to highly inelastic structural response.
Therefore, these analysis procedures are still not adequate when inelastic demands
are non-uniform within the structure and when the structural response is expected to
be highly inelastic [47].

3.3.2.3 Nonlinear static procedure

It is subjected to several limitations, due to the fact that it relies on the assumption
that structural response is governed by the fundamental mode shape, and that this
shape does not change when the structure yields under increasing lateral loading.
Pushover analysis is mainly applicable to estimating seismic demands on low-rise
and medium rise structures in which inelastic demands are uniformly distributed
along the height of the structure [11]. Eurocode 8-1 [15] requires at least two lateral
force distributions ("modal" and uniform).
Several improved procedures based on pushover analysis were proposed by
different researchers, in order to account for influence of higher modes of vibration
and change in distribution of lateral forces as a result of change in dynamic
properties of the structure as a result of yielding.

3.3.2.4 Nonlinear time-history analysis

Nonlinear dynamic analysis offers the most "correct" evaluation of seismic response
of a structure, and can be applied in all cases. However, it requires the greatest
degree of expertise of the engineer and the most comprehensive degree of
knowledge on the properties of materials and elements.

34
34
 STEELEARTH

4 CHOICE OF THE INTERVENTION TECHNIQUE

4.1 General criteria

Every rehabilitation program of buildings aims at
 The removal of the causes of the continuing deterioration;
 The better conservation of the building after the work is completed;
 The improvement of the value.
Alternative solutions shall be finally validated in terms of four group criteria of
different nature [51].
 Cultural and/or social values;
 Technical aspects
o Reversibility of intervention, Compatibility, Durability, Corrosion, UV resistance,
Aging, Creep, Local conditions, Availability of material/device, Technical capability,
Quality control

 Structural aspects
o Structural performance (Strength, Stiffness, Ductility, Fatigue), Response to fire,
Sensitivity to changes of actions/resistances e.g. seismic action, temperature, fire,
soil conditions, Accompanying measures, Technical support (Codification,
Recommendations, Technical rules), Installation/Erection e.g. availability/necessity
for lifting equipment

 Economical and sustainability aspects

o Costs, Design, Material/Fabrication, Transportation, Erection / Installation /
Maintenance, Preparatory works
Technical aspects refer to decisions covering the overall design and the selection of
materials and techniques [51].

4.2 Structural performance based validation

Choice of one or another strengthening technique is a multi-criteria problem, as
previously shown. The designer has always several solutions at his disposal. Finally
one has to select one which matches better with assembly of validation criteria. In
fact, the solution will represent always a rational compromise among different
criteria, because the one criterion based optimisation leads, in general, to an
unacceptable choice. Hereby we will show, the analysis of six possible strengthening
solutions applied for a R.C. frame which is required to be retrofitted in order to
enhance both strength and stiffness to resist seismic actions (see Figure 12) On this
purpose six different strengthening techniques are examined. In order to decide
which of the six is the appropriate one, we need first to fix the target of intervention in
terms of strength, stiffness and ductility. Starting from the idea that current
strengthening interventions, of the type shown in Figure 12, increase both the
stiffness and lateral load capacity of the RC frame, the judgement can be based on
the analysis of capacity curve. The capacity curve of the strengthened structure, Cs,
generally has a higher slope and peak compared to the capacity curve before
strengthening, Cu. In Figure 13 a theoretical situation is considered. Due to the
increased stiffness, which translates into a decreased fundamental period, the
35

35
seismic demand on the structure is also increased, as shown by the demand curve
for the strengthened structure, Ds, compared to that for the unstrengthened structure,
Du. Although the increase in capacity is partly alleviated by the increase in seismic
demand, the overall performance of the structure is improved as shown by the
locations of the performance points on the spectral displacement axis for before and
after strengthening [7].

Figure 12 Strengthening solutions for a RC Frame (CEB – Fastenings for seismic retrofitting [8])

a) Effect of structural strengthening b) Effect of deformation enhancement

c) Effect of enhanced energy dissipation

Figure 13 Analysis of the concept of strengthening solutions [4][36]

Such type of analysis has to be developed for all six solutions in the Figure 12. After,
depending by the hierarchy between the demand in strength, stiffness and ductility,
and also considered the other complementary criteria of previous section (e.g. 4.1),
the final decision can be taken.

36
36
 STEELEARTH

5 PBE METHODOLOGIES

5.1 Review of the main evaluation methods

The structural engineering community has developed a new generation of design
and seismic evaluation procedures that incorporates performance-based engineering
concepts. In a short term, the most appropriate approach seems to be a combination
of the nonlinear static (pushover) analysis and the response spectrum approach [52].
Examples of such an approach are:
 Capacity spectrum method (CSM), applied in
o ATC 40 (Seismic Evaluation and Retrofit of Concrete Buildings, 1996)
o U.S. Army Corps of Engineers, Technical Manuals (Seismic Design for
Buildings and Seismic Design Guidelines for Upgrading Existing
Buildings, 1998)
o Japanese Building Standard Law (BSL 2000)
 Nonlinear static procedure, applied in
o FEMA 356 (Prestandard and Commentary for the Seismic
Rehabilitation of Buildings, 2000),
o N2 method developed at the University of Ljubljana [17] and
implemented in the draft Eurocode 8 (Design of structures for
earthquake resistance, 2001),
o Modal Pushover Analysis [10]
All methods combine the pushover analysis of a multi-degree-of-freedom (MDOF)
model with the response spectrum analysis of an equivalent single-degree-of-
freedom (SDOF) system. Inelastic spectra or elastic spectra with equivalent damping
and period are applied. As an alternative representation of inelastic spectrum the
Yield Point Spectrum has been proposed [3]. Some other simplified procedures
based on deformation-controlled design have been developed, e.g. the approaches
developed by Priestley [42] and by Panagiotakos and Fardis [38].
The essential difference is related to the determination of the displacement demand
(target displacement). If an equivalent elastic spectrum is used, displacement
demand is determined based on equivalent stiffness and equivalent damping, that
depend on the target displacement and, consequently, iteration is needed. The
quantitative values of equivalent damping, suggested by different authors, differ
considerably. On the other side, for the methods using inelastic spectra, bilinear
idealization of the pushover curve is required. If the bilinear idealization depends on
the displacement demand, then the computational procedure becomes iterative,
also. The procedures differ also in the assumed lateral load pattern, used in
pushover analysis, and in the displacement shape, used for the transformation from
the MDOF to the SDOF system (and vice versa). Only if the two vectors are related,
i.e. if the lateral load pattern is determined from the assumed displacement shape,
the transformation from the MDOF to the SDOF system is based on a mathematical
derivation [52].

37

37
Related to the organization of evaluation procedure or design for retrofitting a given
structure the following general items are emphasized [20]:
o Role of the displacement in the design process
o Deformation – calculation based (DCB)
o Iterative deformation – specification based (IDSB)
o Direct deformation – specification based (DDSB)
o Type of analysis used in the design process
o Response spectra – initial stiffness based
o Response spectra – secant stiffness based
o Time history analysis based
o Structural type limitations
o Limit-state or performance objectives limitations
The matrix in Table 11 summarizes the various design procedures, which can apply:
Table 11 Matrix of design procedures [20]
Iterative
Deformation – Direct deformation –
deformation –
calculation based specification based
specification
(DCB) (DDSB)
based (IDSB)
Moehle [35]
FEMA 356 [18]
SEAOC [44]
Response UBC [49]
spectra – initial Browning [6] Aschheim & Black [3]
stiffness Panagiotakos & Fardis [38]
Chopra & Goel [10]
Albanesi [1]
Fajfar [17]
Freeman [22]
Kowalsky [33]
Response ATC [5]
spectra – secant Gulkan & Sozen [23] SEAOC [44]
stiffness Paret [40]
Priestley & Kowalsky [42]
Chopra & Goel [9]
Time history
Kappos & Manafpour [32] N/A N/A
analysis
Approximate analysis requires basic structural information in addition to visual
screening methodology such as the dimensions of columns, beams and shear walls,
which can be determined from building drawings or measurements, usually on the
ground floor. Where building drawings are not available, minimum reinforcement is
assumed in the structural elements. Concrete strength is usually assumed a
conservative value, however, on site (e.g. Windsor probe) or laboratory
measurement of concrete strength is more appropriate for buildings in areas known
for variability in material properties. The lateral seismic design loads on the building
are calculated using the static equivalent load method and distributed to the floors
according to seismic codes [36]. The calculated load demand is compared with the

38
38
 STEELEARTH

lateral load capacity of the floor determined either individually for each member, or
as a whole by simplifying the building system to one of the forms shown in Figure 14.

Figure 14 Simplified equivalent building systems for the approximate analysis [36]

The former requires distribution of the floor load to members according to their
rigidities. Evaluation of the building is performed by means of a seismic index, Is,
determined by a ratio between the total allowable lateral load and the probable
lateral seismic load demand, given by
Vall
Is  (5)
V
This evaluation is generally performed for ground floor only for savings in time and
labour. In case it is performed for each floor, the most critical index is assigned for
the building. A significant advantage of approximate structural evaluation
methodologies, other than considerable time savings compared to detailed analysis
methods, is the ability to perform a first level prioritization, based on the level of
lateral load resistance, for a detailed analysis or retrofit application [36].
Detailed evaluation through linear analysis methods is the most commonly used
approach since most seismic codes (e.g. [48], [30]) require use of these methods.
Based on detailed structural information, member forces under design loads are
determined and compared with their ultimate strength. With this methodology, it is
possible to accurately determine the overstressed members under design loads;
however, it is difficult to assess the seismic risk of the building at the system level.
Thus, although this method is useful in prioritizing deficient structures, it may not
yield sufficient information needed for determining the optimum retrofit strategies.
The current trend is to use the nonlinear analysis techniques, which require
approximately the same amount of data, but more engineering effort and expertise
compared to the approaches based on linear analysis techniques.
Detailed evaluation using nonlinear analysis provides the most accurate and reliable
risk assessment, loss estimation, and retrofit optimization practices at the expense of
detailed site, structural, and material information, longer computation times, and a
higher level of technical expertise. The linear analysis methodology described above
is an integral part of this methodology. By considering the nonlinear inelastic
behaviour of structural members under increasing loads, this methodology can
predict the nonlinear behaviour of the structural system much more realistically
compared to linear analysis techniques [36].

39

39
Determining the nonlinear structural behaviour allows for performance-based design,
which results in significant savings in seismic retrofit applications ([4], [18]). Figure
15(a) shows the typical top displacement vs. base shear curve obtained from
nonlinear pushover analysis of buildings. Using this curve alone, one can perform a
preliminary evaluation of the structure’s seismic safety by comparing its capacity with
the seismic demand determined using the equivalent static load method described in
seismic codes. A better performance evaluation can be performed by converting
both the capacity curve and the seismic demand spectrum to the acceleration-
displacement response spectrum (ADRS) format formed as a relationship of spectral
displacement vs. spectral acceleration as shown in Figure 15(b). A further improved
evaluation can be achieved by obtaining a reduced inelastic response spectrum for
the seismic demand to consider the increased damping due to inelastic deformations
in the building [4].

Figure 15 Seismic safety evaluation of buildings using nonlinear analysis [36] [4]

The intersection of the capacity and demand curves shown in Figure 15 (b) is called
the performance point of the building. Based on the location of this performance
point, performance level of the building is determined. The intervals of spectral
displacement that correspond to different Performance Levels are in principle shown
in Figure 15(b) and the limits of the performance levels, that are expressed in terms
of interstory drift values, are recommended in Table 3.
If the performance point is located in the initial portion of the capacity curve where
the inelastic deformations are not significant the performance level of the building is
Immediate Occupancy, which is self-explanatory.
For interstory drift values, corresponding to the range of Immediate Occupancy and
Life Safety levels, respectively, the performance level of the building is Life Safety (or
Damage Control). In this region, inelastic deformations are expected in the building
that poses no significant threat to the stability of the building and the safety of its
occupants. Between the Life Safety and Collapse Prevention (or Structural Stability)
Levels, the building performance level is described as Collapse Prevention (Limited
Safety). Large inelastic deformations are expected which may result in excessive
cracking and failure of some structural members, which may pose threat to
occupants or result in local failures. Beyond the Collapse Prevention (or Structural
Stability) level, the collapse of the building is imminent.
40
40
 STEELEARTH

From this discussion, it is apparent that nonlinear analysis is a very convenient

methodology for development of realistic fragility curves [36].

5.2 Vulnerability Analysis

Vulnerability can simply be defined as the sensitivity of the exposure to seismic
hazard(s). The vulnerability of an element is usually expressed as a percentage loss
(or as a value between zero and one) for a given hazard severity level [12]. In a large
number of elements, like building stocks, vulnerability may be defined in terms of the
damage potential to a class of similar structures subjected to a given seismic hazard.
Vulnerability analysis reveals the damageability of the structure(s) under varying
intensity or magnitudes of ground motion. Multiple damage states are typically
considered in the analysis [36].

Figure 16 Structural vulnerability and damage states for various level of seismic demand [36]

Figure 16(a) shows the damage states of a building based on the applied base
shear, which can be determined as a function of the seismic demand. The roof
displacement – base shear curve, also called the capacity curve, shown in this figure
represents the nonlinear behaviour of a building under increasing load or
displacement demand. The damage state of the building varies between none to
collapse under increasing levels of demand, which is graphically illustrated in Figure
16(a). A relatively more convenient representation of the damage states is provided
in Figure 16(b) by overlaying both building capacity and seismic demand curves on a
different set of axes showing spectral displacement vs. spectral acceleration. Two
different capacity and seismic demand curves are shown in the Figure 16.
Intersection of the capacity and demand curves represents the damage state likely to
be experienced by the structure. As can be seen from the figure, the strong structure
is likely to suffer from light to moderate damage due to the low seismic demand, and
moderate to extensive damage due to the high seismic demand. On the other hand,
the weak structure is expected to suffer from moderate to extensive damage due to
low seismic demand, and collapse during the high seismic demand due to
insufficient seismic resistance [36].
Methods of vulnerability analysis vary based on the exposure information and the
complexity of the approach. Vulnerability of structures to ground motion effects is
often expressed in terms of fragility curves or damage functions that take into
account the uncertainties in the seismic demand and capacity. Fragility functions can
be developed for buildings or its components depending on how detailed the risk
41

41
analysis is performed. Early forms of fragility curves were developed as a function of
qualitative ground motion intensities largely based on expert opinion. Recent
developments in nonlinear structural analysis have enabled development of fragility
curves as a function of spectral parameters quantitatively related to the magnitude of
ground motion. Figure 17(a) shows the typical seismic demand and structural
capacity curves together with their uncertainties expressed in terms of probabilistic
distributions. Based on these curves and the associated uncertainties, the fragility
curves shown in Figure 17(b) can be constructed for various damage states. Since
each damage level is associated with a repair/replacement cost, the probabilistic
estimates of the total cost can be estimated using these curves once the hazard is
known. This can be achieved by use of predefined representative fragility curves
developed for structures in the same class, or custom damage curves developed
through nonlinear analysis of individual structures [36].

Figure 17 Uncertainties in seismic performance and use of fragility curves [36]

Construction of the fragility or damage curves (see Figure 18) is the key element in
estimating the probability of various damage states in buildings or building
components as a function of the magnitude of a seismic event. Thus, development of
realistic fragility curves for the building stock and lifelines in a seismic region
constitutes an essential part of a meaningful seismic risk analysis [36].
One of the most known methodologies for assessing fragility function is HAZUS. This
software it is based on a methodology for estimating potential earthquake losses on
a regional basis, developed under coordination of the National Institute of Building
Science (NIBS) under a cooperative agreement with the Federal Emergency
Management Agency (FEMA).
 Selection of scenario earthquakes and Potential Earth Science Hazard input
 Selection of appropriate methods (modules) to meet different user needs
 Collection of required inventory data, i.e., how to obtain necessary information
 Costs associated with inventory collection and methodology implementation
 Presentation of results including appropriate terminology
 Interpretation of results including consideration of model/data uncertainty

42
42
 STEELEARTH

Identification of Building Typology

Selection of Appropriate Fragility Function

Vulnerability Factors Identification

Checking of Vulnerability
by Quick Mathematical Calculation

Identification of Probable Influence by the

Different Vulnerability Factors to the
Seismic Performance of Buildings

Interpretation of the Building Fragility

Based on the
Surveyed Vulnerability Factors

Making Safety Statement of the Building

Figure 18 Steps evaluation of building safety [24]

The procedure for a software tool [53] based on HAZUS [28] to determine a damage
results for a type of building is presented below.
 Calculate the spectral accelerations and spectral displacements at the site in
question, taking into account soil response. This is in the form of a response
spectrum.
 Modify the response spectrum to account for the increased damping that occurs
at higher levels of building response (non-linear behaviour).
 Create or choose a capacity curve for the model building type which shows how
the building responds as a function of the laterally applied earthquake load.
 Overlay the building capacity curve with the modified response spectrum
(demand curve). The building displacement (performance point) is estimated from
the intersection of the building capacity curve and the response spectrum (Figure
19) (PESH - Potential Earth Science Hazards).
 The estimated building displacement is used to interrogate the fragility curve and
get the damage probability (Figure 20).

43

43
The conditional probability of being in, or exceeding, a particular damage state, ds ,
given the spectral displacement, S d , (or other seismic demand parameter) is defined
by:
 1  S 
P  ds | Sd  
  ln  d   (6)
S
  ds  d ,ds  
Where S d ,ds is the median value of spectral displacement at which the building
reaches the threshold of damage state, ds ,  ds is the standard deviation of the
natural logarithm of spectral displacement for damage state, ds , and  is the
standard normal cumulative distribution function.
Cumulative probabilities are differenced to obtain discrete probabilities of being in
each of the five damage states (Figure 21).

Figure 19 Estimation of building displacement from a given PESH input

Figure 20 The expected displacement (obtained from the performance point) is used to interrogate the
fragility curves in order to compute the damage probability in each one of the damage states

Final damage results can be given as percentage of built square meters normalized
by the total built area in each census tract or normalized by the total built area in the
studied region (summed all census tracts). Also results can be given as percentage
of number of buildings normalized by the total buildings in each census tract or

44
44
 STEELEARTH

normalized by the total number of buildings in the studied region (summed all census
tracts).
The structural damage states are divided into four damage states, slight, moderate,
extensive and complete. Figure 22 show the description for light frame wood
buildings.

Figure 21 Discrete damage probabilities

Figure 22 The four damage states described for light frame wood buildings.

An example, using a modified damage index of the Park and Ang index [54], is
presented in [50] together with some study cases. The formula for the damage index
D is presented below.

D
Dm  Dy
 e
 dE (7)
Du  Dy Fy  Du

Where Dm = maximum displacement, Dy = yielding displacement,  e =strength

deterioration parameter, Fy = yielding force and E =dissipated hysteretic energy.

45

45
In Table 12 is presented the relation between damage index and damage state (see
Figure 22)
Table 12 Relation between damage index and damage state
Range of damage index Damage state
D  0.1 None
0.1  D  0.25 Minor
0.25  D  0.40 Moderate
0.40  D  1 Severe
D 1 Collapse
Using the definition of Park & Ang damage index and the capacity curve, one can
determine the correlation between this index and interstory drift as mean and
standard deviation values.

5
4.5
4
3.5
Interstory drift, %

3 
2.5 
2 
1.5
1
0.5
0
0 0.5 1 1.5 2
Park&Ang Damage Index

Figure 23 Correlation between this index and interstory drift

46
46
 STEELEARTH

6 FINAL REMARKS
Several guidelines concerning performance based seismic evaluation and retrofit of
existing buildings are available. Among these, the most important are FEMA 356
"Guidelines for Seismic Rehabilitation of Buildings" [18], ATC 40 "Seismic evaluation
and retrofit of concrete buildings" [4] and Eurocode 8-3 "Design of structures for
earthquake resistance. Part 3: Strengthening and repair of buildings" [16].
This report overviews PBSE procedures available in the above guidelines and in
literature. Eurocode 8-3 does not offer a complete procedure that can be readily
applied to evaluation of an existing structure and its retrofit solution, without
additional knowledge and expertise. Therefore, this report emphasises the provisions
of FEMA 356, adopting it as the suggested document to be adopted within
STEELRETRO project, in order to have a common basis for evaluation studies
undertaken by different partners. However, several amendments are suggested in
order to adapt provisions of FEMA 356 to the specific objectives of STEELRETRO
project and European practice. One of these relates to building performance
objectives to be adopted in the project. Considering that multiple performance
objectives are available in FEMA 356, it is suggested to choose the ones shown in
Table 13 within the STEELRETRO project.
Table 13. Building performance objectives for use in STEELRETRO project
Building performance level
Immediate Life Safety Collapse
Occupancy Prevention
Occasional –
 - -
Hazard Level

MRI = 225 years

Earthquake

Rare –
-  -
MRI = 474 years
Very Rare –
- - 
MRI = 2475 years
Characterisation of seismic action is another issue that is believed to need
adaptation. It is suggested to adopt elastic response spectra used in European
practice (Eurocode 8-1), adjusted to hazard levels from Table 13. Further discussion
and agreement among partners is needed in order to establish a set of ground
motion parameters representative for Europe. Elastic response spectra parameters
(peak ground acceleration, soil type, response spectrum type) to be used for
estimation of target displacement within nonlinear static analyses and ground motion
records to be used in nonlinear time-history analyses need to be established.
Informatively, Figure 24 and Figure 25 present elastic response spectra of two sets
of ground motion time-histories (recorded and semi-artificial) fitted to target elastic
response spectra characteristic for Vrancea seismic source in Romania, with stiff (TC
=0.5 sec) and soft (TC =1.4 sec) soil conditions. Target elastic response spectra
presented here were established for an earthquake hazard level corresponding to
MRI = 100 years. Table 14 can then be used to account in a simplified way for
different hazard levels by adjusting peak ground acceleration.

47

47
 15
VR86−BAC−NS
VR86−PET−EW
VR86−VRA−EW
VR90−BAC−EW
VR90−CER−EW
VR90−CER−NS 15
10 VR90−IAS−NS average
PSA, m/s2

EC8 average+std
average−std
EC8
10

PSA, m/s2
5
5

0 0
0 1 2 3 4 0 1 2 3 4
T, s T, s
Figure 24. Elastic response spectra of ground motion records from the TC = 0.5 sec set scaled to the
target spectrum in Eurocode 8 format.

15
VR77−INC−NS
VR86−ERE−N10W
VR86−INC−NS
VR86−MAG−NS
VR90−ARM−S3E
VR90−INC−NS 15
10 VR90−MAG−NS average
PSA, m/s2

EC8 average+std
average−std
EC8
10
PSA, m/s2

5
5

0 0
0 1 2 3 4 0 1 2 3 4
T, s T, s
Figure 25. Elastic response spectra of ground motion records from the TC = 1.4 sec set scaled to the
target spectrum in Eurocode 8 format.

Table 14. Simplified factors for adjustment of peak ground acceleration of different earthquake hazard
levels with respect to MRI = 100 years (P100-3 [37])
earthquake ag(30yrs)/ ag(50yrs)/ ag(225yrs)/ ag(475yrs)/ ag(975yrs)/
source ag(100yrs) ag(100yrs) ag(100yrs) ag(100yrs) ag(100yrs)
Vrancea 0.40 0.70 1.20 1.50 2.00

Finally, when nonlinear static procedure is used for evaluation of existing buildings
and retrofitting solutions, it is suggested to estimate target displacement using the
procedure described in annex B of Eurocode 8-1, as being more familiar in European
practice.

48
48
 STEELEARTH

7 REFERENCES
[1] Albanesi T., Nuti C., Vanzi I. – A simplified procedure to assess the seismic
response of nonlinear structures, Earthquake Spectra 16(4), 2000
[2] Arzhang Alimoradi, Performance Performance-Based Seismic Design
Application of New Developments, West Tennessee Structural Engineers
Meeting, May 27, 2004
[3] Aschheim M.A., Black E.F. – Yield point spectra for seismic design and
rehabilitation, Earthquake Spectra, vol.16, no.2, 2000
[4] ATC 40 – Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings – volume 1,
November 1996
[5] ATC, Development of Performance-based Earthquake Design Guidelines,
ATC-58, Redwood City, 2002.
[6] Browning J.P. – Proportioning of Earthquake-Resistant RC Building
Structures, Journal of the structural division AISC, vol. 127, no.2, 2001
[7] Buyukozturk O., Gunes O., Karaca E. – Advances in Earthquake Risk
Assessment and Hazard Reduction for Large Inventory of Structures with
High Characteristic Variability, MIT - IST – Infrastructure Science and
Technology Group – Department of Civil and Environmental Engineering
[8] CEB Fastenings for Seismic Retrofitting - State-of-the-art Report (Bulletin 226
part 2, Telford, London, 1996)
[9] Chopra A.K., Goel R.K. – Capacity Demand Diagram Methods based on
Inelastic design spectrum, Earthquake Spectra 15(4), 1999
[10] Chopra A.K., Goel R.K. – Direct-displacement based design: Use of inelastic
vs. elastic design spectra, Earthquake Spectra, vol.17 no.1, 2001
[11] Chopra, A.K. "Estimating seismic demands for performance-based
engineering of buildings". 13th World Conf. on Earthquake Engineering,
Vancouver, B.C., Canada. Paper no. 5007, 2004
[12] Coburn A.W., Spence R.J.S. and Pomonis A. – Vulnerability Risk
Assessment, DMTP of UNDP, Cambridge 1994
[13] De Matteis G., Formisano A., Mazzolani F.M. - SEISMIC RETROFITTING
METHODOLOGY OF EXISTING RC BUILDINGS BASED ON METAL
SHEAR PANELS, Earthquake Engineering and Structural Dynamics (in print)
[14] Earthquake Engineering Research Centre, Performance-based Seismic
Design of Buildings: An Action Plan, U.C., Berkeley, 1995.
[15] Eurocode 8-1/2003 "Eurocode 8: Design of structures for earthquake
resistance. Part 1: General rules, seismic actions and rules for buildings".
CEN - European Committee for Standardization.
[16] Eurocode 8-3/2003. "Eurocode 8: Design of structures for earthquake
resistance. Part 3: Strengthening and repair of buildings". CEN - European
Committee for Standardization.

49

49
[17] Fajfar P. – A nonlinear analysis method for performance-based seismic
design, Earthquake Spectra, vol. 16, no. 3, 2000
[18] FEMA 356, Guidelines for Seismic Rehabilitation of Buildings, Vol. 1:
Guidelines, FEMA 356, Washington DC, 2002 (formerly FEMA 273).
[19] FEMA 356/EERI, Action Plan for Performance-Based Seismic Design, FEMA
349, Washington DC, 2000.
[20] FIB (CEB-FIP) Displacement-based seismic design of reinforced concrete
buildings – state-of-art report – bulletin 25
[21] FIB (CEB-FIP) Seismic assessment and retrofit of reinforced concrete
buildings – state-of-art report – bulletin 24
[22] Freeman S.A. – The capacity spectrum method as a tool for seismic design,
Proceedings of the 11th European Conference on Earthquake Engineering,
Sep. 6-11, Paris, 1998
[23] Gulkan P., Sozen M. – Inelastic Response of Reinforced Concrete Structures
to Earthquake Motions, ACI Journal 71(12)
[24] Guragain R. Pandey B.H., Shrestha S.N. – Guidelines for seismic vulnerability
assessment of hospitals, NSET, 2004
[25] Hamburger R. - Performance-Based Seismic Engineering: The Next
Generation of Structural Engineering Practice
(http://www.propertyrisk.com/refcentr/revf96-1.htm)
[26] Hamburger R.O, A Framework for Performance-Based Earthquake Resistive
Design - EERC-CURE Symposium in Honour of Vitelmo V. Bertero, January
31 - February 1, 1997, Berkeley, California, 1997
[27] Hamburger, R.O., Performance-Based Analysis and Design Procedure for
Moment Resisting Steel Frames, Background Document, SAC Steel Project,
Sept. 1998.
[28] HAZUS – Technical Manual, Earthquake Loss Estimation Methodologies,
1997
[29] Howe R.W., Performance-based design seen as future wave in building
codes, Memphis Business Journal, Friday, August 11, 2000
[30] IBC, Int. Code Council, Falls Church (VA, 2000)
[31] Kalkan, S.M. and Kunnath, S.K. "Adaptive modal combination procedure for
nonlinear static analysis of building structure". Journal of Structural
Engineering, Vol. 132, No. 11, pages 1721-1731, 2006
[32] Kappos A.J., Manafpour A. – Seismic Design of R/C buildings with the aid of
advanced analytical techniques, Engineering Structure, vol.23, 2001
[33] Kowalsky M.J. Priestley M.J.N., MacRae G.A. – Displacement-based design
of RC bridge column in seismic regions, Earthquake Engineering and
Structural Dynamics, December 1995
[34] Krawinkler H., Challenges and progress in performance-based earthquake
engineering, International Seminar on Seismic Engineering for Tomorrow – In
Honour of Professor Hiroshi Akiyama, Tokyo, Japan, November 26, 1999

50
50
 STEELEARTH

[35] Moehle JP – Displacement-Based Design of RC Structure Subject to

Earthquakes, Earthquake Spectra 8(3), 1992
[36] O. Buyukozturk and O. Gunes – Advances in earthquake risk assessment and
hazard reduction for large inventory of structures with high characteristic
variability – ARI volume 53, number 2
[37] P100 part 3 volume 1 - COD DE EVALUARE SI PROIECTARE A
LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE LA CLĂDIRI EXISTENTE,
VULNERABILE SEISMIC – (Standard for evaluation and retrofitting of existing
building), 2003
[38] Panagiotakis T.B., Fardis M.N. – Deformation-Controlled Earthquake-
Resistant Design of RC Building, Journal of Earthquake Engineering vol. 3 no.
4, 1999
[39] Pang W., Rosowsky D., Direct Displacement Procedure for Performance-
Based Seismic Design of Multistory Wood frame Structures
[40] Paret T.F et all – Approximate inelastic procedures to identify failure
mechanisms from higher mode effects, 11th World Conference on Earthquake
Engineering, Acapulco, Mexico, 1996
[41] Park, R. & Paulay, T - Reinforced Concrete Structures, New Zealand, John
Wiley & Sons, Inc., New York, 1975
[42] Priestley M.J.N., Kowalsky M.J. – Direct displacement-based design of
concrete buildings, Bulletin of the New Zealand National Society for
Earthquake Engineering 33(4), 2000
[43] Recommended Seismic Design Criteria for New Steel Moment- Frame
Buildings, FEMA 356 350, Federal Emergency Management Agency,
Washington DC, July 2000
[44] SEAOC – Recommended Lateral Forces Requirements and Commentary,
1999
[45] SEAOC, Vision 2000: Performance Based Seismic Engineering of Buildings,
San Francisco, April 1995.
[46] Stratan A., Bordea S., Dogariu A., D. Dubina - Seismic upgrade of non-
seismic reinforced concrete frames using steel dissipative braces – COST
Workshop Prague 2007
[47] Stratan A., Dubina D. – Models and analysis procedure for global analysis –
FP6 PROHITECH, WP9 Calculation Models
[48] TC-BIB , Specification for Structures to be built in disaster area (Ministry of
Public Works and Settlement, Ankara, Turkey, 1998)
[49] Uniform Building Code – International Conference of Building Officials, vol2
[50] Vacareanu R., Lungu D., Arion C., Ianculovici M. – Assessment of Seismic
Behavior and Fragility of Building Using HAZUS and ATC-40 Methodologies –
Case Studies, Earthquake Loss Estimation and Risk Reduction – Proceedings
2 of the International Conference oct. 24-26 Bucharest, 2002
[51] Vayas Y., Report on WP10 Validation, FP6 PROHITECH

51

51
[52] Zamfirescu D., Masayoshi Nakashima - Comparison of simplified procedures
for performance-based seismic evaluation of Structures
[53] HAZUSICG V1.0: User technical Manual - Sergio Molina-Palacios and Conrad
D. Lindholm, 2007
[54] Park Y., Ang A. – Mechanistic seismic damage model for reinforced concrete,
Journal of Structural Engineering ASCE vol. 111(4)

52
52
 STEELEARTH

Seismic rehabilitation of concrete buildings by buckling restrained

bracing systems – technical description

53

53
8 INTRODUCTION AND FIELD APPLICATION

8.1 General aspects about buildings retrofit

8.1.1 Retrofitting RC buildings

The retrofitting intervention must provide buildings with a proper balance between
strength, stiffness and ductility of its old and new members, connecting system and
foundations. This fact has as a direct consequence the need to assure a compatible
transfer of stress and strain between old and new system.
The seismic rehabilitation of RC buildings can be done by using different retrofitting
techniques, applicable as a global or local solution. These techniques are
summarized in Table 15 and some of them are graphically presented in Figure 26
and Figure 27. Based on their effects, the upgrading techniques can be grouped in
strength, ductility or strength-and-ductility techniques.
The choice of the intervention technique should be based on the next criteria:
performance, applicability and reversibility.
Table 15 RC retrofitting techniques
Global Local
Adding shear wall Jacketing of beams
Adding infill wall Jacketing of columns
Adding bracing Jacketing of beam-columns joints
Adding wing wall/butters Strengthening individual footings
Mass reduction FRP wrapping
Supplemental damping and base isolation

Figure 26 ILVA-IDEM project (Mazzolani et al., 2009)

54
54
 STEELEARTH

(a) (b) (c)

(d) (e) (f)

Figure 27 Retrofitting techniques for enhancing the seismic performance of existing buildings: (a)
base isolation with rubber bearings; (b) BRBs; (c) composite materials wrapping; (c) eccentric bracing;
(d) SMA braces; (e) steel shear panels (Mazzolani et al., 2009)

8.1.2 Retrofitting masonry buildings

One of the main concerns when retrofitting a masonry building is the earlier cracking
of the structural walls that appears at very low drift rates.
Also an important aspect when retrofitting old masonry buildings is their historical
and cultural importance (historical buildings, churches, museums, etc.) which may
limit the application of the retrofit solution on the exterior or interior walls (see Figure
28). Therefore, there was proposed and tested a solution in which a steel bracing
system was introduced between two masonry walls (see Figure 29).
It can be concluded that bracing system is a more feasible solution for retrofitting RC
framed buildings than masonry ones due to a more easy insertion in the existing
building.

8.2 Retrofitting with steel bracing systems

Steel bracing systems are a very effective seismic upgrading strategy applicable
mainly to framed structures. Due to great energy absorption, increase in global
ductility, strength and stiffness, bracing systems have lately been used for seismic
retrofitting of existing structures. Such a system that can easily assure the required
performance in terms of ductility, strength, stiffness, energy absorption is BRB
bracing system. This system uses an innovative brace type, Buckling Restrained
Brace - BRB, that proved to be a state of the art in bracing systems. The main
advantage of using BRBs instead of conventional braces consist of the inhibition of
the global buckling phenomena of the brace itself, which gives a stable behavior of
the bracing system allowing for a simple design process.

55

55
(a) (b)

(c) (d)
Figure 28 Seismic retrofit of historical masonry buildings: (a) and (b) 3-story unreinforced masonry
building (1040 University Avenue, Berkeley, California) retrofitted with external bracing
(http://www.tekpeengineers.com); (c) and (d) Canada's Victoria Memorial Museum retrofitted with
internal bracing (http://bulletin.pbworld.com)

(a) (b)
Figure 29 Real scale masonry building retrofitted with BRB bracing system: before (a) and after (b)
testing (D’Aniello et al., 2007)

8.3 Buckling restrained brace

8.3.1 Filed of application

Nowadays, BRBs are widely used in retrofitting projects (Japan, USA, Taiwan, etc.)
as bracing systems or to be incorporated into ,,outrigger” truss systems. The field of
BRB application covers low-rise (see Figure 30) and high-rise (see Figure 31)
buildings, dam structures (see Figure 32), bridges (see Figure 33).

56
56
 STEELEARTH

Figure 30 Retrofit of low - rise RC buildings: Berkeley Campus, Hildebrand Hall (Comerio et al., 2006)

Figure 31 Retrofit of high –rise building: 140 New Montgomery, San Francisco, CA, USA (Robinson,
2014)

Figure 32 Retrofit of dam structures: Casad Dam, Bremerton, WA, USA (Robinson, 2014)

Figure 33 Retrofit of bridges: Auburn-Foresthill Bridge, CA, USA (Reno and Pohll, 2013)
57

57
Conventional bracing system have been used to retrofit masonry buildings too. The
strengthening system can be applied on the interior (see Figure 34 (a)) or exterior
side (see Figure 34 (b)) of the building, depending on the architectural demands (i.e.
building with historical character).

(a) (b)
Figure 34 Retrofit of masonry buildings with conventional bracing system applied: on the interior ((a)
Nelson T. Lewis Constr. Comp. Inc.), or the exterior side of the structural wall ((b)
http://www.tekpeengineers.com)

8.3.2 Conceptual design

The simpler conceptual design of a BRB consists of a steel core introduced into a
buckling restraining mechanism (see Figure 35). An unbonding interface (material or
a small gap) is provided around the core to decouple the axial load transfer from the
core to the buckling restraining mechanism, and allows the core to deform under
compression (Poisson phenomena). All the plastic deformations will take place in the
dissipative (yielding) zone (see Figure 36).

Figure 35 Conceptual scheme of a BRB (Sabelli and Dean, 2013)

Figure 36 Schematic representation of the dissipative and non-dissipative zones of a BRB (adapted
from Chen et al., 2001-b)

Lately, different conceptual designs have been proposed:

 Development of Multi-Curve BRB, MC-BRB (Tsai et al., 2012, 2009), as a
novel „dry” BRB prototype that uses multiple dissipative segments in order to
uniform the development of plastic deformations. By using a ratio Lc / L = 25
%, the brace will undergo inelastic deformations at lower drift rates (see
Figure 37 (a)).
 Development of Perforated Core BRB, PC-BRB (Piedrafta et al., 2014), that
uses a flat plate perforated core to yield to axial forces, stabilized with bridges

58
58
 STEELEARTH

that remain elastic. This type of BRB passed the EN 15129 loading test
protocol (see Figure 37 (b)).
(a)

(b)

Figure 37 (a) MC-BRB (Tsai et al., 2009). (b) PCBRB (Piedrafta et al., 2014)

Non-buckling brace can be found in the technical literature under certain names:
„Unbonded Brace” – UBB, „Buckling-Restrained Brace”, - BRB, „Buckling Inhibited
Brace” – BIB (see Figure 38).

(a) (b) (c)

Figure 38 Types of non-buckling braces: (a) UBB (Nippon Steel), (b) BRB (Star Seismic) (c) BIB
(NCT)

8.3.3 Principle of work and main features

BRBs are state of the art mechanical systems that allows for the use of the full
resistance capacities of steel for both tension and compression phases without any
compression strength reductions due to buckling phenomena (see Figure 39 (a)).
Invented and developed for the construction field as braces with enhanced
properties comparing to classical ones, BRBs are made of two distinctive systems,
decoupled by an unbonding interface. The base system consist of a steel core witch
absorbs the load and by yielding of steel it dissipates the seismic energy. The

59

59
secondary system is a mechanism that restrains the buckling of the core, enhancing
the behavior under compression. The new hybrid system (BRB) is characterized
from the performance point of view as having a ductile and stable hysteretic behavior
(see Figure 39 (b)). From the mechanical point of view, decoupling the two systems
increases the compression capacity of the steel core by restraining the buckling
phenomena, which makes the core to reach superior buckling modes when the load
increases (see Figure 40).
A feature of this relative new type of brace can be observed from the force-
displacement curve that consists of compression overstrength due to the core -
buckling restraining mechanism interaction.
(a)

(b)
Figure 39 Mechanical (a) and performance (b) aspects Figure 40 The increase in buckling
regarding BRBs (adapted from Sabelli and Lopez, 2008 (a); modes due to load increase
Sabelli and Dean, 2013 (b)) (Sridhara et al., 1990)

Based on its working principles and performances, the main features of BRBs can be
expressed as follows:
 BRBs are passive dissipative systems (BSLJ - 2000). For a BRB to start
dissipating energy there is no need of external input energy, when comparing
with active dissipative systems. The movement of the building will ,,activate”
the BRBs.
 BRBs are displacement dependent devices (EN 15129: 2009). These devices
start to dissipate the kinetic energy induced in the structure during the seismic
event from the point when the building starts to sway and it suffers lateral
displacements. BRBs might behave elastically for low values of interstory
drifts (SLS), willing to develop plastic deformations at a higher rate of
interstory drifts (ULS). The efficiency of these devices is related to lateral
displacement capacity of the building.
 BRBs are hysteretic anti-seismic devices. BRBs are based on the principle of
steel yielding that consists in transforming the kinetic energy (induced during
a seismic event in the building) in heat by incursions of the constituent
material (steel) in the plastic domain. Tests revealed that BRBs have stable
and quasi-symmetrical hysteretic response and high ductility (large capacity to
dissipate seismic energy) when comparing with the normal ones (Figure 41).

60
60
 STEELEARTH

(a) (b)
Figure 41 Schematic cyclic behavior (a) (UBB, Nippon Steel) and comparative tests results of normal
brace versus BRB (b) (Tremblay et al., 2006)

RC and masonry structures are more rigid than steel structures, and thus require
BRBs able to dissipate energy at very small displacements. As BRBs dissipate
energy through yielding of the steel core, no dissipation occurs at low displacement
demands. An improved solution can be obtained by combining BRBs with other
dampers (friction dampers, viscous dampers, etc.). The dampers will dissipate
energy for low values of interstory drifts (SLS), while the BRBs will start dissipating
energy at larger interstory drifts (ULS).

8.3.4 Typologies
In the incipient stages, BRBs have known two main directions of development:
 BRBs introduced between RC panels (see Figure 42 (a)) (Yoshino et al.,
1971, Wakabayashi et al., 1973, Takahashi et al., 1979, Inoue et al., 1992);
 BRBs introduced into a steel tube (see Figure 42 (b)) (Kimura et al., 1976,
Fujimoto et al., 1988, Watanabe et al., 1988, etc.) or RC tube (see Figure 42
(c)) (Mochizuki et al., 1980, Nagao et al., 1988, Nagao and Takahashi, 1990,
etc.).

(a) (b) (c)

Figure 42 First tests on BRBs introduced: (a) between RC panels (Yoshino et al., 1971); (b) into a
steel tube (Kimura et al., 1976); (c) into a RC tube (Nagao et al., 1988)

61

61
Most researches focused on developing BRBs introduced into a steel tube.
Moreover, two main typologies had been developed, tested, and brought to the
construction market:
 „conventional” BRBs (classical solution) – consisting of a steel core, wrapped
in unbonding material and introduced into a steel tube filled with high strength
mortar or concrete (see Figure 43);
 „dry” BRBs (alternative solution) – consisting of a steel core introduced into a
steel tube (no mortar). The unbonding interface can be a material layer or a
small gap (see Figure 44). „Dry” BRBs are more feasible solutions than
„conventional” ones for retrofitting projects due to their reduced weight (-40%,
Ultra-Light Weight BRB (ULW-BRB), Tinker  Dusicka, 2012).

Figure 43 „Conventional” BRB (UBB, Nippon Steel)

Figure 44 „Dry” BRB (Usami et al., 2011)

8.3.5 Advantages and disadvantages

The main advantages of using BRBs in retrofitting projects are (Di Sarno and
Manfredi, 2009):
 BRBs can stably absorb and dissipate energy in both tension and
compression.
 BRBs can reduce lateral story deformations.
 BRBs can enhance the global performance of the existing building by
increasing the lateral rigidity and ductility.
 BRBs can reduce the inelastic demands on beams and columns of the
existing framed system.
62
62
 STEELEARTH

 The use of BRBs minimize the additional strength demand on the foundation
system (comparing with normal braces) due to no significant up-lift forces that
appear in the foundations.
 Reversibility of the intervention: the retrofitting system can be easily installed
or removed and replaced with another without significant interfering with the
existing structure.
 „All-steel” BRBs can be designed to be demountable (casing parts bolted
connected) (Mazzolani et al., 2005), and to allow for visual inspection after an
earthquake (Tsai et al., 2004 a-b).
 BRB bracing system can be placed on the exterior of the existing building,
minimizing the interference with the existing architectural features of the
interior of the multi-story building.
 The use of BRBs lowers the total repairing cost.
The main disadvantages of using BRB in retrofitting projects are:
 BRBs are mostly proprietary and more expensive than conventional braces.
 Frames equipped with BRBs can have significant residual drifts due to large
plastic deformations that can occur in the BRBs during the design seism.
Therefore the need to design the frame equipped with BRBs as a dual
system, MRF+BRBF; MRF playing the role of the recentering mechanism.
 BRBs introduces supplementary local stresses in the existing elements (RC
nodes, columns, beams; masonry walls) witch may not have enough strength
and ductility to resist the new stresses. Therefore the need of using
complementary techniques to locally upgrade the strength and ductility of
existing element (i.e. Fiber Reinforced Polymers wrapping).
 To start dissipating seismic energy, BRBs need a certain level of story
displacement. RC and masonry buildings start to have plastic deformations at
low levels of story displacements. Therefore, BRBs must be designed to yield
at low levels of drifts.
 The introduction of BRBs reduces the fundamental period of retrofitted
building, which attracts higher base shear forces.

8.3.6 Implementation and existing design codes

The main stages in BRB development are:
 Invention of UBB: Japan, early 1980’s;
 Testing of UBB: Japan, mid 1980’s;
 Implementation of UBB in Japan: February 1988;
 Technology transfer to USA: 1998;
 Testing of BRB: USA, Spring 1999;
 Implementation of BRB in USA: January 2000;
 Technology transfer to Taiwan: 2001;
 Testing of BIB and DC-BRB: Taiwan, 2001 and 2002 respectively;
63

63
  Implementation of DC-BRB in Taiwan: 2002;
 Technology transfer to Canada: 2004;
 Testing of BRB: Canada, 2006;
 Technology transfer to Europe: 2005;
 Testing of BRB: Italy, 2005; Romania, 2010; Hungary, 2013;
 Implementation of BRB in Romania: January 1st, 2014;
 Implementation of BRB in Eurocode 8: expected at the next revision of the
code.
The use of BRBs in different countries worldwide is regulated by the next design
codes:
 Japan BSLJ - 2000, „Building Standard Law of Japan”;
 SUA: ANSI/AISC 341-10 (2010), „Seismic Provisions for Structural Steel
Buildings”; ASCE/SEI 41-13 (2013), „Seismic Evaluation and Retrofit of
Existing Buildings ”
 Taiwan: ABRI 2005, „Architecture Buildings Research Institute”.
Recommended provisions for building seismic regulations, Taipei;
 Canada: CSA S16-09 (CSA 2009), „Canadian Standards Association”,
Standard S16 „Design of Steel Structures”;
 Romania: P100-1/2013, „National Seismic Design Code – Part I – Design
Provisions for Buildings”.

8.4 BRB bracing retrofitting system

8.4.1 BRBF configurations

BRBs can be used in retrofitting projects as individual elements or as bracing system
(BRBF).
The maximal response of the bracing system can be achieved through a well-
distributed frame location. The usual plan distributions of BRBFs and their features
are presented in Figure 45 (a) to (e). It can be noticed that the optimal response of
BRBFs can be achieved when they are placed at the external frames (see Figure 45
(a)).
The possible BRB vertical configurations are the ones presented in Figure 46. There
are not accepted single-story X bracing and K bracing configurations.
From the point of view of beam-column-BRB connections, which require higher
performances, the optimal vertical configurations are the two-story X bracing and the
alternant diagonal bracing. It can be observed that the number of beam-column-BRB
connections is reduced by half, this results in reducing the total cost corresponding
to designing, manufacturing and installing of connections (see Figure 47 (a) and (b)).
From the point of view of load path theory, the optimal configurations are the two-
story X bracing and the alternant diagonal bracing. The result consist in reducing the
forces that go through the beams and the additional stresses that are introduced by
BRBs (see Figure 47 (c) and (d)).

64
64
 STEELEARTH

(a) (b)
(c) (d)

(e)
Figure 45 Plan layout of frame distributions: (a) optimal; (b), (c), (d), (e) less optimal (Saxey et al.,
2014)

Figure 46 BRB bracing configurations (adapted from Bruneau et al., 2011)

65

65
 (a) (b)

(c) (d)
Figure 47 Optimal BRB bracing retrofit configurations: two-story X bracing and alternant diagonal
bracing (Saxey et al., 2014)

Due to the facts that BRBs do not lose strength due to buckling and there is a less
than 10 % overstrength in compression, the demands on the beam in V-brace
configurations are much reduced in comparison with conventional braced frames.
However, beam deflects vertically due to the unbalanced load caused by
compression brace overstrength (AISC 2010, see Figure 48 and Figure 77). The
beam should have sufficient strength to permit yielding of both braces. Additionally,
NEHRP Recommended provisions (FEMA, 2003) limit deflections of the beam in this
configuration to L/240 (where L is the beam span) under the combination of
gravitational loads and the unbalanced load due to braces. Due to these special
requirements, in the case of strengthening of existing structures, BRB configurations
may be preferred that do not have the adverse effect of V-brace arrangement (see
Figure 49).

(a)

(b)
Figure 48 Post-yield change in deformation mode for V- and inverted V-BRBF: (a) single story case;
(b) multi-story case (adapted from AISC 2010)

66
66
 STEELEARTH

(a) (b) (c) (d)

Figure 49 Possible BRB arrangements in case of BRBF: (a) and (b) preferred; (c) and (d) not
preferred (Calado et al., 2006)

8.4.2 Specific connections

The stress and strain transfer between the existing building and the BRB retrofitting
system must be carefully controlled and underlines the importance of the connecting
system. This connecting system could be itself dissipative too. If the stresses
appeared in the connection area in the old building (RC, masonry) are higher than
the resistance of the existing elements, the strengthening of the stress transferring
zone is required (i.e. local strengthening with FRP).
Depending on the BRBF retrofitting configuration and the technological method
chosen to accomplish the retrofit demand, there are two possibilities of connecting
the steel bracing system to existing RC elements:
 indirect connection: it uses anchors, stud bolts, reinforcement bars (spiral)
and mortar to transfer the forces from the existing RC elements to the
retrofitting steel system;
 direct connection: it uses anchors (threaded bolts, expansion anchors,
adhesive anchors) to do the transfers of forces.

(a) (b)
Figure 50 Concrete to steel transferring forces through: (a) indirect connection, (b) direct connection
(Sugano, 1996)

Details about the indirect and direct concrete-to-steel connection are presented in
Section 5 of the present data sheet.
Upgrading the masonry buildings is more difficult to achieve with steel bracing
systems (even BRBs) due to earlier cracking of the structural walls. Therefore, for a
BRB bracing system to be applied on a masonry building additional local
strengthening of the connection zones needs to be done. Also, supplementary
strengthening of the unconfined walls may be applied too in order to avoid excessive
cracking (see Figure 51 (a)). The transfer of forces from the existing structure to the
retrofitting system can be done through steel tie connections, as detailed in Figure
51 (b).
In case of retrofitting confined masonry buildings with BRBs (see Figure 52), the
bracing system can be attached to the confining elements (beams, columns) by
direct connections (see Figure 53).

67

67
 (a) (b)
Figure 51 Additional local strengthening solutions (a). Masonry to steel connection (b) (Sugano, 1996)

(a) (b)
Figure 52 Retrofit of confined masonry building by BRB bracing system: (a) initial structure
(http://www.nexus.globalquakemodel.org); (b) retrofitted structure

Figure 53 Seismic retrofit of an electrical power plant, Hungary (Mazzolani and Formisano, 2005)

8.4.3 BRB bracing system options

BRBs can be applied on the interior or the exterior (preferable) frames of the existing
building, being positioned relative to the RC frame plane in plane or offset from
plane, and using indirect or direct connection types, based on the desired needs.
Table 16 summarizes the options the designer have when retrofitting a RC building
with BRBs.
There are cases of retrofitted RC framed buildings where BRBs were included into a
steel framing system (MRF+BRBs) that was applied on the exterior side of the
building (see Figure 54). Shear transfer assemblies where used to connect the

68
68
 STEELEARTH

retrofitting MRF+BRBs to the existing RC MRF. In Section 5 of the present data

sheet are presented details with the connections used in the project.
Table 16 BRB retrofitting system options
BRB retrofitting Plan layout BRBF Relative position to Connection type
system distribution frame

 BRB  interior frames  in plane  indirect

 BRBF  exterior frames  offset from plane  direct

(a) (b)

(c)
Figure 54 Retrofit of a RC framed building by using steel MRF+BRBs: (a) existing and (b) retrofitted
stages of Wallace F. Bennett Federal Building, Salt Lake City, Utah, USA. (c) Plan layout of BRB
vertical distribution (Brown et al., 2001)

The seismic performance of the BRBF system mostly depends on the performance
of the connections.
The performance of BRB-beam-column gusset connection depends on the type of
beam-to-column connection. Due to frame distortion phenomena (relative closing
and opening of the angle between the beam and column) supplementary forces are
introduced in the gusset (see Figure 55) which will cause premature buckling of the
gusset (i.e.at 0,025 radian (Aiken et al., 2002, Lopez et al., 2002, Tsai et al., 2003
and 2006, Tsai and Hsiao, 2008)) if not a properly design approach is used. Test
revealed that the gusset buckled when the BRB was in tension and caused
premature failure. In order to minimize the frame distortion phenomena, improved
beam-to-column connections have been proposed and tested (Thornton and Muir,
2008, Coy, 2007, Fahnestock et al., 2006, Walters et al., 2004) (see Figure 56). The
connection type proposed the Fahnestock et al., 2006, could withstand up to a 0.05
radian relative story displacement. One potential drawback of that particular kind of
BRBF tested by Fahnestock et al., 2006, consisted in large residual drifts due to the
plastic deformations of the BRBs.
69

69
 (d) (e)
Figure 55 Frame distortion effect on gusset connection (Chou and Liu, 2012)

(a) (b)

(c)
Figure 56 Improved beam-to-column connections: (a) Thornton and Muir, 2008; (b) Fahnestock et al.,
2006; (c) Coy, 2007

70
70
 STEELEARTH

9 INTERVENTION STRATEGY

9.1 Interventions objectives

The objective of the intervention strategy for retrofitting a building usually addresses
to improve one or more of the following global performances of the existing building:
strength, ductility and stiffness (see Figure 57). The enhanced seismic performance
would need to respond to the actual seismic code requirements. This will put the
building on the safety line in case of a severe earthquake.

Figure 57 Strengthening strategies for enhancing the seismic performance of existing buildings
(adapted from Abdulah, n.d.)

The features of different retrofitting systems in terms of lateral drifts and lateral shear
force are presented in Figure 58. It can be seen that the seismic performances
varies from system to system, offering the designer various solutions to complete the
upgrading task.

Figure 58 Effectiveness of Strengthening solutions for a RC Frame (Sugano, 1989)

Among the all methods to retrofit an existing building, steel bracing system is a
simple and effective retrofitting method, in particular when story drifts need to be
limited.
71

71
There are several advantages of using steel bracing systems (D’Aniello, 2007):
 Correctly designed, they are strong enough to resist the seismic forces.
 The hole bracing system is light enough to keep the existing elements
(foundations, columns, beams, walls) far form needing further reinforcement.
 The installation is quick and eliminate the need to disrupt the occupants of
existing building.
 Steel braces provide a complete truss action, being one of the most efficient
structural systems for resisting lateral forces due to wind and earthquakes.
 Different bracing configurations (chevron, diagonal, two-story X) can be used
to fit architectural demands.
 The braces can be designed to be replaceable, which shortens the time
needed to put the building back in use after a severe earthquake.
The weakness of the bracing systems that uses conventional braces is the buckling
phenomena that occurs in the braces under compression. In order to improve the
seismic performance of the existing building in terms of dissipative capacities, an
enhanced solution is the use of BRB bracing system.
Introduced as „Steel Braces” (see Figure 58), BRBs enhance the ductility of the
upgraded RC frame. The ultimate lateral deformation capacity (corresponding to
ULS) increases, and also a greater q factor can be used in structural analysis.
Introduced as ,,Steel Framed Braces”, BRBs enhance the strength, ductility and
energy dissipation of the upgraded RC frame. With respect to the serviceability
demands (SLS), in order to achieve a well system performance for the retrofitted
structure, stiffer braces may be required. As a consequence, local strengthening of
the existing elements may be required due to the lack of their strength and ductility
(see Table 15), especially in the areas where the forces are being transferred from
the existing structure to the retrofitting system (nodes, column/beam end zones). The
local and global retrofit increases the rigidity of the building that leads to greater
seismic base shear forces. Due to the fact that the retrofitted building possess
greater lateral deformation capacity, it will dissipate more seismic energy. All these
aspects lead to a better seismic performance of the retrofitted building.

(a) (b) (c)

Figure 59 Effect of structural strengthening (a). Effect of deformation enhancement (b). Effect of
enhanced energy dissipation (c) (ATC 40)

9.2 Applying the intervention strategy

Due to the very low lateral deformation capacity of RC buildings and especially
masonry buildings, and to the fact that BRBs need significant axial plastic

72
72
 STEELEARTH

deformations in order to be effective, several solutions were developed to force the

BRBs to start dissipating energy at smaller displacement rates:
 The use of low yield point steel (LYS100) for the core, which yields at 86 MPa
(fy,test = 86 MPa /  = 0,13%; fy,n = 124 MPa /  = 0,2% residual; fu,n = 235 MPa)
(see Figure 60 (a)).
 The increase of BRB insertion angle, , leads to larger strains in the core (see
Figure 60 (b)).
 Development of „Reduced Length BRB”, RL-BRB. These novel type of BRB
has the ratio between the dissipative length, Lc, and the length from work
point to work point, L, Lc / L = 20…40 %. A usual BRB would have Lc / L =
50…80 % (see Figure 60 (c)).
 Development of ,,Aluminum-core BRB”, Al-BRB. Al-BRB uses for the core soft
alloys of Aluminum which have a very low yield strength and high
overstrength (fy,test = 60 MPa) (see Figure 60 (d)).
Another drawback when applying the BRBs as a retrofitting solution is the local
premature failure of the existing elements due to the additional forces introduced by
BRBs. In order to solve this problem local strengthening may be required. For RC
framed buildings, usually the lower stories columns require local strengthening in
order to avoid the development of the plastic hinges prior developing in BRBs. There
are several ways of local strengthening of columns: concrete jacketing, steel
jacketing, FRP jacketing (see Figure 61). Comparing to the others, FRP jacketing do
not add mass to the existing building which makes it a feasible solution when using
BRBs. A weak point of RC frames are the joints. They can be also locally
strengthened by using FRP (see Figure 61 (d)).

(a) (b)

(c) (d)
Figure 60 Stress – strain relationship of LYS100 (a) (Chen et al., 2001-b). Brace strain versus story
drift relationships (b) (Tsai et al., 2004). Reduced Length BRB, RL-BRB (c) (Razavi et al., 2014).
Aluminum-core BRB, Al-BRB (d) (Singh and Rai, 2014)
73

73
 (a) (b) (c) (d)
Figure 61 Local strengthening of RC column: (a) concrete jacketing; (b) steel jacketing; (c) FRP
jacketing. (d) Local strengthening of RC beam-column joints with FRP

74
74
 STEELEARTH

10 DESIGN REQUIREMENTS

10.1 Material model

The active component of buckling restrained braces is the steel core. Steel is a well-
established structural material. Properties of steel for elastic analysis are available in
design codes, such as Eurocode 3 (2003). Simple plastic models with hardening can
be used for nonlinear static (pushover) analysis. Various models of steel are
available for cyclic response needed in time-history analysis. Practical options are
dependent on the particular software package used. As an example, Opensees
(Mazzoni et al., n.d.) offers the following models for steel material (see Figure 62):
 Steel01 - offering a bilinear model with kinematic hardening and optional
isotropic hardening;
 Steel02 and Steel03 - Giuffré-Menegotto-Pinto model with isotropic strain
hardening;
 Steel04 – an improved version of Steel02 (Zsarnoczay and Vigh, 2014). The
behavior was verified by laboratory tests and virtual experiments.
The primary features of Steel04 are (see Figure 63):
 Nonlinear kinematic hardening;
 Nonlinear isotropic hardening;
 Plastic strain hardening;
 Cyclic hardening;
 Baushinger effects;
 Ultimate strength limit;
 Asymmetric hardening under compression and tension;
 Load history memory;

(a) (b)
Figure 62 Typical material models used to simulate the monotonic behavior of structural steel in
OpenSEES: (a) Steel04 model; (b) comparison with other steel models (Zsarnoczay and Vigh, 2014)

75

75
 Figure 63 Material model used for cyclic behavior of structural steel (Zsarnoczay and Vigh, 2014)

Considering that the active component of BRBs (the steel core) is subjected to axial
deformations only and is precluded from buckling, material model can be used
directly for characterization of element response. However, the most straightforward
approach is to model directly the element response.

10.2 Element model

The steel core of a typical BRB is composed of three segments (Uang et al., 2004,
see Figure 64):
 restrained yielding segment, Lc – most of the elastic and all of the plastic
deformations take place here;
 restrained non-yielding segment, Lt – an extension of the yielding segment
but with enlarged area to ensure elastic response;
 unrestrained non-yielding segment, Lj – used to connect the BRB to other
structural elements.

(a)
Figure 64 Details of a typical BRB ((a) P100-1/2013)

The strength, stiffness and ductility of a BRB can be easily adjusted:

 strength, N R d – the core can be made of different types of structural steel with
a wide range of yield strength from 86 MPa (LYP100) to 744 MPa (HPS-
100W). The strength can be determined as the area of the core corresponding
fy
to the dissipative segment, A, multiplied by the nominal yield strength, , and
divided by a safety factor,  M 0 (P100-1/2013, 6.11.4 (1)):
A fy
N Rd  (1)
M0
76
76
 STEELEARTH

 stiffness, Keff –can be determined based on the geometrical aspects (Lc, Ac,
Lt, At, Lj, Aj, - length and area of the dissipative yielding segment, transition
segment, and connection segment respectively) and the Young’s modulus of
the steel core, E. By varying one of the geometrical aspect a new stiffness
can be obtained with the formula (Tsai, 2013):
1 E  Aj  Ac  At
Keff 
Lc 2  Lt 2  Lj Aj  At  Lc  2  Ac  At  Lj  2  Ac  Aj  Lt (2)
 
E  Ac E  At E  Aj

 ductility,  max – can be adjusted by varying the type of steel used for the core
(material ductility), and the level of strain in the dissipative segment,  c ,
(varying the ratio α = Lc / L,).
max  max  cos 

max  20 (recommended)  c  (Razavi et al.,
by  L (3)
2014)
where:
 max – the maximum relative story displacement corresponding to twice the elastic
design story drift, but not less than 2 % of the story high. If dynamic nonlinear
analysis is performed, then the maximum displacement will be taken directly from the
analysis;  by – the yield displacement; c – the maximum plastic core strain;  – the
slope; L – work point to work point length of the BRB.
When performing an elastic analysis in the retrofitting design process, BRBs can be
modelled using elastic truss elements (when a pinned connection is used, or when
stiffness of a rigid connection is neglected in analysis) or frame elements. Taking into
account the variation of cross-section of the BRB described above, variation of core
cross-sectional area should be accounted for in analysis. Some authors suggested
approximating brace stiffness to the one of the yielding segment alone, as most of
the elastic deformations and all of the plastic ones are concentrated here (Clark et
al., 1999). More recent studies (Saxey et al, 2014; Robinson, 2014) suggest using a
stiffness factor, Kf, which amplifies the stiffness of the core, K = AcE / Lwp-wp, when
modelled with a constant area, Ac, from work-point to work-point, Lwp-wp (see Figure
65). For the same frame geometry different types of connections will introduce
different Kf values (see Figure 66). Also, the stiffness of the brace varies depending
on the elastic of plastic domain of reference (see Figure 67).
E  Ac
KBRB
 Kf  , where K f  1,2...2,0 (4)
Lwpwp
The design axial strength of a BRB can be determined with equation (1).

77

77
 Figure 65 Modelling the stiffness factor, Kf (Saxey et al., 2014)

Figure 66 The variation of the stiffness factor, Kf, Figure 67 The variation of the BRB stiffness
due to frame geometry and type of connection depending on the behavior domain (n.d.)
(pinned versus welded) (Robinson, 2009).

When modelling a BRB for a nonlinear static analysis, two factors are to be
accounted for in addition to the initial stiffness. The first one is the compression-
strength adjustment factor, , reflecting higher strength in compression in
comparison with the strength in tension. The second one is the tension strength
adjustment factor, , accounting for strain hardening (P100/1-2013, 6.11.2 (4)). Both
factors are intended for computation of maximum forces in tension Tmax and in
compression Pmax that can be developed by the BRB, for design of connections and
beams and columns. Yield strength in tension Ty is determined as (P100-1/2013,
6.11.2 (4)):
Ty   ov  f y  A (5)
where:
Ty – yield strength in tension of the BRB;  ov  f y,max / f y - material overstrength factor,
to account for the possibility that the actual yield strength of steel ( f y,max ) is higher
than the nominal yield strength ( f y ); f y – nominal yield strength of steel, A – cross-
sectional area of the core.
Up to date, design provisions for buckling restrained braces require that brace
design be based on qualifying tests (P100-1/2013, AISC 2010, NEHRP 2003).
Therefore, fy is determined directly from tensile tests, and material overstrength
factor ov need not be considered. A simple bilinear model based on the above

78
78
 STEELEARTH

consideration is shown in Figure 68. This force-displacement relationship can be

incorporated in a nonlinear truss element in order to obtain a complete model of a
BRB for a pushover analysis.
The adjusted tension and compression strength can be written as:
 Tension: Tmax     ov  f y  A   Ty (6)

 Compression: Pmax      ov  f y  A    Ty (7)

The overstrength factors can be written as:

maximum tensile force
 Tmax / A f y,m  1,0 (8)
yield force

maximum compression force

 P
max / Tmax  1,0
maximum tensile force (9)
but 1, 0    1, 3 ;
When performing a nonlinear dynamic analysis, BRBs can be modelled using a
simple hysteretic model with hardening, based on the bilinear model from Figure 68.
More complicated models were used by others. Black et al., 2002, used a Bouc-Wen
hysteretic model to approximate the behavior of BRBs. Though most of the
parameters were determined from geometrical and physical characteristics of the
brace, experimental data was needed in order completely define the Bouc-Wen
model. The same authors showed that simple bilinear models are satisfactory in
representing BRB nonlinear response for global structural analysis.

Figure 68 Bilinear modelling (P100-1/2013)

Tremblay et al., 2004, compared seismic response of BRB frames where BRBs were
modelled using modified Ramberg-Osgood and bilinear hysteretic relationships. Four
simulated and six ground motion time histories were used. The use of the bilinear
model generally resulted in underestimation of story drifts and overestimation of
brace forces in comparison to the more exact Ramberg-Osgood model (see Figure
69).
Zsarnoczay and Vigh, 2012, proposed the use of parallel materials in a single
element using OpenSEES for modelling the BRB cyclic behavior. The complex
material is STEEL02, which includes hardening (plastic, cyclic, asymmetric) and
pinching 4 (takes into account the additional resistance in compression, see Figure
70) is attached to the yielding segment, as presented in Figure 71. A linear elastic
material is assigned to the transition and connection segments. In

79

79
Table 17 are presented different ways of modelling the nonlinear behavior of a BRB
for dynamic nonlinear analysis, depending on the finite element program used. The
models varies from linear models (bilinear, trilinear) to complex models (two-surface
plasticity hardening model, Steel02, Steel04).

Figure 69 Experimental vs. Bouc-Wen model hysteretic Figure 70 The pinching effect of BRB cyclic
curves for a BRB (Black et al., 2002) behavior due to friction in compression
phase (Budahazy, n.d.)

(a)

(b)
Figure 71 Modelling the BRB: (a) complex material model; (b) geometrical model; (Zsarnoczay and
Vigh, 2012)

The buckling restraining mechanism when properly designed and detailed should not
resist any significant axial load. To avoid the buckling of the BRB, steel casing
should have sufficient flexural stiffness. Watanabe et al., 1988, suggested that steel
casing be designed for flexural stiffness (ignoring the contribution from mortar of
concrete infill) such that (Bruneau et al., 2011):
Pe
 1,5 (10)
Py

where: Pe  (  E  I sc ) / Lsc – the elastic buckling strength of the steel casing; E –

2 2

Young’s modulus; Isc – moment of inertia of steel casing; Lsc –work point-to-work
point brace length; Py – the yield strength of the restrained yielding segment.

80
80
 Finite element programs – BRB models

FE program DRAIN- 2DX PERFORM 3D PISA 3D OPENSEES

BRB Modified IBTE BRB compound component Two-surface plasticity STEEL04 STEEL02
schematic (Fahnestock et al., 2004) (based on Fahnestock et al.,2004) hardening (Zsarnoczay and (Li, 2014)
models (Tsai et al., 2004) Vigh, 2012)
Bilinear Trilinear Bilinear Trilinear Complex material
programs

Features
Hardening
(kinematic yes yes yes yes yes yes yes
and isotropic)
Different yes yes yes yes no yes yes
T/C values

81
Table 17 Modelling the BRB nonlinear behavior for nonlinear dynamic analysis in some finite element

81
STEELEARTH
10.3 Connection model
BRBs can be connected to the upgrading bracing system through gusset plates.
BRB-to-gusset connection can be either bolted, welded (semi-rigid connections), or
pinned connection (true pin connection) (see Figure 72).

Figure 72 BRB-to-gusset connection types (Core Brace)

The connection model proposed by Mahrenholtz et al., 2014, performed well without
any damage up to 0.03 radians. He also proposed a design methodology for the
gusset plate which proved to be effective (see Figure 73).

(a) (b) (c)

Figure 73 The Uniform Forced Method applied on BRB connection (a) and the secondary loading of
gusset plate resulting from the frame action effect (b) and the equivalent strut model superposed on
gusset plate (c) (Mahrenholtz et al., 2014)

Brace connections are to be designed with sufficient overstrength with respect to the
brace, in order to keep it free of damage. P100/1-2013 requires the brace connection
(in new steel BRB frames) to be designed for a force equal to 1.1 times the adjusted
brace strength in compression Pmax (see Figure 68):
Rd  1,1     ov  f y  A (11)
To avoid the premature out-of-plane buckling of the gusset, the connection will be
verified with the condition proposed by Nakamura et al., 2000:
 2  E  Itrans
Pe,trans
  Pmax (12)
( K  Lb )2

82
82
 STEELEARTH

where:
Itrans – out-of-plane buckling moment of inertia of the unrestrained non-yielding
segment of the brace; K – effective length factor (taken conservatively 1.0); Lb –
unbraced connection length defined in Figure 74; E – Young’s modulus; Pmax –
maximum compression force of the BRB.

Figure 74 Brace connection length (Bruneau et al., 2011)

10.4 System model

In a new or retrofit project, the beams and columns can be designed to resist gravity
loads, while the bracing system will be designed to resist lateral loads (see Figure
75). Beams and columns of the existing structure have to be designed for the
maximum forces that adjoining braces are able to develop (P100-1/2013, AISC
2010).
The design procedure of the entire system (including new and existing systems) will
be a performance-based design approach. Plastic hinges are accepted first in BRBs.
Furthermore, the casing, connections, beams and columns will be design mostly
elastically.
The relationship between the inter-story drift and the brace deformation is presented
in Figure 76 for chevron and diagonal configuration.
For V and inverted-V BRBF configurations, there are special requirements regarding
the design of BRB supporting beams. Due to the compression overstrength, an
unbalanced vertical concetrated force must be taken into considerantion in the
design analysis (see Figure 77).

Figure 75 BRBF with hinged connections – system model (Kim and Choi, 2004) and plastic hinge
formation (Sahoo and Chao, 2010)

83

83
(a) (b)
Figure 76 Diagram of brace deformation versus inter-story drift angle relationship: (a) V configuration
(SteelRetro, 2013); (b) diagonal configuration (Saxey et el., 2014)

Figure 77 Special design requirements for beams in V and inverted-V BRBF configurations (Tsai et
al., 2004)

84
84
 STEELEARTH

11 DESIGN METHODOLOGY

11.1 Code provisions for modelling BRBFs

BRBF is a structural ductile system by using ductile elements (BRBs) made of ductile
material (steel).
Procedures suitable for static equivalent global analysis of BRB frames are available
in the following codes: P100-1/2013, AISC 2010 and FEMA 2003. The last two
documents suggest force-reduction factors R similar to eccentrically braced frames
(R = 8). In European practice, behavior factors q = 6 are specified for eccentrically
braced frames (Eurocode 8, 2003), and can be suggested for BRB frames as well. In
the Romanian anti-seismic design code, P100-1/2013, BRBF system have been
introduced since the last revision of the code (January 1st, 2014). In P100-1/2013 the
behavior factor for BRBF system for high ductility class structures (DCH) is q = 6,
and for medium ductility class structures is q = 5. However, equivalent static
procedure is believed to be suitable for new steel BRB frames. Application of this
procedure for strengthening of existing structures may be inappropriate, therefore
pushover and nonlinear time-history analyses are believed to be better suited for this
case.
Modelling the BRBF parameters for seismic evaluation and retrofit of existing
building projects is given in ASCE 41-13, Chapter 9.5.4.

11.2 Performance criteria

Due to the facts that BRBs are mostly proprietary and manufactured by a specialty
manufacturer, rather than built by a contractor or steel fabricator, performance
criteria for BRBs are generally difficult to be defined. So far, design of BRBs is
required to be validated by tests (see P100-1/2013 design provisions), and therefore
performance criteria can be established on a case-by-case basis. Testing of BRBs
can be done based on EN 15129 provisions.
The BRB manufacture should provide specifications that addresses the furnishing of
the braces, including the associated brace-design calculations and quality-control
procedures, and the documentation of successful tests that qualify the furnished
braces for use in the retrofit project.
For seismic upgrading of RC structure, the performance criteria of BRB depend on
the RC lateral displacement response. RC frames generally yield for an interstory-
drift of about 1%, while the performance criterion for Collapse Prevention
corresponds to 2.5 % for a seismic event with a 10 % probability of occurrence in 50
years (10 / 50). Then, assuming a brace ductility capacity in the range
of   max /  y  4 8, BRBs should be designed as to yield for an interstory-drift of
0.25 % (obtained by dividing an interstory-drift of 1% per the ductility capacity (  ) in
a 10 / 50 seism event. In this way, the maximum displacement demand corresponds
to the first RC damaging. While, in case of a 2 / 50 seismic event (i.e. with 2 %
probability of occurrence in 50 years), it seems conservative not to exceed twice the
ductility capacity considered for a life safety design. In Table 18, some guide values
of core plastic deformation ratio  max /  y that may be appropriate to a performance
based design are reported (Bordea, 2010). The symbols IO, LS and CP are in the

85

85
place of Immediate Occupancy, Life Safety and Collapse Prevention, respectively.
The generalized component force-deformation relation for depicting modelling and
acceptance criteria based on FEMA 356 / ASCE 41 is presented in Figure 78 (a).
The American standard ASCE/SEI 41-13 provides acceptance criteria for BRBFs and also guidelines
for performing linear static, linear dynamic, nonlinear static and nonlinear dynamic analysis (see
ASCE41 - 9.5.4). The acceptance criteria and the modelling parameters needed when performing
these analysis are presented in Table 19 and
Table 20 (see also Figure 78 (b)).
Table 18 BRB acceptance criteria guide values for retrofitting RC buildings (Bordea, 2010)

Core Plastic Deformation (  max /  y )

IO LS CP
0.5 4 8
Table 19 Acceptance criteria for linear static and dynamic analysis (except of Table 9-5, ASCE 41-13)
Acceptance criteria
m–Factors for Linear Procedures
Component/
Primary Secondary
Action
IO LS CP LS CP
BRB*,** 2.3 5.6 7.5 7.5 10
* Maximum strains of the BRB core shall not exceed 2.5%.
** If testing to demonstrate compliance with Section 9.5.4.4.2 is not available, the
acceptance criteria shall be multiplied by 0.7.

Table 20 Acceptance criteria for nonlinear static analysis (excerpt of Table 9-7, ASCE 41-13)
Modelling Parameters Acceptance criteria
Component/ Plastic Residual Plastic
Action Deformation strength ratio Deformation
a b c IO LS CP
13.3
BRB*,**,*** 13.3 ∆y 1.0 3.0 ∆y 10∆y 13.3 ∆y
∆y
* Maximum strains of the BRB core shall not exceed 2.5%.
** If testing to demonstrate compliance with Section 9.5.4.4.2 is not available, the
acceptance criteria shall be multiplied by 0.7.
*** ∆y is the axial deformation at the expected brace capacity per Section 9.5.4.2.2.

86
86
 STEELEARTH

(a) (b)
Figure 78 (a) Generalized component force – deformation relation for depicting modelling and
acceptance criteria (FEMA 356 / ASCE 41). (b) Generalized force-deformation relation for steel
elements or components (Fig. 9-1., ASCE 41-13)

87

87
12 DETAILS

12.1 System details

12.1.1 Gusset connection details

BRB-to-gusset connections details depends on the producer. Nippon Steel and Star
Seismic use three types of connections, as presented in Figure 79.

(a)

(b)
Figure 79 BRB-to-gusset connections details: (a) Nippon Steel; (b) Star Seismic;

The type of gusset-beam-column connection depends on the technical solution

adopted for retrofitting. For example:
when the BRB is used as a ,,Steel Brace” upgrading method (see Figure 58), the
gusset-beam-column connection can be solved by using a gusset plate welded to
the anchor brackets, that are installed at the RC beam-to-column joints using post-
installed concrete anchors (see Figure 80 and Figure 82).
when BRB is used as a ,,Steel Framed Brace”, the gusset-beam-column connection
can be solved by adopting one of the three situations described in Figure 81.

(a) (b)

(c)
Figure 80 Pinned connection gusset plate (a) and bolted connection gusset plate (b) (Wijianto, 2012).
Bonded expansion anchors in cracked concrete (c) (Mahrenholtz et al., 2014)

88
88
 STEELEARTH

(a) (b) (c)

Figure 81 Gusset-beam-column type of connections: (a) rigid, (b) beam and gusset pinned at
column’s face, (c) rigid gusset-to-column connection and offset pinned beam-to-column connection
(Sabelli and Lopez, n.d.)

Indirect and direct connection details

Details about the direct and indirect concrete-to-steel connection are presented in
Figure 82 and Figure 83, respectively. The BRBs are placed in the plane of the RC
frame.

Figure 82 The layout of using the BRB as a diagonal steel brace. Direct connection details
(Mahrenholtz et al., 2014)

Figure 83 Simplified layout of ,,steel framed BRB” application on RC frame. Indirect connection details
(Sutcu et al., 20014)

89

89
12.1.2 Shear transfer connection details
Shear transfer connections were used in real projects to connect the retrofitting
BRBF system to the existing building. In the case of Wallace F. Bennett Federal
Building, Salt Lake City, Utah, USA, the BRBF system was placed on the exterior
side of the building. The exterior shear transfer assembly and brace connection
details are presented in Figure 84.

Figure 84 Connecting the retrofitting BRBF system to the Wallace F. Bennett Federal Building, Salt
Lake City, Utah, USA. Exterior shear transfer assembly and brace connection details (Brown et al.,
2001)

12.2 Details of a tested retrofitted RC-MRF with BRBS

BRBs, as a dissipative retrofitting solution for RC frames, were tested at Politehnica
University of Timisoara, within CEMSIG Research Centre (http://cemsig.ct.upt.ro).
The retrofitting solution was applied on a moment resisting RC frame as a pinned
inverted V system (see Figure 85). The materials used for the RC frame and BRB
specimens are summarized in Table 21. The geometries used for designing the
BRBs and RC frames are presented in Figure 86.
The load transfer from the existing RC frame to the retrofitting BRBs was done
through a series of connections (see Figure 87):
 BRB-to-RC beam load transfer connection. The connection was design to
entirely work in the elastic domain. In order to prevent the slip of the
connection between the BRB and the RC beam, high strength preloaded ties
have been used (see Figure 88 (a)).

90
90
 STEELEARTH

 BRB-to-RC column load transfer connection. In order to prevent the RC

column to lift off the base, high strength preloaded ties have been used (see
Figure 88 (b)).
 BRB-to-gusset connection. BRBs where connected to the two-sided gusset
plates through pinned connections.
The connections performed very well. No slippage of the load transfer connections
was observed.

Figure 85 RC-MRF retrofitted with BRB (Dubina et al., 2011)

Table 21 Materials used for RC frame and BRB specimens (Dubina et al., 2011)

(a)

(b)
Figure 86 Details and geometry of BRB (a) and RC frame (b) (Dubina et al., 2011)

91

91
 (a) (b)
Figure 87 Load path scheme (a) and layout of BRB-to-RC frame connections (Bordea, 2010)

(a) (b)
Figure 88 (a) BRB-to-RC beam load transfer connection details. (b) BRB-to-RC column load transfer
connection details (Dubina et al., 2011)

12.3 Technological details about BRB manufacturing

Some technological aspects about manufacturing conventional BRBs are presented
in Figure 117.

12.4 Details from real retrofitting projects

In Figure 89 are presented technical details from real seismic retrofit projects of RC
buildings by using different types of BRBs: ,,all-steel” Double-Cored BRBs, DC-BRBs
(see Figure 89 (a)); ,,conventional” BRBs (see Figure 89 (b)); Reduced Length BRB
(called Buckling Restrained Axial Damper – BRAD, see Figure 89 (c)); Unbonded
Brace, UBB (see Figure 89 (d) and (e)).

(a)

92
92
 STEELEARTH

(b)

(c)

(d)

(e)
Figure 89 Technical details from real retrofit projects (RC buildings retrofitted with BRBs).Connection
details ((a) Tsai, 2013; (b) Star Seismic; (c) FIP); (d) and (e) Nippon Steel

93

93
13 REFERENCES
[55] ,,Steel solutions for seismic retrofit and upgrade of existing constructions
(Steelretro)” - Final report. EUR 25894 EN, ISBN 978-92-79-29046-6;
[56] Abdullah, B. (n.d.). ,,Seismic Strengthening of RC Building Structures”. FYEE
Japan Co., Ltd.;
[57] ANSI/AISC 341-10 (2010). „Seismic Provisions for Structural Steel Buildings”.
American Institute of Steel Construction;
[58] Antonuci, R., Cappanera, F., Balducci, F., Castellano, M.G. (2007).
,,Adeguamento seismico del Liceo Classico “Perticari” di Senigallia (AN)”. FIP
Industriale Nota tecnica, N.T. 1694, Gennaio, 2007;
[59] ASCE/SEI 41-13 (2013). ,,Seismic Evaluation and Retrofit of Existing
Buildings”. American Society of Civil Engineers;
[60] ATC 40 – Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings – volume 1,
November 1996;
[61] Atlayan, O. (2013). „Hibrid Steel Frames”. PhD Dissertation;
[62] Black, C., Makris, N., Aiken, I. (2002). "Component Testing, Stability Analysis
and Characterization of Buckling-Restrained Unbonded BracesTM". PEER
Report 2002/08. Pacific Earthquake Engineering Research Center, College of
Engineering, University of California, Berkeley;
[63] Bordea, S. (2010). ,,Dual Frame Systems of Buckling Restrained Brace”. PhD
thesis;
[64] Brown, A. P., Aiken, I. D., Jafarzadeh, F. J. (2001). ,,Buckling Restrained
Braces Provide the Key to the Seismic Retrofit of the Wallace F. Bennett
Federal Building". Modern Steel Construction, August, 2001;
[65] Bruneau, M., Uang, C.M., Sabelli, R. (2011). „Ductile Design of Steel
Structures”.2nd Ed., The McGraw-Hill Companies, Inc., 2011;
[66] Budahazy, V. (n.d.). ,,Modelling of the Hysteretic Behaviour of Buckling
Restrained Braces”. Conference of Junior Researches in Civil Engineering;
[67] Chen, C.C., Chen, S.Y., Liaw, J.J. (2001). „Application of low yield strength
steel on controlled plastification ductile concentrically braced frames”.
Canadian Journal of Civil Engineering, 28, pp. 823-836;
[68] Choi, H., Kim, J., Chuang, L., (2006). ,,Seismic design of buckling-restrained
braced frames based on a modified energy-balance concept”. Canadian
Journal of Civil Engineering 33 (2006), pp. 1251 – 1260;
[69] Chou, C.-C. and Liu, J.-H. (2012). ,,Seismic Tests of Steel Buckling-
Restrained Braced Frames for Evaluating Effects of Free-Edge Stiffeners and
Frame Action Forces on Corner Gusset Connection”. 15 WCEE, Lisboa,
2012;
[70] Clark, P., Aiken, I., Kasai, K., Ko, E., Kimura, I. (1999), “Design Procedures
for Buildings Incorporating Hysteretic Damping Devices,” Proceedings 68th
Annual Convention, pp. 355–371, Structural Engineers Association of
California, Sacramento, CA;

94
94
 STEELEARTH

[71] Comerio, M. C., Tobriner, S., Fehrenkamp, A. (2006). ,,Bracing Berkeley. A

Guide to Seismic Safety on the UC Berkeley Campus”. PEER 2006/01;
[72] Core Brace, http://www.corebrace.com/;
[73] Coy, B.B. (2007). ,,Buckling-Restrained Braced Frame Connection Design
and Testing”. MSc thesis;
[74] D’Aniello, M. (2007). ,,Steel Dissipative Bracing Systems for Seismic
Retrofitting of Existing Structures: Theory and Testing”. PhD Dissertation;
[75] Di Sarno, L. and Manfredi, G. (2009). ,,Seismic assessment of a RC school
building retrofitted with innovative braces”. ,,Concrete Repair, Rehabilitation
and Retrofitting II” – Alexander et al. (eds.). 2009 Taylor & Francis Group,
London, ISBN 978-0-415-46850-3;
[76] Dubina, D., Bordea, S., Dinu, F. (2011). ,,Experimental and Numerical
Investigation of Non-seismic Reinforced Concrete Frames Strengthened with
Concentric Steel Braces”. COMPDYN 2011, III ECCOMAS Thematic
Conference on Computational Methods in Structural Dynamics and
Earthquake Engineering. M. Papadraki, M. Fragiadakis, V. Plevris (eds.),
Corfu, Greece, 25-28 May, 2011;
[77] EN 15129, 2009 ,,Anti-seismic devices”. CEN – European Committee for
Standardization;
[78] EN 1998-1:2008 Eurocode 8: Design of structures for earthquake resistance -
Part 1: General rules, seismic actions and rules for buildings, CEN –
European Committee for Standardization, 2008;
[79] Fahnestock, L.A., Sause, R., Ricles, J.M. (2004). ,,Refined Inelastic Truss Bar
Element (Type 01) with Isotropic Hardening for Drain-DX-Element Description
and User Guide”. ATLSS Reports, Lehigh University, Civil and Environmental
Engineering;
[80] Fahnestock, L.A., Sause, R., Ricles, J.M. (2006). ,,Analytical and Large-Scale
Experiment Studies of Earthquake-Resistant Buckling-Restrained Braced
Frame Systems”. ATLSS Reports, Lehigh University, 9-1-2006;
[81] FIP Industriale (n.d.). ,,Buckling-Restrained Axial Dampers. BRAD Series”;
[82] http://www.buildingresearch.com.np/
[83] JEC GROUP, http://www.jeccomposites.com;
[84] Kiggins, S. and Uang, C.-M. (2006) ,,Reducing residual drift of buckling-
restrained braced frames as a dual system”. Engineering Structures 28, 2006,
pp. 1525-1532;
[85] Li, J. (2014). ,,Performance-based design and evaluation of innovative steel
knee braced truss moment frames”. MSc thesis;
[86] Mahrenholtz, C., Lin, P.-C., Wu, A.-C., Tsai, K.-C., Hwang, S.-J. (2014).
,Seismic Retrofit of Reinforced concrete frame with Buckling-Restrained
Braces”. The 5th Asia Conference on Earthquake Engineering, October 16-18,
2014;

95

95
[87] Mazzolani, F.M., Della Corte, D’Aniello, M. (2009). ,,Experimental analysis of
steel dissipative bracing systems for seismic upgrading”. Journal of Civil
Engineering and Management, 15 (1), pp. 7-19, 2009;
[88] Mazzolani, F.M., Della Corte, G., D’Aniello, M. (2009). „Experimental analysis
of steel dissipative bracing systems for seismic upgrading”. Journal of Civil
Engineering and Management, 2009, 15 (1): pp. 7-19;
[89] Mazzolani, F.M., Della Corte, G., Faggiano, B. (n.d.). ,,Full scale testing and
analysis of innovative techniques for seismic upgrading of RC buildings”;
[90] Mazzolani., M., De Matteis, Calado, G., Beg, D., Esposto, M. (2012).
,,Earthquake protection of historical buildings by reversible mixed
technologies. Intervention strategies for the seismic protection of historical
building heritage in the Mediterranean basin”. FP6 PROHITECH project,
Volume 2, Polimetrica, ISBN: 978-88-7699-171-4, 2012;
[91] Mazzolani., M., De Matteis, G., Askar, G.A., Lungu, D., Esposto, M., (2012).
,,Earthquake protection of historical buildings by reversible mixed
technologies. Intervention strategies for the seismic protection of historical
building heritage in the Mediterranean basin”. FP6 PROHITECH project,
Volume 1, Polimetrica, ISBN: 978-88-7699-169-1, 2012;
[92] Mazzoni, S., McKenna, F., Fenves, G.L. (n.d.) "Open System for Earthquake
Engineering Simulation. User manual for OpenSees version 1.7.0". Pacific
Earthquake Engineering Research Center, University of California, Berkeley.
Accessed 2006 at http://opensees.berkeley.edu/;
[93] Nakamura, H., Maeda, Y., Sasaki, T., Wada, A., Takeuki, T., Nakata, Y.,
Iwata, M. (2000). ,,Fatigue Properties of Practical-Scale Unbonded Braces”.
Nippon Steel Report No. 82, July, 2000, UDC 699.841.691.714:620.178.3;
[94] Nelson T. Lewis Construction Company, Inc.
http://www.nelsontconstructionhaywardca.com;
[95] New Control Technology Inc. http://www.nctdamper.com/e/inside-3-1-02-
001.asp;
[96] Nippon Steel Engineering, http://www.unbondedbrace.com/;
[97] P100-1 (2013): P100-1/2013, „National Seismic Design Code – Part I –
Design Provisions for Buildings”;
[98] Piedrafita, D., Cahis, X., Simon, E., Comas, J. (2014). „A new perforated core
buckling restrained brace”. Engineering Structures 85, 2015, pp. 118-126;
[99] Razavi, S.A.T., Mirghaderi, S.R., Hosseini, A. (2014). „Experimental and
numerical developing of reduced length buckling-restrained braces”.
Engineering Structures 77 (2014), pp. 143-160;
[100] Robinson, K. (2009). „Specifying Buckling-Restrained Brace System”;
[101] Robinson, K.S. (2014). ,,Advances in design requirements for Buckling
Restrained Braced frames”. NZSEE Conference, 2014;
[102] Sabelli, R. and Dean, B. (2009). ,,Structural Steel Design – Chapter 6.
Instructional Material Complementing FEMA P – 761, Design Examples”;

96
96
 STEELEARTH

[103] Sabelli, R. and Lopez, W.A. (2005). „Design of buckling-restrained braced

frames”;
[104] Sabelli, R. and Lopez, W.A., (2008). „Buckling-Restrained Braced Frames”.
NASCC The Steel Conference, Nashville, Tennessee, Aprilie 2-5, 2008:
http://www.aisc.org/UploadedContent/2008NASCCSessions/K2/default.htm;
[105] Sahoo, R.D. and Chao, S.H. (2010). „Performance-based plastic design
method for buckling-restrained braced frames”. Engineering Structures 32
(2010), pp. 2950-2958;
[106] Saxey, B., Kersting, R., Robinson, K., Black, C. (2012). ,,Unified Design
Approach to Buckling Restrained Braced Frames”. NASCC THE STEEL
CONFERENCE, 2012.
http://www.aisc.org/uploadedcontent/2012NASCCSessions/N38/;
[107] Saxey, B., Robinson, K., Kersing, R. (2014). ,,Effective BRBF Design with
AISC 341-10”. NASCC The Steel Conference.
http://media.aisc.org/NASCC2014/140327-N28A.mp4;
[108] Singh, V.P. and Rai, D.C. (2014). ,,Aluminum Buckling Restrained Braces for
Seismic Resistance of Truss Moment Frames”. Tenth U.S. National
Conference on Earthquake Engineering, Frontiers of Earthquake
Engineering, Anchorage, Alaska, July 21-25, 2014;
[109] Star Seismic Europe, http://www.starseismic.eu/;
[110] Stratan, A., Bordea, S., Dubina, D. (n.d.). ,,Analytical and Numerical Models
for Steel Buckling Restrained Braces”. PROHITECH datasheet for WP9:
Calculation Models;
[111] Sugano, S. (1996). ,,State-of-the-art in techniques for rehabilitation of
buildings”. Eleventh World Conference on Earthquake Engineering, ISBN: 0-
08-042822-3, Elsevier Science LTD 1996, Paper No. 2175;
[112] Sutcu, F., Takeuki, T., Matsui, R (2014). ,,Seismic retrofit design method for
RC buildings using buckling-restrained braces and steel frames”. Journal of
Construction and Steel Research 101, 2014, pp. 304-313;
[113] Thornton, W.A. and Muir, L. (2008). ,,Vertical Bracing Connections in the
Seismic Regime”;
[114] Tinker, J. and Dusicka, P. (2012). „Challanges in designing ultra-lightweight
buckling restrained brace”. Stessa 2012 – Mazzolani & Herrera (eds), 2012
Taylor & Francis Group, London, ISBN 978-0-415-62105-2;
[115] Tremblay, R., Poncet, L., Bolduc, P., Neville, R., DeVall, R. (2004). "Testing
and design of buckling restrained braces for Canadian application". 13th
World Conference on Earthquake Engineering, Vancouver, B.C., Canada,
August 1-6, 2004, Paper No. 2893;
[116] Tsai, C.S., Lin, Y., Chen, W., Su, H.C. (2009). „Mathematical modelling and
full-scale shaking table tests for multi-curve buckling restrained braces”.
Earthquake Engineering and Engineering Vibration, Vol. 8, No.3,
September, 2009;
[117] Tsai, K.-C. (2013). ,,Introducing of BRBs Using Welded End-slot
Connections”. November 12-14, 2013, New Zeeland;
97

97
[118] Tsai, K.C., Lai, J.W., Hwang, Y.C., Lin, S.L., Weng, C.H. (2004). „Research
and implementation of double-core buckling restrained braces in Taiwan”.
13th World Conference on Earthquake Engineering, Vancouver, B.C.,
Canada, August 1-6, 2004, Paper no. 2179;
[119] Uang, C.M. and Nakashima, M. (2004). „Steel Buckling-Restrained Braced
Frames”. Earthquake Engineering: From Engineering Seismology to
Performance-Based Engineering, Chapter 16, Y. Bozorgnia and Bertero,
(eds.) CRC Press, Boca Raton, Fl;
[120] Uang, C-M., Nakashima, M., Tsai, K-C. (2004). "Research and application of
buckling-restrained braced frames". Steel Structures, vol. 4 (2004): 301-313;
[121] Usami, T., Wang, C., Funayama, J. (2011). „A numerical study on the
behavior of high-performance buckling-restrained braces”. COMPDYN 2011,
III ECCOMAS Thematic Conference on Computational Methods in Structural
Dynamics and Earthquake Engineering, M. Papadrakakis, M. Fragiadakis,
V. Plevris (eds.), Corfu, Greece, 25-28 May 2011;
[122] Wijianto, S. (2012). ,,Behaviour and Design of Generic Buckling Restrained
Brace Systems”. MSc thesis;
[123] Zsarnoczay, A. and Vigh, L.G. (2012). ,,Seismic Performance Evaluation of
Buckling Restrained Braces and Frame Structures”. The 9th fib International
PhD Symposium in Civil Engineering, July 22-25, 2012;
[124] Zsarnoczay, A. and Vigh, L.G. (2014). ,,Steel4. A Versatile Uniaxial Material
Model for Cyclic Nonlinear Analysis of Steel-Based Elements”. OpenSees
Days 2014, Porto, Portugal.

98
98
 STEELEARTH

Seismic rehabilitation of concrete buildings by buckling restrained

bracing systems – working example

99

99
14 THE EVALUATION OF EXISTING STRUCTURE

14.1 Short description of benchmark structures

A real RC frame building was considered for the study and different strengthening
systems, based on steel materials, were applied. This example shows only the
results of the initial evaluation of the structure and then of the structure strengthened
by BRB. The reinforced concrete building was designed according to the Italian
design codes at the time but characterizes many reinforced concrete buildings
constructed not only in Italy but also in other southern European countries. The 3
story building has plan dimensions of 23.4 by 18.4 m and 11.95 m height (Figure 90).
The characteristics of rebars and concrete were considered those used in that
period, i.e. concrete characteristic compressive strength fck=20N/mm2, rebars with a
characteristic yield strength fsk=230 N/mm2. The specific detailing of the
reinforcement is also characteristic for the design practice at that time, with poor
anchorage length of the rebars at the external beam-to-column joint, the use of plane
rebars (not ribbed), inclined reinforcement used for shear resistance and large
spaced stirrups (15cm for columns and 25cm for beams) in plastic zones.

Figure 90: RC building model, with location of braces system

14.2 Seismic action

The evaluation of the structural system of existing building is performed, to decide for
the intervention strategy. The seismic response was first evaluated using a response
spectrum analysis. The seismic load for ultimate limit state verifications was defined
through an elastic spectrum with the following parameters: peak ground acceleration
(PGA) of 0.23g, TB=0.15s, TC=0.5s, TD=2.0s and S=1.2, where the periods TB, TC
and TD and the soil factor S describe the shape of the elastic response spectrum and
depend upon the ground type.
Considering the very poor ductility of the structure, a seismic behavior factor q=1.5
was used. For structure strengthened with BRB, the seismic behavior factor q
amounted 4.

100
100
 STEELEARTH

TB TC
7

5
q=1.5 (RCF)

Se(T), Sd(T)
4

TD
2
q=4 (BRB)

0
0 0.5 1 1.5 2 T[s] 2.5 3 3.5 4

Figure 91 Elastic and design response spectrum

For the steel braces, the cross sections requirements were: in X direction, ground
floor = 8 cm2, 1st level = 4 cm2, 2nd level = 3 cm2; in Y direction, ground floor = 6 cm2;
1st level = 5 cm2 and 2nd level = 3 cm2.
The BRB design was made using a q = 4 and started with a steel core cross section
of 3 cm2 (1 cm thickness and 3 cm wide). Table 22 shows the Ωi values for initial
design.

Table 22: Ω values in case of constant BRB steel core plates for all levels
NEd X[KN] ΩX NEd Y[KN] ΩY
ground floor 60 1.18 59 1.19
1'st level 34 2.07 47 1.50
2'nd level 24 2.94 27 2.61
25%<<<<< Ωfinal = 150 Ωfinal = 119

In order to assure a homogeneous dissipative behavior of the diagonals, it should be

checked that the maximum overstrength Ωi does not differ from the minimum value
Ω by more than 25% [34]. In Table 23, new Ωi values have been calculated for the
new values of BRB steel core sections.
BRB core plate cross section, X direction:
 ground floor= 2 cm x4 cm, 1st level= 1 cm x 4 cm, 2nd level= 1 cm x 3 cm
BRB core plate cross section, Y direction:
 ground floor = 2 cm x 3 cm, 1st level = 1 cm x 5 cm, 2nd level = 1 cm x 3 cm

Table 23: Ω values in case of variable BRB steel core plates cross section
NEd X[KN] ΩX NEd Y[KN] ΩY
ground floor 60 3.13 59 2.39
1'st level 34 2.76 47 2.50
2'nd level 24 2.94 27 2.61
25%> Ωfinal = 13 Ωfinal = 9

101

101
15 THE EVALUATION OF RETROFITTING SOLUTION

15.1 Nonlinear analysis of 2D frames

A detailed seismic evaluation using a static nonlinear analysis, both for initial
structure and for strengthened structure, was performed. The static nonlinear
procedure was based on the N2 method [7] described in the Eurocodes.
Three limit states, defined as immediate occupancy (IO), life safety (LS) and collapse
prevention (CP) were used. The performance based seismic evaluation implied the
verification of behavior at three performance levels introduced above (i.e. IO, LS,
CP), using three target displacements, one for each level.
The design seismic hazard (associated to LS) corresponds to a recurrence interval
of 475 years. For IO and CP, the recommendation is to use hazards with 95 years
return period and 975 years return period, respectively. Table 24 shows the
simplified coefficients for conversion of the peak ground acceleration (PGA)
corresponding to a recurrence interval (IR) of 475 years to values of PGA
corresponding to IR of 95 and 975 years.
Table 24: Coefficients for conversion of PGA
Ratio of seismic
ag(95 years)/ ag (975 years)/
hazard/design seismic
ag(475 years) ag (475 years)
hazard
Conversion coefficient 0.5 1.50
The 2D analysis was done separately on X and on Y directions for both structural
systems (MRF and MRF+BRB).

Figure 92 External frame in X direction and interior central frame in Y direction

102
102
 STEELEARTH

The concrete material was considered unconfined and modeled using nonlinear
model of Kent and Park, with no tension.

400

300

Stress [N/mm ]
2
200

100

0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3
Strain, [%]

Figure 93 Reinforced concrete nonlinear model based on Kent and Park; b) modified Park nonlinear
model for steel reinforcement

Reinforced concrete members were modeled with plastic hinges concentrated at

both ends. The bracing system was applied on the external frames of the RC
building as an inverted V system pinned at the ends. The inelastic behavior of BRB
system was modeled considering the concentrated tri-linear plasticity curve with
strain hardening and strength degradation of 0.8 from maximum capacity, according
to FEMA356/ASCE-41 [8]. For steel braces in tension, the modeling parameters and
the acceptance criteria were based on [8] and on previous experimental tests (see
Annex A) on BRB elements (see [9]) and are summarized in Table 25.

Table 25: BRB modeling parameters for the analysis

BRB properties Values of parameters
Modeling curve Type Tri-linear
Material Steel S235
Area of the core steel element Ac [cm2] 1x3
Core length Lc [m] 1.7
Yielding displacement Dy [mm] 1.9
Ductility displacement μ 22
Strain hardening adjustment factor ω 1.9
Compression adjustment factor β 1.2
IO 0.5Dt
Acceptance criteria (modified
LS 14Dt
FEMA356/ASCE41 for braces in tension)
CP 18Dt

103

103
 400 Tension

200

Force [KN]
0
-0.08 -0.06 -0.04 -0.02 0 0.02 0.04 0.06 0.08

-200

Compression -400
Displacement [m]
BRB ground floor [2x4] cm2 BRB 1'st level [1x4] cm2 BRB 2'nd level [1x3] cm2

300 Tension

200

100
Force [KN]

0
-0.08 -0.06 -0.04 -0.02 0 0.02 0.04 0.06 0.08

-100

-200

Compression
-300
Displacement [m]
BRB ground floor [2x3] cm2 BRB 1'st level [1x5] cm2 BRB 2'nd level [1x3] cm2

Figure 94: BRB Tri-linear modeling on (a) X direction and (b) Y direction

The results of the pushover analysis on Y direction are presented in Figure 100.
Figure 100.a plots the push-over curves for both un-strengthened and strengthened
structures. Figure 100.b and Figure 100.c show the history of plastic hinge in the
structures for LS performance level.

104
104
 STEELEARTH

Capacity vs. Demand of MRF - X dir

(TD MDOF=0.34m)
12.00
agX=0.115 g (IO) TC=0.5 s
agX=0.23 g (LS) TD=2.0 s
agX=0.345 g (CP)
10.00

8.00
Γ (modal participation factor) = 1.6
Se [m/s2]

T*=1.67
6.00

4.00 μreq=3.63

μreq=2.42

2.00

μreq=1.21
0.00
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
Sed [m]

inelastic spectra for a constant ductility of μ Elastic Spectrum in AD format

Equivalent elasto-plastic displacement rel. from PO curves limit

Figure 95 Demand and capacity diagram of the equivalent SDOF system MRF - X direction

Capacity vs. Demand of MRF+BRB - X dir

(TD MDOF=0.2m)

12.00
agX=0.115 g (IO) TC=0.5 s
agX=0.23 g (LS) TD=2.0 s
agX=0.345 g (CP)
10.00

8.00 Γ (modal participation factor) = 1.6

T*=0.96
μreq=3.36
Se [m/s2]

6.00

μreq=2.24

4.00

2.00

μreq=1.12
0.00
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
Sed [m]

Figure 96 Demand and capacity diagram of the equivalent SDOF system MRF+BRB - X direction

105

105
 Capacity vs. Demand of MRF - Y dir
(TD MDOF=0.37m)

12.00
agX=0.115 g (IO) TC=0.5 s
agX=0.23 g (LS) TD=2.0 s
agX=0.345 g (CP)
10.00

8.00 Γ (modal participation factor) = 1.6

Se [m/s2]

T*=1.79
6.00

4.00
μreq=4.5
μreq=3.04

2.00
μreq=1.5

0.00
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
Sed [m]
inelastic spectra for a constant ductility of qu = Rμ = 1.16 Elastic Spectrum in AD format
limit Equivalent elasto-plastic displacement rel. from PO curves

Figure 97 Demand and capacity diagram of the equivalent SDOF system MRF - Y direction

Capacity vs. Demand of MRF+BRB - Y dir

(TD MDOF=0.27m)

12.00
agX=0.115 g (IO) TC=0.5 s
agX=0.23 g (LS) TD=2.0 s
agX=0.345 g (CP)
10.00

8.00
Γ (modal participation factor) = 1.6
Se [m/s2]

6.00 T*=1.31

μreq=3.0
4.00
μreq=2.01

2.00 μreq=1.0

0.00
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
Sed [m]

inelastic spectra for a constant ductility of qu = Rμ = 1.16 Elastic Spectrum in AD format

limit Equivalent elasto-plastic displacement rel. from PO curves

Figure 98 Demand and capacity diagram of the equivalent SDOF system MRF+BRB - Y direction

106
106
 STEELEARTH

Capacity vs. Demand of MRF+BRB+FRP - Y dir

(TD MDOF=0.27m)

12.00
agX=0.115 g (IO) TC=0.5 s
agX=0.23 g (LS) TD=2.0 s
agX=0.345 g (CP)
10.00

8.00 Γ (modal participation factor) = 1.6

Se [m/s2]

T*=1.3
6.00

μreq=3.08

4.00
μreq=2.05

2.00 μreq=1.03

0.00
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
Sed [m]

inelastic spectra for a constant ductility of qu = Rμ = 1.16 Elastic Spectrum in AD format

limit Equivalent elasto-plastic displacement rel. from PO curves

Figure 99 Demand and capacity diagram of the equivalent SDOF system MRF+FRP+BRB - Y
direction

Different symbols were used to plot the plastic rotation demand in elements: triangle
shape is associated to IO, circular shape to LS and rhomb shape to CP. It may be
seen the initial structure MRF (Figure 100.b) has a limited ductility and does not
attain the performances required for LS, as the plastic rotation demand in beams and
columns exceed even CP criteria. When the structure is strengthened with BRB, the
behavior is much improved. The stiffness and the strength increase and for LS
performance level there are no elements where the acceptance criteria are
exceeded (Figure 100.c).

(b)

(c)
(a)
Figure 100: (a) Pushover curves on Y direction; Location and stage of plastic hinges corresponding to
LS performance level for MRF (b) and MRF+BRB (c)

107

107
15.2 Behavior factor
In order to extend the investigation on the behavior factor q, a nonlinear dynamic
analysis was employed on the strengthened structure only. Seven artificial
accelerograms were generated, whose response spectra are compatible with the
design spectra (PGA=0.23g and Tc=0.5s) (Figure 101). Each accelerogram was
scaled up to the attainment of collapse (Figure 106, Figure 107). The q factor was
calculated as the ratio between the acceleration multiplier for collapse and the
acceleration multiplier for first yielding.
q  u / 1
The values of behavior factor q for X and Y directions are summarized in Table 26.
The mean value of q factor for both directions is closed to the value used in design
(q=4). It is important to note that even the accelerograms were scaled to fit the
response spectra given by the code, there results are scattered, ranging from 3.0 to
5.5 in X direction and from 3.5 to 4.3 in Y direction. Values of q factors presented in
Table 26 represent the contribution of ductility, only. It is expected that these values
can be larger if the overstrength of the system is large. However, the value of this
overstrength can be very different from one structure to another, and therefore the
values of q factor may be different.

7
Acceleration [m/s2]

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
T [s]

Figure 101: Elastic response spectra of artificial accelerograms vs. elastic design spectrum, 5%
damping

108
108
 STEELEARTH

0.08

0.06
Top (center mass) displacement [m]

0.04

0.02
IO (0.5)
LS (1.0)
0 CP (1.5)
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

-0.02

-0.04

-0.06
Time [s]

Figure 102: History of top displacement on X direction for MRF, at IO, LS and CP, 2nd accelerogram

0.06

0.04
Top (center mass) displacement [m]

0.02

IO (0.5)
0 LS (1.0)
0 5 10 15 20 25 30 35 40 CP (1.5)

-0.02

-0.04

-0.06
Time [s]
Figure 103: History of top displacement on X direction for MRF+BRB, at IO, LS and CP, 2nd
accelerogram

109

109
 MRF (2'nd artificial accelerogram) - Y direction

0.15
Top (center mass) displacement [m]

0.1

0.05 IO (0.5)
LS (1.0)
CP (1.5)

0
0 5 10 15 20 25 30 35 40

-0.05

-0.1
Time [s]

Figure 104: History of top displacement on Y direction for MRF, at IO, LS and CP, 2nd accelerogram

MRF+BRB (2'nd artificial accelerogram) - Y direction

0.12

0.1

0.08
Top (center mass) displacement [m]

0.06

0.04
IO (0.5)
LS (1.0)
0.02
CP (1.5)
0
0 5 10 15 20 25 30 35 40
-0.02

-0.04

-0.06

-0.08
Time [s]

Figure 105: History of top displacement on Y direction for MRF+BRB, at IO, LS and CP, 2nd
accelerogram

110
110
 STEELEARTH

2
1.8

1.6
1.4

1.2
1
λ

0.8
0.6

0.4
0.2

0
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03
Relative Interstory Drift Ratio (IDR) [rad]

Figure 106: Relative interstory drift vs. seismic multiplication factor λ in X direction

2
1.8

1.6

1.4
1.2

1
λ

0.8

0.6

0.4
0.2

0
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025
Relative Interstory Drift Ratio (IDR) [rad]

Figure 107: Relative interstory drift vs. seismic multiplication factor λ in Y direction

Table 26: q factor values from time-history analysis

X direction Y direction
Accelerograms
e u q e u q
1 0.3 1.3 4.3 0.4 1.6 4.0
2 0.3 1.2 4.0 0.4 1.6 4.0
3 0.3 1.3 4.3 0.4 1.6 4.0
4 0.2 1.0 5.0 0.3 1.3 4.3
5 0.3 1.2 4.0 0.47 1.5 3.8
6 0.2 1.1 5.5 0.4 1.4 3.5
7 0.3 0.9 3.0 0.4 1.4 3.5
Average on X 4.3 Average on Y 3.9
111

111
15.3 Conclusions
Experimental and numerical investigations were conducted to evaluate the seismic
behavior of RC frame buildings, designed for gravity loads, before and after
strengthening with buckling restrained bracing systems. The preliminary analysis has
shown that the RC structure is vulnerable and does not meet the seismic
requirements for a moderate seismic zone. Therefore, the structural system has
been adequately strengthened in order to attain the desired level of seismic
resistance. The strengthening technique was based on buckling restrained V braces
(BRB). The results have shown that the initial structure has a limited capacity, mainly
due to poor detailing of the plastic zones (lack of stirrups). When the global
strengthening technique is accomplished, the behavior is much improved. In order to
validate and calibrate the analytical design procedure a portal frame was then
extracted from the building and studied experimentally. Four frames were tested, two
for each type of frame, one monotonically and one cyclically. Tests have shown a
very poor behavior of RC frame. The structural system should be strengthened in
order to attain the desired level of seismic resistance. Structure strengthened with
BRB had a good behavior, larger rigidity, capacity and ductility compared to the initial
structure. The failure was caused by the failure of the steel brace in tension. The
connections between BRB and RC elements performed very well. Together with the
RC retrofitted frames, it was also tested the workability of the connection system with
pre-stressed ties. The connection devices used for installing BRBs within the frame
took benefit from the friction resistant forces induced by the ties pretension and
showed a very good behavior. In fact, reduced slips – with very small influence on
the hysteretic loops of BRB system – were observed. Results recommend the
application of this connecting system for such interventions. Moreover, in case of
multi-story frames, such connecting systems also provide a beneficial confining
effect at the frame joints, enhancing both strength and ductility of the MRF+BRB
system. The behavior factor q evaluated experimentally amounted 4.3, closed to the
values obtained from the nonlinear time history analysis, that amounted 3.9 and 4.3
for the two orthogonal directions. However, in order to avoid damages to the
concrete elements, the value of q factor should be limited to 3.0 – 3.5. If larger q
factors are used, it can be necessary the strengthening of the concrete elements.

112
112
 STEELEARTH

16 ANNEX A. EXPERIMENTAL PROGRAM

In order to determine the effectiveness of the strengthening system, the BRB
elements have been tested experimentally (Figure 108). Twelve specimens have
been tested monotonically and cyclically. Three debonding materials have been
used, i.e. rubber with 3 mm thickness, asphaltic bitumen with 2 mm thickness and
polyethylene film of 1 mm thickness (Figure 109). The materials used for the test
specimen were as follows: for the steel core - S275 steel (fy = 275 N/mm2, fu = 400
N/mm2, A% = 34%); infill material - concrete C40/50.

Figure 108: Subassembly test setup

Polyethylene film
BRB steel tube BRB steel core

Figure 109: Details and geometry of BRB (debonding material – polyethylene foil, 1mm thick)

The monotonic tests were done according to AISC 2005 recommendations [5], one
in tension and one in compression (
Figure 110). The results have shown that debonding material can significantly
influence the deformation capacity. The capacity in compression is larger than the
capacity in tension by approximately 30%. The reference values of Fy and Dy
amounted 1.91mm and 128 kN, respectively and were determined as the mean
values of the individual tests.

113

113
 300
(C)
275
(C) (T)
250 (C)

225 (T)
BRB Force [KN]

200

175

150

125 (T)

100

75

50

25

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80
BRB Displacement [mm]
Asphaltic Bitumen t = 2 mm Fy(C) = 124.73 KN ;Dy(C) = 1.89 mm Fy(T) = 126.79 KN ;Dy(T) = 1.87 mm
Rubber t = 3 mm Fy(C) = 129.72 KN ;Dy(C) = 2.11 mm Fy(T) = 129.12 KN ;Dy(T) = 0.97 mm
polyethylene film t = 1 mm Fy(C) = 129.85 KN ;Dy(C) = 2.24 mm Fy(T) = 128.66 KN ;Dy(T) = 1.44 mm

Figure 110: The monotonic behavior of the BRB specimens (compression vs. tension)

Two cyclic tests for each type of BRB have been performed, one using AISC 2005
loading protocol and one using ECCS loading protocol [6] (Figure 111). The main
difference between the two cyclic loading protocols is related to the different number
of cycles per loading amplitude. Thus, specimens tested under ECCS loading
protocol can be more prone to fail due to low cycle fatigue compared to AISC 2005,
due to the larger number of cycles.
45

30

15
Displacement [mm]

0
1 11 21 31 41 51 61 71 81

-15

-30

-45

ECCS AISC

Figure 111: ECCS vs. AISC cyclic loading protocols

114
114
 STEELEARTH

It can be observed a reduction of the ultimate displacement due to low cycle fatigue
in case of the ECCS compared to AISC loading protocol (Figure 112). There is a
good agreement between cyclic envelops and monotonic curves (Figure 113).

Cyclic Test

250
[kN]

200
[mm]

150
Force

100
BRBForce

50
0
-50 -40 -30 -20 -10-50 0 10 20 30 40 50
BRB

-100
-150
-200
-250
-300
-350
BRB core Displacement [mm]

Figure 112: Hysteretic behavior of BRB with polyethylene film debonding material, AISC and ECCS
loading protocols

300

200

100

Core displacement, [mm]

0
-80 -70 -60 -50 -40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70 80

-100
Monotonic test
ECCS loading history
Force, [KN]

-200 AISC loading history

-300

Figure 113: Monotonic tests vs. the envelopes from AISC and ECCS loading protocols, polyethylene
film debonding material

The experimental results have shown a good performance of the BRB, large
deformation capacity and a very stable behavior when loaded cyclically. Debonding
material can have an important influence on the deformation capacity of the BRBs.
Polyethylene film material had been selected on the base of these observations. For
the calibration of the numerical model, the compression-strength adjustment factor,
β, that accounts for the compression overstrength (with respect to tension strength),
and tension strength adjustment factor, ω, that accounts for strain hardening, were
evaluated as a mean value of the two loading protocols, resulting a value of 1.3 for β,
and a value of 2.2 for ω.
Following the results of the nonlinear static analysis, a RC portal frame was isolated
from the case study building (Figure 90). Four reinforced concrete frames of 3.2m
height and 4.5m span were tested under monotonic and cyclic loads: two RC frames
(MRF) and two RC frames strengthened with BRB (MRF+BRB).
The test set-up, the loading system and the specimens installed in the testing rig are
presented in Figure 114. Two monotonic tests have been carried out in order to

115

115
evaluate the yielding point of each type of frame. The yielding displacements were
then used in the subsequent cyclic tests to calibrate the cyclic loading history.

a) b)

c) d)
Figure 114: Test set-up: (a) initial RC frame without strengthening; b) RC frame strengthened with
BRB c) Column base and brace to column connection d) beam – brace connection

Figure 115 and Figure 116, shows the force–displacement curves for the initial and
strengthened frame; the contribution of the strengthening system is clearly indicated
where the frame strengthened with BRBs has a much better behavior in terms of
dissipation capacity.

116
116
 STEELEARTH

200

150

Force [KN] 100

50

0
0 50 100 150 200 250
Top Displacement [mm]
MRF test MRF+BRB test

Figure 115: Force-displacement curves from monotonic tests

200

150

100

50
Force [KN]

0
-160 -120 -80 -40 0 40 80 120 160
-50

-100

-150

-200
RC Top Displacement [mm]

Figure 116: Hysteresis curves for initial RC frame and strengthened frame

117

117
 Figure 117 Steps to be followed in manufacturing BRBs: a) and b) mechanical cut; c) welding of the
web stiffeners; d) and e) positioning of the polystyrene (to allow for compression deformations); f) and
g) wrapping of the unbonding material (PVC transparent film of 1 mm thickness); h), i), j) and k)
insertion and calibration of the wrapped steel core into restraining steel tube; l) vertical positioning of
the BRB element; m) infill of the restrain material (concrete); n) concrete reaching its characteristic
resistance (Bordea, 2010)

118
118
 STEELEARTH

17 REFERENCES
[125] Miyamoto, H. K., Gilani, A.S.J. and Chan, T., The 2008 Sichuan earthquake,
Structure magazine, January 2009, National Council of Engineers
Associations (NCSEA), 2009.
[126] ASCE 41, Seismic Rehabilitation of Existing Buildings, Standards ASCE/SEI
41/06, 2007.
[127] Sarno, L., D. and Manfredi, G., Seismic retrofitting with buckling restrained
braces: Application to an existing non-ductile RC framed building, Soil
Dynamics and Earthquake Engineering, 30(2010), 1279–1297.
[128] El-Bahey, S. and Bruneau, M., Buckling restrained braces as structural fuses
for the seismic retrofit of reinforced concrete bridge bents, Engineering
Structures 33 (2011) 1052–1061, 2011.
[129] AISC 2005, Seismic Provisions for Structural Steel Buildings, American
Institute of Steel Construction, Inc. Chicago, Illinois, USA, 2005.
[130] ECCS 1985, Recommended Testing Procedures for Assessing the Behaviour
of Structural Elements under Cyclic Loads, European Convention for
Constructional Steelwork, Technical Committee 1, TWG 1.3 – Seismic
Design, No.45EN 1992-1-1, 2004, “Eurocode 2: Design of concrete
structures - Part 1-1: General rules and rules for buildings” CEN - European
Committee for Standardization, 1985.
[131] EN 1998-1, Eurocode 8: Design of structures for earthquake resistance. Part
1: General rules, seismic actions and rules for buildings, CEN - European
Committee for Standardization, 2004.
[132] ASCE/SEI 41-06, 2007, Seismic Rehabilitation of Existing Buildings, American
Society of civil Engineering, Published by American Society of Civil
Engineers, 1801 Alexander Bell Drive, Reston Virginia, 20191,
www.pubs.asce.org, ISBN 13: 978—0-7844-0884-1; ISBN 10: 0-7844-0884-
X, USA
[133] ATC 40, Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings, Applied
Technology Council, Report No. sse 96-01, November 1996.

119

119
Definirea metodologiei bazată pe criterii de performanţă pentru
evaluarea eficienţei sistemului de consolidare anti-seismic

120
 Seminar STEELEARTH

1 INTRODUCERE
Nevoia de a asigura un comportament satisfăcător, sub efectul acţiunii seismice, al
clădirilor existente, proiectate anterior apariţiei normelor tehnice moderne sau în
conformitate cu prevederi seismice rudimentare a devenit o sarcină importantă a
comunităţii de inginerie civilă. În lumina cunoştinţelor recente cu privire la mişcarea
seismică şi comportamentul structural, multe dintre clădirile existente sunt deficitare
şi nu îndeplinesc standardele. Clădirile periculoase mai vechi pot fi responsabile
pentru mii de pierderi de vieţi omeneşti şi pagube semnificative. Clădirile existente
care nu îndeplinesc standardele depăşesc probabil numărul clădirilor sigure. Aşadar,
atenţia în ingineria seismică ar trebui să se concentreze mai mult pe clădirile
existente decât pe cele noi, pentru a putea furniza metodologii avansate de evaluare
structurală. În urma unor cutremure dezastruoase, comunitatea inginerească a
consimţit în mod silenţios să aducă clădirile existente la nivelul de siguranţă al
clădirilor noi, în conformitate cu procedura stărilor limită prevăzută de standard.
Implicaţiile acestui concept nu au fost deloc raţionale, în primul rând din punct de
vedere tehnic şi în al doilea rând din punct de vedere al costurilor şi timpului
necesar. Astfel, a apărut o nouă abordare bazată pe evaluarea pe mai multe niveluri
împreună cu diferenţierea obiectivelor [21].
Recomandările Moderne de Proiectare, precum proiectul SEAOC’s Vision 2000 şi
Recomandările de Reabilitare Seismică a Clădirilor BSSC's NEHRP, au dezvoltat un
nou concept în evaluarea şi proiectarea clădirilor prin introducerea obiectivelor de
performanţă, criteriilor de acceptare în strânsă legătură cu nivelurile de performanţă
şi utilizarea metodelor analitice alternative pentru evaluarea performanţei.
Prevederile de Reglementare Seismică a Clădirilor şi Altor Structuri NEHRP propuse
în 1997 au avut de asemenea o contribuţie importantă, încercând pentru prima dată
să definească marja de siguranţă inerentă la clădiri conform acestor prevederi, şi
în sensul filozofiei de proiectare la Starea Limită Ultimă, prin incorporarea directă a
acestei presupuse marje în definiţia funcţiei de încărcare [26].
Domeniile esenţiale de dezvoltare, necesare pentru asigurarea capabilităţii reale
bazată pe performanţă în prevederile viitoare de proiectare şi evaluare, includ
incorporarea unei proceduri bazate pe performanţă cu un nivel de serviciu specific,
verificarea fiabilităţii inerente efective în clădiri cu sisteme structurale diferite în
conformitate cu recomandările, elaborarea şi rafinarea unor proceduri noi de
evaluare analitică (acceptabilitate) capabile să estimeze performanţa clădirii cu o
incertitudine redusă [26].
Reabilitarea tuturor clădirilor vulnerabile înainte de producerea următorului cutremur
mare este de asemenea o soluţie nerealistă. Cea mai mare prioritate ar trebui să o
aibă identificarea clădirilor cu o posibilitate mare de prăbuşire şi identificarea celor
care pot asigura siguranţa vieţii în ciuda faptului că nu corespund standardelor.
Reabilitarea seismică a unui număr mare de clădiri necesită abordări inginereşti
diferite de abordările tradiţionale ale ingineriei civile. Sunt necesare metodologii de
evaluarea a riscului seismic al zonelor dens populate. În ultimii ani, s-au făcut paşi
importanţi în elaborarea unor metode rapide de evaluare a vulnerabilităţii clădirilor şi
a fragilităţii seismice [21].
Figura 1 prezintă relaţia dintre Evaluare, Proiectare şi Execuţie din cadrul
Conceptual al Consolidării Seismice Bazate pe Performanţă (CSBP). Este important

121

121
să se evidenţieze procesul de proiectare iterativ pentru a putea îndeplini sau
respecta nivelul de performanţă dorit. În fiecare fază a procesului de reabilitare,
criteriile de acceptabilitate joacă rolul decizional, începând de la evaluarea iniţială,
până la procesul de proiectare şi asigurarea calităţii procesului de execuţie.

Figura 1. Cadrul conceptual al Evaluării Seismice Bazate pe Performanţă

122
122
 Seminar STEELEARTH

2 CADRUL EVALUĂRII SEISMICE BAZATE PE PERFORMANȚĂ

Scopul Ingineriei Seismice Bazate pe Performanţă (ISBP) este acela de a furniza
metode de proiectare, execuţie, evaluare şi întreţinere a clădirilor, astfel încât
acestea să posede o performanţă previzibilă când sunt supuse la cutremure.
Performanţa se măsoară în cantitatea de daune suferite de o clădire, când este
afectată de mişcarea terenului în timpul unui cutremur [26].
În mod inerent, conceptul de proiectare bazată pe performanţă presupune definirea
mai multor niveluri ţintă de performanţă (avarie) care sunt de aşteptat să fie atinse,
sau cel puţin să nu fie depăşite, când structura este supusă la mişcarea terenului de
o intensitate specificată, din timpul unui cutremur. O mare parte din efortul de
dezvoltare timpurie s-a manifestat în pregătirea Recomandărilor de Reabilitare
Seismică a Clădirilor NEHRP (ATC, 1996), menite să reprezinte un document de
resurse folosit la îmbunătăţirea performanţei clădirilor existente [26].
Deşi denumirea de inginerie bazată pe performanţă este nouă, conceptul care stă la
baza realizării clădirilor şi structurilor care să îndeplinească nivelurile de performanţă
aşteptate sub acţiunea unor diferite scenarii de mişcare seismică, cu siguranţă nu
este nou. Codurile de proiectare din întreaga lume indică, mai mult sau mai puţin, că
structurile proiectate în conformitate cu prevederile lor, ar fi capabile să
indeplinească o parte din obiectivele de performanţă specifice, şi anume să reziste:
 Unor cutremure moderate, manifestând daune structurale şi nestructurale
limitate;
 Unor cutremure majore, manifestând daune structurale şi nestructurale
semnificative, dar cu un risc limitat asupra siguranţei vieţii.
Aceleaşi obiective de performanţă de bază, deşi mai precis şi mai concret definite,
sunt adoptate de către majoritatea recomandărilor inginereşti bazate pe performanţă
de astăzi. În practica tradiţională, proiectarea seismică a fost realizată direct doar
pentru un singur nivel al evenimentului seismic, caz în care un nivel de performanţă
denumit în general "siguranţa vieţii" a fost vizat fără a oferi orice alte proceduri
specifice care să permită evaluarea abilităţii unei structuri de a îndeplini efectiv alte
obiective. Eforturile contemporane ale ingineriei bazate pe performanţă
intenţionează să ofere metode fiabile de atingere a mai multor obiective de
performanţă prin intermediul unor proceduri de proiectare directe [26].

2.1 Fazele Reabilitării şi Evaluării Seismice Bazate pe Performanţă

Evaluarea Seismică Bazată pe Performanţă (ESBP) implică următorii paşi (Tabelul
1) de la strategie, până la conceperea şi detalierea lucrărilor de reabilitare a clădirii
(ATC-40).

123

123
 Tabelul 1. Fazele procesului de ESBP [4]
Iniţierea procesului
STRATEGIE
 Cerinţe jurisdicţionale
 Modificări arhitecturale
 Actualizare voluntară
Selectarea profesioniştilor calificaţi  Inginer Structurist
 Arhitect
Stabilirea obiectivelor de  Stabilitatea Structurală, Siguranţă
performanţă Limitată, Siguranţa Vieţii, Controlul
Daunelor, Ocupare Imediată
Revizuirea stării clădirii  Revizuirea planşelor
 Inspecţie Vizuală
 Calcule Preliminarii
Elaborarea unei strategii  Proceduri Simplificate
 Metode de Capacitate Inelastică
 Analize Complexe
Începerea procesului de aprobare  Autoritatea în Construcţii
CONCEPT

 Revizuire
Desfăşurarea investigaţiilor  Analizarea Terenului
detaliate  Proprietăţile Materialelor
 Detalii Constructive
Caracterizarea capacităţii seismice  Reguli de Modelare
 Forţă şi Deplasare
Determinarea cerinţei seismice  Risc Seismic
 Interdependenţă cu capacitate
 Deplasare Țintă
Verificarea performanţei  Limite de Răspuns Global
 Acceptabilitatea Componentelor
 Aprobarea Conceptuală
Pregătirea documentelor  Similitudinea cu Construcţiile Noi
construcţiei  Verificarea Planurilor
DETALIERE

 Formularul Contractului de Construire

Monitorizarea calităţii construcţiei  Depuneri, Încercări şi Inspecţie
 Verificarea Condiţiilor Existente
 Observarea Execuţiei de către
Proiectant

O procedură de proiectare bazată pe criterii de performanţă (PBCP) presupune

colaborarea tuturor părţilor cu o implicare specifică în diferite faze ale procesului
(vezi Figura 2).

124
124
 Seminar STEELEARTH

Concept Practic Tehnic

Admin. Inginer Analist
Beneficiar Arhitect
cladire
1. Introducere 
2. Privire de ansamblu
3. Obiective de performanță
4. Hazardul seismic
5. Deficiențe
6. Strategii de reabilitare
7. Proceduri de calitate
8. Proceduri analitice
9. Reguli de modelare
10. Efecte în fundații
11. Limite de răspuns
12. Elemente nestructurale
13. Concluzii
A‐D. Studii Structurale
E. Studii Economice
F. Supliment pentru fundații

Interes crescut (se recomandă citirea cu atenție)
Interes secundar (se recomandă citirea de ansamblu)
Interes limitat (se recomandă citirea selectivă)

Figura 2. Spectrul de interes public

2.2 Obiectivele de performanţă ale clădirii

Un Obiectiv de Reabilitare constă într-unul sau mai multe scopuri de reabilitare,
fiecare scop constând în alegerea unui Nivel ţintă de Performanţă a Clădirii asociat
unui Nivel de Risc Seismic [18] (vezi Figura 3). Aşadar, asocierea unui nivel de
performanţă (stare de avarie) cu un nivel de risc seismic reprezintă un obiectiv de
performanţă [2]. Obiectivele de Reabilitare ar trebui să fie alese pe baza unor criterii:
gradul de ocupare al clădirii, importanţa activităţilor care se desfăşoară în clădire,
considerentele economice incluzând costurile legate de reparaţiile daunelor
structurale şi întreruperea activităţilor, şi luarea în considerare a posibilei importanţe
a clădirii ca resursă istorică sau culturală.

125

125
 Nivel de Performanţă a Clădirii

Obiectiv de reabilitare

Nivel al Riscului Seismic

Figura 3. Principiile Stabilirii Obiectivelor de Performanţă

Proprietarul Clădirii, consultându-se cu proiectantul, ar trebui să aleagă un Obiectiv
de Reabilitare seismică, dar niciodată inferior prevederilor oficiale din standard.
Alegerea Obiectivului de Reabilitare ar trebui să consiste în alegerea, dintr-o serie
de niveluri de performanţă, a unui Nivel ţintă de Performanţă a Clădirii, care
intenţionează să reprezinte obiective de comportare structurală şi în alegerea unui
Nivel al Riscului Seismic anticipat, dintr-o serie de riscuri seismice [18].
Dificultăţile în stabilirea performanţei ar putea avea legătură cu necunoaşterea
geometriei şi dimensiunilor elementelor clădirilor existente, cu avarierea materialelor,
informaţii incomplete despre teren, variaţia mişcării terenului, care poate avea loc
într-o zonă mică, şi cu simplificări şi date incomplete legate de modelare şi analiză.
Performanţa clădirii ar trebui descrisă cantitativ în termeni de siguranţă acordată
ocupanţilor clădirii în timpul şi după un cutremur; costul şi fezabilitatea restaurării
clădirii la starea de dinainte de cutremur; durata de timp în care structura este
scoasă din uz pentru efectuarea reparaţiilor şi impactul economic, arhitectural sau
istoric asupra comunităţii mai largi.
Diferite standarde naţionale stabilesc diverse Obiective de Reabilitare. Aceste
Standarde tratează, mai mult sau mai puţin, aceleaşi problemă şi stabilesc Obiective
care pot fi rezumate în conformitate cu FEMA 356 [18] astfel:
 Obiectiv de Performanţă de Bază (OPB)
 Obiective de Performanţă Superior (OPS-1, OPS-2)
 Obiective Limitate de Reabilitare
o Obiectiv Redus de Reabilitare
o Obiectiv Parţial de Reabilitare
Obiectivul de Performanţă de Bază (OPB) este menit să aproximeze riscul seismic
asupra siguranţei vieţii considerate în mod tradiţional. Clădirile care îndeplinesc OPB
sunt de aşteptat să înregistreze puţine daune în urma cutremurelor moderate, relativ
frecvente, însă daune semnificative şi pierderi economice importante în urma
cutremurelor celor mai puternice şi rare care le-ar putea afecta [18].
Obiectivele de Performanţă Superioare (OPS-1, OPS-2) se pot obţine proiectând
la Niveluri ţintă de Performanţă a Clădirii mai ridicate (metoda 1), în cazul clădirilor şi
facilităţilor importante, sau proiectând considerând Niveluri ale Riscului Seismic mai
ridicate (metoda 2), în cazul clădirilor şi facilităţilor vitale, sau orice combinaţie între
aceste două metode.

126
126
 Seminar STEELEARTH

Obiective Limitate de Reabilitare

Reabilitarea care se adresează tuturor sistemelor structurale şi nestructurale ale
clădirii, dar foloseşte un risc seismic mai scăzut sau un Nivel ţintă de Performanţă a
Clădirii mai scăzut decât OPB, se numeşte Obiectiv Redus de Reabilitare.
Reabilitarea care se adresează doar unei părţi a clădirii fără a reabilita întregul
sistem de preluarea a forţelor laterale se numeşte Reabilitare Parţială. O Reabilitare
Parţială trebuie proiectată şi executată considerând o completare ulterioară a unui
Obiectiv de Reabilitare menit să îmbunătăţească performanţa întregii structuri.
EC8 partea 3 [16] nu foloseşte în mod direct denumirea de “obiective de
performanţă”, şi specifică trei stări limită SL (legate de comportarea clădirii), asociate
cu trei niveluri de risc seismic recomandate. Acest cod oferă libertatea autorităţilor
naţionale să decidă când trebuie verificate toate trei, două sau doar una dintre SL şi
le lasă de asemenea şi posibilitatea stabilirii riscului seismic asociat.

2.3 Nivelul riscului seismic

Mișcarea seismică a amplasamentului
Caracteristica inginerească a mișcării în 
amplasament pentru un eveniment seismic
sau
Un anumit nivel de mișcării terenului cu o 
anumită probabilitate de revenire

Figura 4. Mişcarea terenului în timpul unui cutremur

Riscul seismic datorat mişcării terenului este influenţat de amplasarea clădirii faţă de
faliile cauzative, caracteristicile geologice regionale şi specifice locului, şi un Nivel al
Riscului Seismic ales [18].
Riscul seismic datorat mişcării terenului se defineşte ca spectre de răspuns ale
acceleraţiei sau acceleraţii în timp, pe bază probabilistică sau deterministică.
Procedurile de analiză şi evaluare din FEMA 356 [18] sunt menite să
îmbunătăţească performanţa clădirilor sub efectul încărcărilor şi deformaţiilor impuse
de mişcarea seismică. Cu toate acestea, ar putea exista alte riscuri seismice în
amplasamentul clădirii care ar putea avaria clădirea indiferent de abilitatea acesteia
de a rezista mişcării terenului.
Riscurile probabilistice sunt definite în termeni de probabilitate ca cerinţe mai severe
să fie atinse (probabilitate de depăşire) într-un interval de 50 de ani (vezi Tabelul 2)
[18].
Cerinţele deterministice sunt definite printr-un nivel de încredere în termenii unui
eveniment cu o magnitudine specifică pe o anumită falie activă majoră.
FEMA 356 [18] defineşte două Niveluri ale Riscului Seismic de bază:
 Cutremur cu Siguranţă de Bază 1 (CSB-1);
 Cutremur cu Siguranţă de Bază 2 (CSB-2);
Pe lângă Nivelurile de Risc Seismic CSB-1 şi CSB-2, Obiectivele de Reabilitare se
pot forma considerând mişcarea terenului datorată unor Nivele ale Riscului Seismic
cu orice probabilitate de depăşire definită, sau bazate pe orice eveniment
deterministic pe o anumită falie.
127

127
Se pare că există o percepţie larg răspândită cum că spectrele de risc uniforme,
derivate din curbe probabilistice de risc seismic, pot oferi informaţii adecvate pentru
evaluarea şi proiectarea bazate pe performanţă. Aceste spectre, care ţin cont de
contribuţia tuturor surselor seismice care pot afecta amplasamentul, nu sunt de
obicei reprezentative pentru orice cutremur.
Înregistrări reale funcţie de timp arată variaţii semnificative ale ordonatelor spectrale,
iar caracteristicile frecvenţei înregistrărilor funcţie de timp, care controlează efectele
modurilor superioare şi, într-o oarecare măsură, răspunsul inelastic al structurilor,
sunt mascate de perioada specifică analizei spectrale de risc. Poate cel mai
important, efectele mişcărilor terenului de tip puls din apropierea faliei sunt ascunse
într-un spectru uniform de risc. Până acum este recunoscut că spectrele acestor
mişcări ale terenului sunt foarte diferite de spectrele uniforme de risc şi că efectele
acestor mişcări asupra răspunsului inelastic al structurilor cu mai multe grade de
libertate dinamică nu se pot deduce dintr-un spectru de răspuns elastic [34]. Aşadar,
pe lângă alte rafinări ale spectrelor uniforme de risc, există nevoia de a considera
separat efectele mişcărilor terenului din apropierea unei falii. Acest lucru presupune
generarea unor mişcări ale terenului din apropierea unei falii dependente de
magnitudine, distanţă şi directivitate, care să poată fi folosite în evaluarea
performanţei. Acesta, precum şi elaborarea unor proceduri pentru generarea unor
mişcări ale terenului pentru teren slab, ar trebui să fie obiective de cercetare pe
termen scurt ale ISBP. Un obiectiv de cercetare pe termen lung ar trebui să fie
elaborarea unui mecanism de sursă al mişcării terenului care va înlocui, în cele din
urmă, utilizarea spectrelor pentru evaluarea performanţei – cel puţin pentru nivelurile
de performanţă scăzute pentru care se anticipează un răspuns inelastic semnificativ.
Contribuţia ingineriei structurale la această cercetare trebuie să se concentreze pe
problema celei mai adecvate reprezentări a mişcării terenului pentru evaluarea
performanţei. Această problemă merită o atenţie sporită pentru că evaluarea
performanţei este o problemă inginerească şi trebuie făcute toate eforturile pentru a
reduce incertitudinile provocate de simplificările din descrierea riscului. Există multe
alte probleme legate de riscul seismic care contribuie la incertitudine şi trebuie
evaluate mai exact, inclusiv efectele duratei mişcării terenului care afectează
daunele cumulative, efectele de bazin care pot fi critice structurilor cu perioade mari
şi existenţa unor riscuri colaterale [34]. În Tabelul 2 este dat intervalul mediu de
recurenţă pentru cutremure frecvente, ocazionale, rare şi foarte rare, în conformitate
cu FEMA 356 [18], SEAOC [45], EC8 [16] (valori propuse în caz de cutremur) şi
P100-3/2003 [37].
Tabelul 2. Nivelul riscului seismic
SEAOC
Nivelul Riscului Seismic

FEMA 356 [18] EC8-3 [16] P100-3 [37]

Frecvenţă Vision 2000 [45]
IMR PD IMR PD IMR PD IMR PD
Frecvent 72 50%/50 43 50%/30 - - 40 70%/40
Ocazional 225 20%/50 72 50%/50 225 20%/50 100 40%/50
Rar 474 10%/50 475 10%/50 475 10%/50 475 10%/50
Foarte Rar 2475 2%/50 970 10%/100 2475 2%/50 975 5%/50
PD – Probabilitate de depăşire; IMR – Interval mediu de recurenţă

128
128
 Seminar STEELEARTH

2.4 Niveluri de performanţă a componentelor structurale şi nestructurale

Standardele de reabilitare seismică definesc Nivelurile Țintă de Performanţă a
Clădirii ca şi combinaţii dintre nivelurile de performanţă ale componentelor
structurale şi nestructurale.

2.4.1 Nivelul de performanţă structurală

În conformitate cu FEMA 356 [18] şi ATC40 [4], Nivelul de Performanţă Structurală
a unei clădiri trebuie ales dintre patru Niveluri de Performanţă Structurale discrete şi
două Intervale de Performanţă Structurală intermediare definite în această secţiune.
Nivelurile de Performanţă Structurală discrete sunt:
 Ocupare Imediată (S-1);
 Siguranţa Vieţii (S-3);
 Prevenirea Colapsului sau Stabilitatea Structurală (ATC) (S-5);
 Ne-Considerat (S-6).
Procedurile de proiectare şi criteriile de acceptare corespunzătoare acestor Niveluri
de Performanţă Structurală sunt specificate în standardele dedicate.
Intervalele de Performanţă Structurală intermediare sunt:
 Intervalul de Control al Daunelor (S-2);
 Intervalul de Siguranţă Limitată (S-4).
Criteriile de acceptare pentru intervalele de performanţă structurală intermediare ar
trebui obţinute prin interpolare.
Nivelul de Performanţă Structurală S-1, Ocupare Imediată, reprezintă starea de
avarie după cutremur în care au avut loc doar daune structurale foarte limitate.
Sistemele principale de preluare a forţelor verticale şi laterale ale clădirii asigură
aproape toată rezistenţa şi rigiditatea lor pre-cutremur. Riscul unor accidentări care
să pună în pericol viaţa ca urmare a daunelor structurale este foarte mic, şi chiar
dacă ar trebui efectuate unele reparaţii structurale minore, acestea nu ar fi necesare
înaintea re-ocupării clădirii.
Proiectarea pentru Intervalul de Performanţă Structurală Control al Daunelor (S-
2), ar putea fi de dorit pentru a reduce cât mai mult timpul de reparare şi întrerupere
a activităţii, ca un mijloc parţial de protecţie a echipamentului şi conţinutului de
valoare, sau pentru a conserva elemente istorice importante atunci când costul
proiectării pentru ocupare imediată este excesiv.
Nivelul de Performanţă Structurală S-3, Siguranţa Vieţii, reprezintă starea de
avarie după cutremur în care a avut loc o avarie semnificativă a structurii, dar
rămâne o rezervă de siguranţă până la atingerea colapsului structural parţial sau
total. Unele elemente şi componente structurale sunt avariate sever, dar acest lucru
nu conduce la riscul căderii unor obiecte ce pot periclita siguranţa ocupanţilor. În
timpul cutremurului pot avea loc accidentări; cu toate acestea, riscul global de
accidentări care să pună în pericol viaţa în urma daunelor structurale se aşteaptă să
fie scăzut. Repararea structurii este posibilă; cu toate acestea, din motive
economice, acest lucru ar putea să nu fie practic. În timp ce structura avariată nu
prezintă un risc de colaps iminent, ar fi prudentă implementarea unor reparaţii
structurale sau instalarea unor contravântuiri temporare înainte de re-ocupare.

129

129
Intervalul de Performanţă Structurală (S-4), Siguranţă Limitată, trebuie definit ca
intervalul continuu al stărilor de avarie dintre Nivelul de Performanţă Structurală
Siguranţa Vieţii (S-3) şi Nivelul de Performanţă Structurală Prevenirea Colapsului (S-
5).
Nivelul de Performanţă Structurală Prevenirea Colapsului (S-5), reprezintă
starea de avarie după cutremur în care clădirea se află în pragul colapsului parţial
sau total. Au avut loc avarieri substanţiale ale clădirii, incluzând posibile degradări
semnificative ale rigidităţii şi rezistenţei sistemului de preluare a forţelor laterale,
deformaţia laterală permanentă mare a structurii, şi – într-o mai mica măsură –
degradarea capacităţii portante verticale. Totuşi, toate componentele importante ale
sistemului de preluare a forţelor gravitaţionale trebuie să-şi îndeplinească în
continuare cerinţele de încărcare gravitaţională. Poate exista un risc semnificativ de
accidentare datorată căderii unor elemente structurale. Repararea clădirii nu este
practică din punct de vedere tehnic şi nu este sigură re-ocuparea acesteia, deoarece
eventualele replici seismice ar putea determina colapsul.
O reabilitare structurală care nu se adresează performanţei unei clădiri este
clasificată ca Performanţă Structurală Ne-Considerată (S-6).
Pentru stabilirea Nivelului de Performanţă Structurală, sunt indicate orientativ valori
ale deplasărilor laterale de nivel, intenţionând să fie o descriere calitativă a
comportării aproximative a structurilor care îndeplinesc nivelurile indicate (vezi
Tabelul 3).
Tabelul 3. Niveluri de Performanţă Structurală – Elemente Verticale
Prevenirea
Elemente Siguranţa Vieţii Ocupare Imediată
Colapsului
4% tranzitoriu 2% tranzitoriu; 1% tranzitoriu;
Cadre din Beton
sau permanent 1% permanent permanent neglijabil

Cadre metalice 5% tranzitoriu 2.5% tranzitoriu; 0.7% tranzitoriu;

necontravântuite sau permanent 1% permanent permanent neglijabil

Cadre metalice 2% tranzitoriu 1.5% tranzitoriu; 0.5% tranzitoriu;

contravântuite sau permanent 0.5% permanent permanent neglijabil
2% tranzitoriu 1% tranzitoriu; 0.5% tranzitoriu;
Pereţi din Beton
sau permanent 0.5% permanent permanent neglijabil
Pereţi de 0.6% tranzitoriu 0.5% tranzitoriu; 0.1% tranzitoriu;
Compartimentare din
Zidărie Nearmată sau permanent 0.3% permanent permanent neglijabil

Pereţi (care nu sunt 1% tranzitoriu 0.6% tranzitoriu; 0.3% tranzitoriu;

de Compartimentare)
din Zidărie Nearmată sau permanent 0.6% permanent 0.3% permanent

Pereţi din Zidărie 1.5% tranzitoriu 0.6% tranzitoriu; 0.2% tranzitoriu;

Armată sau permanent 0.6% permanent 0.2% permanent

130
130
 Seminar STEELEARTH

2.4.2 Nivelul de performanţă a componentelor nestructurale

FEMA 356 [18] şi ATC 40 [4], pe baza criteriilor din standard, oferă condiţii detaliate
pentru îndeplinirea Nivelurilor de Performanţă Nestructurală a unei clădiri. Se
consideră următoarele Niveluri de Performanţă Nestructurală (N):
 Operaţional (N-A);
 Ocupare Imediată (N-B);
 Siguranţa Vieţii (N-C);
 Risc Redus (N-D);
 Ne-Considerat (N-E).
Standardele oferă Niveluri de Performanţă Nestructurală şi limitări ale Degradărilor
pentru:
 Componente Arhitecturale (faţade, suprafeţe din sticlă, pereţi despărţitori,
tavane, parapeţi şi ornamente, copertine şi marchize, coşuri de fum, scări şi
ieşiri de incendiu, uşi);
 Sisteme/Componente Mecanice, Electrice şi de Instalaţii (ascensoare,
echipamente HVAC, echipament de producţie, conducte, ţevi, sistem de
aspersoare de incendiu, sistem de alarmă de incendiu, iluminat de urgenţă,
echipament de distribuţie electrică, corpuri de iluminat, instalaţii sanitare);
 Conţinut (sisteme de calculatoare, echipamente de birou, dulapuri de
incendiu, rafturi pentru cărţi, materiale periculoase, obiecte de artă).

2.4.3 Nivelul de performanţă a structurii

Nivel de performanță al clădirii
Nivel de performanță al structurii
+
Nivel de performanță al elementelor 
nestructurale

Figura 5. Nivelul de performanţă a structurii [4]

Odată ce s-au stabilit nivelurile de performanţă pentru elementele structurale şi
nestructurale, proiectantul poate decide nivelul ţintă de performanţă a structurii (vezi
Figura 5). Tabelul 4 prezintă nivelurile de performanţă a structurii şi relaţia dintre
acestea în conformitate cu diferite standarde.
Tabelul 4. Nivelul de Performanţă a Structurii
NEHRP / FEMA 356 EC8 -3 stare limită
Standard Vision 2000 [45] P100 – 3 [37]
[18] [16]
Complet Funcţional Operaţional Degradări
Degradări Limitate
Operaţional Ocupare Imediată Limitate (SLS)
Nivelul de Siguranţa Vieţii
performanţă a Siguranţa Vieţii Siguranţa Vieţii Degradări Severe
(SLU)
structurii
Prevenirea
Prevenirea Aproape de
Aproape de Colaps Prăbuşirii
Colapsului Colaps
(SLPP)

131

131
 Câteva Niveluri ţintă de Performanţă
uzuale a Structurii, descrise în acest
capitol sunt prezentate în Figura 6. Sunt
posibile multe combinaţii întrucât
performanţa structurală se poate alege la
orice nivel în cele două Intervale de
Performanţă Structurală. Tabelul 5 indică
combinaţiile posibile dintre Nivelurile de
Performanţă a Structurii şi oferă denumiri
celor mai probabile să fie alese ca bază
de proiectare [18].
Nivelul de Performanţă a Structurii
Operaţional (1-A) Structurile care
îndeplinesc acest Nivel ţintă de
Performanţă a Structurii sunt de aşteptat
să înregistreze avarieri minime sau
inexistente ale componentelor lor
structurale şi nestructurale. Structura este
corespunzătoare pentru ocuparea si
folosirea ei normală, deşi posibil într-un
mod uşor afectat, cu energie, apă şi alte
utilităţi necesare furnizate din surse de
urgenţă, şi posibil cu unele sisteme care Figura 6. Niveluri şi Intervale ţintă de
nu sunt esenţiale nefuncţionale. Performanţă a Clădirii [18]
Structurile care îndeplinesc acest Nivel
ţintă de Performanţă a Structurii prezintă
un risc extrem de scăzut asupra
siguranţei vieţii.
Nivelul de Performanţă a Structurii Ocupare Imediată (1-B)
Clădirile care îndeplinesc acest Nivel ţintă de Performanţă a Structurii sunt de
aşteptat să înregistreze avarieri minime sau inexistente ale elementelor lor
structurale şi doar daune minore ale componentelor lor nestructurale. Deşi
reocuparea unei clădiri care îndeplineşte acest Nivel ţintă de Performanţă a Structurii
ar fi sigură imediat după un cutremur major, sistemele nestructurale ar putea să nu
funcţioneze, fie din cauza lipsei de energie electrică, fie din cauza unor avarieri
interne ale echipamentelor. Aşadar, deşi clădirea se poate reocupa imediat, ar putea
fi necesare operaţii de reparaţii şi să se aştepte refacerea serviciului de utilităţi
înaintea funcţionării clădirii într-un mod normal. Riscul la adresa siguranţei vieţii la
acest Nivel ţintă de Performanţă a Structurii este foarte scăzut.
Nivelul de Performanţă a Structurii Siguranţa Vieţii (3-C)
Structurile care îndeplinesc acest nivel pot înregistra avarieri importante ale
componentelor structurale şi nestructurale. Ar putea fi necesare reparaţii înaintea
reocupării clădirii, şi repararea poate fi considerată nepractică din punct de vedere
economic. Riscul asupra siguranţei vieţii la clădiri care îndeplinesc acest Nivel ţintă
de Performanţă a Structurii este scăzut.

132
132
 Seminar STEELEARTH

Nivelul de Performanţă a Structurii Prevenirea Colapsului (5-E)

Structurile care îndeplinesc acest Nivel ţintă de Performanţă a Structurii pot prezenta
un risc semnificativ la adresa siguranţei vieţii care să rezulte din cedarea
componentelor nestructurale. Cu toate acestea, deoarece clădirea în sine nu se va
prăbuşi, pierderea de vieţi omeneşti poate fi cu succes evitată, dar din punct de
vedere economic, clădirea este practic pierdută.
Tabelul 5. Niveluri şi Intervale ţintă de Performanţă a Structurii [18]
Niveluri şi Intervale de Performanţă Structurală
S-2
S-4
Intervalul
S-1 S-3 Intervalul S-5
de S-6 Ne-
Ocupare Siguranţa de Prevenirea
Control Considerat
Imediată Vieţii Siguranţă Colapsului
al
Limitată
Daunelor
N-A Operaţional
Niveluri de Performanţă Nestructurală

2-A
Operaţional 1-A

N-B Ocupare
Ocupare Imediată 2-B 3-B
Imediată 1-B
N-C
Siguranţa
Siguranţa 1-C 2-C 4-C 5-C 6-C
Vieţii 3-C
Vieţii
N-D
2-D 3-D 4-D 5-D 6-D
Risc Redus

N-E Prevenirea
Colapsului Nu se
Ne- 4-E
Reabilitează
Considerat 5-E

133

133
Nivelurile de Control al Avarierilor, în ceea ce priveşte tipologia structurală şi
elementele portante, sunt asociate cu Niveluri relevante de Performanţă a Structurii,
aşa cum se poate observa in Tabelul 6.
Tabelul 6. Niveluri de Control al Avarierilor şi de Performanţă a Structurii [18]
Niveluri Țintă de Performanţă a Structurii
Nivelul
Nivelul Siguranţa Nivelul Ocupare Nivelul
Prevenirea
Vieţii Imediată Operaţional
Colapsului
(3-C) (1-B) (1-A)
(5-E)
Avarieri
Severe Moderate Uşoare Foarte Uşoare
Globale
Ceva rezistenţă şi
rigiditate reziduală
Rigiditate şi Nu există deplasări
rămasă la fiecare Nu există deplasări
rezistenţă laterale
nivel. Elementele laterale permanente.
reziduală mică, permanente.
portante Structura păstrează
dar stâlpii şi Structura păstrează
gravitaţional în mod substanţial
pereţii portanţi în mod substanţial
funcţionează. Nu rezistenţa şi
funcţionează. rezistenţa şi
există cedare în rigiditatea iniţiale.
Deplasări laterale rigiditatea iniţiale.
afara planului a Fisurarea minoră a
mari. Unele ieşiri Fisurarea minoră a
pereţilor sau faţadelor, pereţilor
General blocate. Pereţi de faţadelor, pereţilor
bascularea despărţitori şi a
Compartimentare despărţitori şi a
parapeţilor. Există tavanelor, cât şi a
şi parapet tavanelor, cât şi a
ceva deplasări elementelor
necontravîntuiţi elementelor
laterale structurale.
cedaţi sau în fază structurale. Toate
permanente. Pereţi Ascensoarele pot fi
incipientă de sistemele
despărţitori avariaţi. repornite. Protecţia
cedare. Clădirea importante pentru
Clădirea se poate împotriva incendiilor
este în apropierea operarea normală
afla dincolo de o operabilă.
colapsului. sunt funcţionale.
reparare
economică.
Echipamentele şi
Riscuri de cădere conţinutul sunt în Se produc avarieri
diminuate dar multe siguranţă, dar s-ar neglijabile.
Compone
sisteme putea să nu Electricitatea şi alte
nte Avarieri
arhitecturale, funcţioneze din utilităţi sunt
Nestructur semnificative.
mecanice, şi cauza unor disponibile, posibil
ale
electrice sunt defecţiuni mecanice din surse de
avariate. sau din lipsa rezervă.
utilităţilor.

2.5 Alegerea obiectivelor de performanţă a clădirii

Obiectivul de Reabilitare ales ca ţintă pentru proiectare sau evaluare va determina,
în mare măsură, costul şi fezabilitatea oricărui proiect de reabilitare, precum şi
beneficiul obţinut în termeni de siguranţă îmbunătăţită, reducerea pagubelor
materiale şi întreruperea utilizării în cazul cutremurelor viitoare. Tabelul 7 indică
intervalul Obiectivelor de Reabilitare, legate de Nivelul Riscului Seismic, care pot fi
utilizate în conformitate cu FEMA 356 [18]. Pentru comparaţie, in Tabelul 8 se
prezintă matricea obiectivelor de performanţă a clădirii, furnizată de Standardul de
reabilitare Seismică Românesc P100-3/2008 [37].

134
134
 Seminar STEELEARTH

Tabelul 7. Obiective de Reabilitare [18]

Niveluri Țintă de Performanţă a Clădirii
Performanţă Performanţă Performanţă
Performanţă
Ocupare Siguranţa Prevenirea
Operaţională
Imediată Vieţii Colapsului
50%/50 ani a b c d
Nivelul 20%/50 ani e f g h
Riscului
Seismic 10%/50 ani i j k l
2%/50 ani m n o p
Note:
3. Fiecare celulă din matricea de mai sus reprezintă un Obiectiv de Reabilitare
discret.
4. Obiectivele de Reabilitare din matricea de mai sus pot fi folosite pentru a
reprezenta cele trei Obiective de Reabilitare specifice, după cum urmează:
 k + p = Obiectiv de Performanţă de Bază (OPB);
 k + p + oricare dintre a, e, i, b, f, j, sau n = Obiectiv Sporit;
 doar o sau doar n sau doar m = Obiectiv Sporit;
 doar k sau doar p = Obiectiv Limitat;
 c, g, d, h, l = Obiectiv Limitat.
Tabelul 8. Obiective de Reabilitare (P100-3/2013/2008) [37]
Niveluri Țintă de Performanţă a Structurii
Nivelul Riscului
Seismic Avarieri Limitate Siguranţa Vieţii Prevenirea Prăbuşirii

40 ani OPB
50 ani OPS-1 OPS-2 OPL
100 ani OPB
225 ani OPS-2
475 ani OPS-1
975 ani OPS
Sunt necesare o serie de obiective de performanţă standard, adecvate pentru
proiectarea diferitelor clase de clădiri. Aceste standarde ar scuti utilizatorii ne-
experimentaţi de necesitatea de a face o alegere dificilă pentru care nu sunt
pregătiţi.
O astfel de serie de obiective de performaţă standard, recomandate de Vision 2000,
sunt prezentate în Figura 7. Fiecare diagonală din figură indică niveluri de
performanţă de proiectare şi cutremure recomandate pentru proiectarea clădirilor cu
diferite utilizări şi grade de ocupare. Individual, utilizatorii informaţi ai clădirii ar putea
alege, desigur, obiective de performanţă mai stricte, dacă se doreşte. Adoptarea
unui astfel de standard ar scuti inginerul proiectant şi utilizatorul clădirii de obligaţia
de a alege o astfel de bază.

135

135
 Obiectiv de Performanţă
Probabilitatea
Cutremurului Complet Aproape de
Operaţional Siguranţa Vieţii
Operaţional Colaps

Frecvent □ Performanţă

Ocazional O □ Inacceptabilă

Rar ■ O □
Foarte Rar ■ O □
□ Facilităţi de Bază; O Facilităţi cu Răspuns de Urgenţă Esenţial/de Risc; ■ Facilităţi Critice de
Siguranţă
Figura 7. Obiective de Performanţă SEAOC Vision 2000 [45]

2.6 Observaţii finale

Inovaţia adusă de standardele de evaluare seismică de nouă generaţie este
reprezentată de introducerea unei baze clare pentru anticiparea comportării unei
clădiri afectate de o mişcare seismică. Înţelegând Obiectivele de Performanţă,
inginerul poate proiecta nivelurile de avarie ale elementelor structurale şi
nestructurale, la o anumită intensitate a mişcării seismice.
Matricea (Tabelul 9) ilustrează corelarea dintre diferitele componente ale procedurii
IBP în cazul unui exemplu fictiv, pentru a atinge un anumit obiectiv. În acest scop se
urmăreşte schema logică generală din Figura 8.
Pentru o clădire rezidenţială ne-seismică în cadre din beton armat, Obiectivul de
Siguranţă de Bază a fost stabilit de către proprietar, împreună cu proiectantul. Pentru
îndeplinirea acestui Obiectiv de Performanţă, se foloseşte Tabelul 7 şi se aleg să fie
verificate două situaţii k + p. Acest lucru înseamnă că, în cazul unui cutremur rar
(474 – 10%/50 ani), Nivelul de Performanţă a Structurii ar trebui să fie în intervalul
Siguranţa Vieţii şi în cazul unui cutremur foarte rar (2475 – 2%/50 ani), performanţa
clădirii ar trebui să fie Prevenirea Colapsului. Odată ce este stabilit Nivelul de
Performanţă a Structurii, ar trebui alese şi Nivelurile de Performanţă ale elementelor
Structurale şi Nestructurale (vezi Tabelul 5).
Tabelul 9. Exemplu al aplicării IBP
Nivel de Nivel de Nivel de
Risc seismic
Obiectiv Verificare Performanţă a Performanţă Performanţă
(IMR ani)
Structurii Structurală Nestructurală
Siguranţa Vieţii Siguranţa Vieţii Siguranţa Vieţii
k 474
Obiectiv de (3-C) (S-3) (N-C)
Siguranţă de Prevenirea Prevenirea
Bază Riscuri Reduse
p 2 475 Colapsului Colapsului
(N-4)
(5-D) (S-5)
La primul nivel de Performanţă a Clădirii, “Siguranţa Vieţii”, s-a impus atât pentru
elementele structurale, cât şi pentru cele nestructurale, Nivelul Siguranţa Vieţii. La
136
136
 Seminar STEELEARTH

cel de-al doilea nivel de Performanţă a Clădirii, “Prevenirea Colapsului”, s-a impus
ca nivel structural, Nivelul Prevenirea Colapsului, şi pentru elementele nestructurale,
Nivelul Riscurilor Reduse, pentru a evita ca unele elemente mari sau grele să
prezinte un risc ridicat de cădere pentru un număr mare de persoane – parapeţi,
panouri de faţadă, tavane grele din ipsos sunt împiedicate să cadă [18].

Obiective de siguranță de bază (BSO)
Basic Safety Objective (BSO)
Obiectivele de 
BUILDING Enhanced Rehabilitation Objectives (BSE-1, BSE-2)
Obiective superioare de reabilitare (BSE‐1, BSE‐2)
PERFORMANCE
performantă  Limited Rehabilitation Objectives (Reduced Rehabilitation
Obiective reabilitare reduse (Reabilitare redusă)
OBJECTIVE Objective or Partial Rehabilitation Objective)
ale clădirii Obiective reabilitare parțială
Obiective de reabilitare

Frecvent
Frecvent
Hazard 
SEISMIC Ocazional
Occasional
HAZARD
seismic Rare
Rar 
Very rare
Foarte rar
Tabelul 5:

Operational Building Performance Level (1-A)

Clădire operațională (1‐A)
Alegerea 
SELECTION OF Immediate Occupancy Building Performance
Ocupare imediată          (1‐B)Level (1-B)
performanței
BUILDING Life Safety Building Performance Level (3-C)
PERFORMANCE Siguranță vieții (3‐C)
clădirii LEVEL Collapse Prevention Building Performance Level (5-E)
Prevenirea colapsului  (5‐E)
Tabelul 3:
Nivele de performanță țintă
SELECTION OF
Alegerea nivelului  SELECTION OF
Alegerea nivelului 
STRUCTURAL NONSTRUCTURAL
de performanță 
PERFORMANCE de performanță 
PERFORMANCE
structurală
LEVEL nestructurală
LEVEL

Ocupare imediată (S‐1)
Immediate Occupancy (S-1)
Controlul stricăciunilor (S‐2)
Damage Control Range (S-2) Operațional (N‐A)
Operational (N-A);
Siguranța vieții (S‐3)
Life Safety (S-3) Ocupare imediată (N‐B)
Immediate Occupancy (N-B)
Limited Safety Range (S-4)
Siguranță limitată (S‐4) Life Safety (N-C)
Siguranța vieții (N‐C)
Collapse Prevention (S-5)
Prevenirea colapsului (S‐5) Hazards Reduced (N-D)
Reducerea hazardului (N‐D)
Not Considered (S-6)
Neconsiderat (S‐6) Not Considered (N-E)
Neconsiderat (N‐E)

Figura 8. Alegerea riscului seismic şi a nivelurilor de performanţă pentru elemente structurale şi

nestructurale

137

137
3 METODE DE ANALIZĂ, MODELARE ȘI CRITERII DE ACCEPTARE

3.1 Introducere
Cel mai important efect al cutremurelor asupra structurilor de clădiri este reprezentat
de forţele de inerţie introduse în clădire din cauza mişcării terenului. Fiind un
eveniment rar, structurile sunt de obicei proiectate să reziste acţiunii seismice în
domeniul inelastic de răspuns. Majoritatea structurilor existente nu au fost proiectate
la acţiunea seismică, şi se aşteaptă, prin urmare, ca acestea să răspundă dincolo de
limita elastică sub acţiunea unui cutremur major. Natura dinamică a acţiunii
seismice, care are componente pe cele două direcţii orizontale, cât şi pe cea
verticală, şi răspunsul structural posibil inelastic, presupune o procedură de analiză
dinamică neliniară pe un model tri-dimensional al structurii clădirii. Deşi acest tip de
analiză furnizează modelarea cea mai "exactă" a răspunsului structural sub acţiunea
seismică, necesită un grad mare de experienţă, şi poate necesita foarte mult timp. În
multe cazuri, se pot adopta proceduri de analiză mai simple. Simplificările se pot
adresa modelului structurii (două modele plane în locul celui tri-dimensional),
răspunsului în timp (analiză statică în locul celei dinamice) şi răspunsului structural
inelastic (analiză elastică liniară în locul analizei neliniare).
Există cinci proceduri de analiză, adoptate în mod general, care se folosesc pentru
analizarea seismică a structurilor (FEMA 356 [18]; Eurocodul 8 [15]; P100/2008) şi
care sunt prezentate mai jos într-o ordine ierarhică:
 metoda forţelor laterale (procedură statică liniară);
 analiza spectrală;
 analiza dinamică (time-history) liniară;
 procedura statică neliniară (analiză pushover);
 analiza dinamică (time-history) neliniară (calcul biografic).
Procedurile liniare păstrează utilizarea tradiţională a unei relaţii liniare tensiune-
deformaţie specifică, dar includ ajustări ale deformaţiilor globale ale clădirii şi criterii
de acceptare ale materialelor care să permită o mai bună considerare a
caracteristicilor neliniare probabile ale răspunsului seismic. Procedura Statică
Neliniară, adesea denumită “analiză pushover”, utilizează metode neliniare
simplificate pentru a estima deformaţiile structurale seismice. Procedura Dinamică
Neliniară, cunoscută sub numele de analiză “time-history” neliniară (calcul biografic),
necesită cunoştinţe şi experienţă considerabile pentru a putea fi efectuată.
Criteriile de acceptare pentru diferitele obiective de performanţă sunt prevăzute
pentru fiecare procedură analitică şi sunt de asemenea prevăzute în codurile IBP şi
valori numerice ale criteriilor de acceptare pentru diferite sisteme structurale şi
nestructurale.
În codurile de proiectare seismică ([18]; [15]; [16]) sunt disponibile îndrumări cu
privire la modelul global al structurii şi criteriile de alegere a procedurii de analiză. Un
rezumat al cerinţelor acestora este prezentat în continuare.

138
138
 Seminar STEELEARTH

3.2 Analiza globală şi cerinţe de modelare

3.2.1 Consideraţii generale

Datorită naturii dinamice a acţiunii seismice, modelul structural ar trebui să simuleze
în mod adecvat nu doar distribuţia rigidităţii, ci şi distribuţia maselor în structură.
Când se folosesc metode de analiză neliniară, pe lângă rigiditate şi masă, modelul
global al structurii ar trebui să includă şi distribuţia rezistenţei în structură [47].
Torsiunea orizontală
Nu este nevoie să fie considerată în structurile cu planşee flexibile. Se introduce o
excentricitate accidentală pentru a ţine cont de incertitudinile din distribuţia rigidităţii
şi a masei, cât şi de componentele de rotire ale mişcării terenului.
Un model tri-dimensional al structurii ţine cont în mod direct de torsiune datorită
excentricităţii dintre centrele de masă şi rigiditate, şi necesită considerarea explicită
doar a excentricităţii accidentale.
Planşeele
Este de preferat în general ca planşeele de etaj să fie rigide în planul lor. Șaibele
rigide asigură legătura dintre sistemul de preluare a forţelor laterale şi sistemul de
preluare a forţelor gravitaţionale dintr-o clădire, şi permit diferitelor sisteme de
preluare a forţelor laterale din clădire să contribuie la rezistenţa laterală globală a
structurii.
Când planşeele nu se pot considera rigide, modelele structurale ar trebui să ţină cont
în mod explicit de rigiditatea în plan a planşeelor.
Efectele de ordinul doi
Când o structură este foarte flexibilă sub acţiune forţelor laterale, o analiză de ordinul
întâi ar putea subestima în mod substanţial forţele şi deformaţia. O analiză de ordinul
doi este necesară în acest caz. Atunci când este utilizată o analiză neliniară, efectele
de ordinul doi ar trebui să fie luate în considerare în mod direct în formularea relaţiei
forţă-deformaţie pentru toate elementele supuse la forţe axiale de compresiune.
Analiza deplasărilor
Dacă structura răspunde în principal în domeniu elastic sub acţiunea seismică de
proiectare, deplasările laterale pot fi estimate în mod sigur pe baza unei analize
liniare (statică sau dinamică). Cu toate acestea, dacă este de aşteptat ca structura
să înregistreze o plastificare semnificativă sub acţiunea seismică de proiectare,
deformaţiile laterale pot fi mult mai mari decât cele estimate dintr-o analiză liniară.
Efectele care pot contribui la deformaţii inelastice mai mari decât cele elastice sunt:
(1) conţinutul de frecvenţe al mişcării terenului, în legătură cu perioada fundamentală
de vibraţie a clădirii, (2) durata mişcării terenului, (3) caracteristicile histeretice de
deformaţie la încărcare ale elementelor structurale, incluzând degradarea de
rezistenţă şi rigiditate [47].
Interacţiunea teren-structură
Cel mai important efect al interacţiunii teren-structură este elongaţia perioadei de
vibraţie a structurii datorată flexibilităţii interfeţei teren-fundaţie. Aceasta trebuie să
fie luată în considerare atunci când perioada de vibraţie crescută a clădirii amplifică
acceleraţiile spectrale.

139

139
3.2.2 Parametrii de Modelare şi Criterii de Acceptare
Acceptabilitatea acţiunilor de forţă şi deformaţie trebuie evaluate pentru fiecare
componentă a clădirii. Înainte de a alege criteriile de acceptare ale componentelor,
fiecare componentă trebuie clasificată ca principală sau secundară şi fiecare acţiune
trebuie să fie clasificată ca fiind în control de deformaţie (ductilă) sau în control de
forţă (fragilă). Trebuie determinate rezistenţele componentelor, proprietăţile
materialelor şi capacităţile componentelor. Criteriile de acceptare ale componentelor
care nu sunt prezentate în standarde, trebuie determinate prin încercări
experimentale de calificare [18].
Toate componentele principale şi secundare trebuie să fie capabile să reziste
acţiunilor de forţă şi deformaţie, în cadrul criteriilor de acceptare aplicabile nivelului
de performanţă ales [18].
Toate acţiunile trebuie clasificate ca fiind, fie în control de deformaţie, fie în control
de forţă, folosind curbele forţă versus deformaţie ale componentei, după cum se
ilustrează în Figura 9.

Curbă de tip 1 Curbă de tip 2 Curbă de tip 3

Figura 9. Curbele Forţă versus Deformaţie ale Componentei (FEMA 356 356) [18]
Curba de Tip 1 descrisă în Figura 9 este reprezentativă pentru comportamentul
ductil, unde se poate observa un interval elastic (de la punctul 0 la punctul 1 de pe
curbă), urmat de un interval plastic (de la punctul 1 la 3) cu o rezistenţă reziduală
neglijabilă şi abilitatea de a susţine încărcări gravitaţionale în punctul 3. Intervalul
plastic include un interval de consolidare (de la punctul 1 la 2) şi un interval de
degradare a rezistenţei (de la punctul 2 la 3). Acţiunile componentelor principale care
manifestă acest comportament trebuie clasificate ca fiind în control de deformaţie
dacă pentru intervalul de consolidare, e > 2g; în caz contrar, acestea trebuie
clasificate ca fiind în control de forţă. Acţiunile componentelor secundare care
manifestă un comportament de Tip 1 trebuie clasificate ca fiind în control de
deformaţie pentru orice raport e/g [18].
Curba de Tip 2 descrisă în Figura 9 este reprezentativă pentru comportamentul
ductil, unde se poate observa un interval elastic (de la punctul 0 la punctul 1 pe
curbă) şi un interval plastic (de la punctul 1 la punctul 2) urmat de scăderea
rezistenţei şi scăderea capacităţii de a susţine încărcări gravitaţionale după punctul
2. Acţiunile componentelor principale şi secundare care manifestă acest tip de
comportament trebuie clasificate ca fiind în control de deformaţie dacă intervalul
plastic are e > 2g; în caz contrar, trebuie clasificate ca fiind în control de forţă.
Curba de Tip 3 descrisă în Figura 9 este reprezentativă pentru un comportament
fragil sau neductil, unde se poate observa un interval elastic (de la punctul 0 la
punctul 1 de pe curbă) urmat de scăderea rezistenţei şi scăderea capacităţii de a
susţine încărcări gravitaţionale după punctul 1. Acţiunile componentelor principale şi
140
140
 Seminar STEELEARTH

secundare care manifestă un comportament de Tip 3 trebuie clasificate ca fiind în

control de forţă.
Pentru unele componente este convenabil să se prescrie criterii de acceptare în
termeni de deformaţie (de exemplu, θ sau ∆), în timp ce pentru altele este mai
convenabil să se dea criterii în termeni de rapoarte de deformaţii. Pentru a stabili
acest lucru, două tipuri de curbe forţă vs. deformaţie idealizate sunt ilustrate în
Figura 10 (a) şi (b).
Figura 10 (a) prezintă forţa normalizată (Q/QCE) versus deformaţia (θ sau ∆) şi
parametrii a, b şi c. Figura 10 (b) prezintă forţa normalizată (Q/QCE) versus raportul
deformaţiilor (θ/θy, ∆/∆y sau ∆/h) şi parametrii d, e şi c.

(a) Deformație (b) Raport de deformație
Forță normalizată

Deformație sau raport de deformație

(c) Criteriul de acceptare pentru 
componentă sau element

Figura 10. Relaţiile Forţă-Deformaţie ale unei Componente Generalizate pentru descrierea Modelării
şi a Criteriilor de Acceptare
Se dau rigiditatea elastică şi valori ale parametrilor a, b, c, d şi e care se pot folosi
pentru modelarea componentelor. Criteriile de acceptare pentru deformaţii sau
raporturi de deformaţii ale elementelor principale (P) şi ale celor secundare (S)
corespunzătoare Nivelurilor ţintă de Performanţă a Clădirii, Prevenirea Colapsului
(PC), Siguranţa Vieţii (SV) şi Ocupare Imediată (OI) prezentate în Figura 10 (c) sunt
date în capitole specifice ale standardelor.
Tipologii structurale
EBCP a clădirilor este tratată separat pentru fiecare tipologie structurală. FEMA 356
[18] oferă în capitolul general o definiţie calitativă şi în capitolele dedicate oferă
criterii de acceptare cantitative pentru asigurarea îndeplinirii unui anumit nivel de
performanţă.

141

141
Criteriile detaliate pentru calcularea forţei şi deformaţiei capabile a unei componente
individuale trebuie să respecte cerinţele din capitolele individuale pentru fiecare
material după cum urmează [18]:
9. Fundaţii;
10. Elemente şi componente din oţel sau fontă:
a. Cadre metalice necontravântuite;
b. Cadre metalice contravântuite;
c. Panouri metalice solicitate la forfecare;
d. Cadre metalice cu pereţi de compartimentare;
e. Planşee.
11. Elemente şi componente din beton armat:
a. Cadre necontravântuite din beton;
b. Cadre prefabricate din beton;
c. Cadre din beton cu pereţi de compartimentare;
d. Pereţi de forfecare din beton;
e. Cadre contravântuite din beton;
f. Planşee din beton monolit;
g. Planşee din beton prefabricat.
12. Elemente şi componente din zidărie armată şi nearmată:
a. Pereţi portanţi din zidărie;
b. Pereţi de compartimentare din zidărie.
13. Elemente şi componente din lemn, panouri metalice uşoare, produse din
gips sau ipsos:
a. Pereţi de forfecare din lemn din panouri uşoare;
b. Diafragme din lemn.
14. Sisteme de izolare seismică şi sisteme de disipare a energiei;
15. Componente nestructurale (arhitecturale, mecanice şi electrice);
16. Elementele şi componentele care conţin combinaţii de materiale sunt cuprinse
în capitolele asociate fiecărui material.

142
142
 Seminar STEELEARTH

Pentru exemplificare, Relaţiile Forţă-Deformaţie ale unei Componente Generalizate

pentru Modelare şi Criteriile de Acceptare în cazul unei Grinzi din Beton Armat şi a
Pereţilor din Zidărie sunt prezentate în Figura 11.

Parametrii de modelare 3 Criteriul de acceptare 3
Rotiri plastice [rad]
Nivel de performanță
Raport de 
Componenta
Rotiri plastice  rezistență 
[rad] remanentă Primară Secundară
Condiții
i. Grinzi controlate de încovoiere 1

ii. Grinzi controlate de forfecare 1

iii. Grinzi controlate de comportare neadecvată 1

iv. Grinzi controlate de comportarea neadecvată a îmbinării 1

Parametrii de modelare 3 Criteriul de acceptare 3
Rotiri plastice [rad]
Nivel de performanță
Raport de 
Componenta
Rotiri plastice  rezistență 
[rad] remanentă Primară Secundară
Condiții
i. Grinzi controlate de încovoiere 1

ii. Grinzi controlate de forfecare 1

iii. Grinzi controlate de comportare neadecvată 1

iv. Grinzi controlate de comportarea neadecvată a îmbinării 1

Figura 11. Parametrii de Modelare şi Criterii de Acceptare [18]

143

143
3.2.3 Analiza Liniar - Elastică

3.2.3.1 Metoda forţelor laterale

În cazul evaluării structurilor existente (FEMA 356, [18]; Eurocod 8-3, [16]), forţele
laterale se determină pe baza spectrului de răspuns elastic, şi nu pe baza celui de
proiectare (redus cu factorul de comportare q). Această procedură intenţionează să
estimeze mai degrabă deplasările laterale de proiectare ale structurii, decât forţele
de proiectare din elementele structurale, deoarece deplasările sunt un indicator mai
bun al avarierii structurii în domeniul inelastic decât forţele [47].

3.2.3.2 Analiza modală cu spectre de răspuns şi analiza liniară dinamică (time-

history)
Procedura cu spectru de răspuns este o generalizare a metodei forţelor laterale,
ţinând cont de mai mult de un mod propriu de vibraţie în determinarea răspunsului
seismic al structurii.
Analiza cu spectru de răspuns furnizează o înfăşurătoare a deplasărilor şi forţelor
interioare. Când răspunsul în timp este de interes, se foloseşte analiza dinamică
(time-history) liniară [47].
Când se folosesc pentru evaluarea structurilor existente, ambele proceduri
intenţionează să ofere mai degrabă o estimare a deplasărilor de proiectare decât a
forţelor de proiectare (FEMA 356, [18]; Eurocod 8-3, [16]).

3.2.3.3 Criterii de acceptare pentru analiza liniară

Dacă se utilizează proceduri liniare, capacităţile acţiunilor în control de deformaţie
trebuie definite ca produs al factorilor m (factori de modificare folosiţi pentru citeriile
de acceptare ale componentelor şi elementelor în control de deformaţie, indicând
ductilitatea disponibilă a acţiunii unei componente) sau al factorilor q, şi rezistenţele
reale QCE. Capacităţile acţiunilor în termeni de forţă trebuie definite ca limită
inferioară a rezistenţelor QCL [18].
Acţiunile de proiectare în control de deformaţie trebuie calculate în conformitate cu
[18]:
QUD
 QG  QE (8)
Unde QE = acţiunea datorată încărcărilor seismice de proiectare folosind metode de
analiză elastică; QG = acţiunea datorată încărcărilor gravitaţionale de proiectare [18].
Acţiunile în control de deformaţie în componentele şi elementele principale şi
secundare trebuie să satisfacă următoarea ecuaţie [18]:
m    QCE  QUD (9)
Unde m = modificator (factor) cerinţă al componentei sau elementului care să ţină
cont de ductilitatea reală asociată cu această acţiune la Nivelul de Performanţă
Structurală ales. Factorii m sunt specificaţi în capitole dedicate; QCE = rezistenţa
reală a componentei sau elementului la nivelul de deformaţie în cauză pentru acţiuni
în control de deformaţie;  = factor de cunoaştere considerat în conformitate cu
nivelul de cunoaştere [18].
Acţiunile în control de forţă ale componentelor şi elementelor principale şi secundare
trebuie să satisfacă ecuaţia următoare [18]:
144
144
 Seminar STEELEARTH

  QCL  QUF
(10)
QCL = limita inferioară a rezistenţei unei componente sau unui element la nivelul de
deformaţie în cauză pentru acţiunile în control de forţă.

Acţiunile de proiectare în control de forţă QUF trebuie considerate ca fiind acţiunea

maximă care se poate dezvolta într-o componentă pe baza unei analize la stări
limită, considerând rezistenţa reală a componentelor care aduc încărcări
componentei în cauză, sau acţiunea maximă dezvoltată în componentă, limitată de
răspunsul neliniar al clădirii. Alternativ, QUF se poate determina ca:
QE
QUF
 QG 
C1C2C3 J
(11)
Se împarte cu amplificatorii deplasării C1, C2, şi C3 atunci când se caută o estimare a
nivelului forţei dintr-o componentă când clădirea răspunde inlestic. J = un coeficient
folosit în procedurile liniare pentru estimarea forţelor reale, aduse componentelor în
control de forţă, de către alte componente (care se plastifică).

3.2.4 Analiza neliniară

3.2.4.1 Statică – Pushover

Analiza statică neliniară se utilizează de obicei împreună cu diferite proceduri (de
exemplu metoda coeficienţilor, metoda spectrului de capacitate – FEMA 356 [18];
sau metoda N2 - Eurocod 8-1, [15]) pentru a estima deplasarea ţintă la acţiunea
seismică de proiectare.
Considerând că deplasarea ţintă intenţionează să reprezinte deplasarea maximă din
timpul acţiunii seismice, si că răspunsul inelastic al unui element este modelat direct,
procedura statică neliniară va furniza o estimare rezonabilă a deplasărilor şi forţelor
interioare.

3.2.4.2 Dinamică – Time-history

Analiza neliniară time-history reprezintă cea mai avansată metodă de analiză pentru
evaluarea răspunsului seismic al structurilor. Analiza neliniară time-history
furnizează o estimare rezonabilă a deplasărilor şi forţelor interioare din elementele
structurale.

3.2.4.3 Criterii de acceptare pentru analiza neliniară

Dacă se utilizează proceduri neliniare, capacităţile componentelor pentru acţiuni în
control de deformaţie trebuie considerate ca limite de deformaţie inelastică admise,
şi capacităţile componentelor pentru acţiuni în control de forţă trebuie considerate ca
limite inferioare ale rezistenţelor QCL.

145

145
 3.3 Alegerea procedurii de analiză

3.3.1 Factorul de cunoaştere

Trebuie colectate informaţii despre condiţia existentă a structurii, componente, teren
şi clădiri adiacente, suficient de detaliate pentru a efectua procedura de analiză
aleasă. Cantitatea de informaţii colectată (proprietăţi ale materialelor, planşe din
proiectul iniţial, evaluarea condiţiilor şi informaţii adiţionale obţinute din încercări
experimentale) trebuie să fie în concordanţă cu niveluri de cunoaştere limitat, normal
sau complet (KL 1-3). În funcţie de nivelul de cunoaştere se va determina Obiectivul
de Reabilitare ales şi procedura de analiză în conformitate cu Tabelul 10 [18].
Tabelul 10. Cerinţe de Colectare a Informaţiilor (FEMA 356) [18]
Nivel de cunoaştere
Limitat Normal Complet
Obiectiv de Reabilitare OPB sau mai scăzut OPB sau OPS Sporit
Procedură de Analiză PSL, PDL Toate Toate
PSL – procedură statică liniară, PDL – procedură dinamică liniară

3.3.2 Cerinţe pentru alegerea procedurii de analiză

3.3.2.1 Metoda forţelor laterale

În domeniul elastic, răspunsul dinamic este guvernat de modul fundamental de
vibraţie, dacă structura este regulată pe înălţime şi nu este foarte flexibilă. Cea de-a
doua cerinţă este exprimată în Eurocodul 8-1 (2003) prin limitarea perioadei
fundamentale de vibraţie a structurilor care pot fi analizate, utilizând metoda forţelor
laterale, la cea mai mică valoare dintre 4TC şi 2 secunde (unde TC este limita dintre
regiunile de acceleraţie şi viteză constante ale spectrului) [47].

3.3.2.2 Analizele cu spectre de răspuns şi liniară time-history (dinamică)

Analizele cu spectre de răspuns şi liniară time-history (dinamică) au de suferit de pe
urma neajunsurilor analizei liniare (elastice), atunci când sunt aplicate unui răspuns
structural extrem de inelastic. Aşadar, aceste proceduri de analiză încă nu sunt
corespunzătoare atunci când cerinţele inelastice sunt ne-uniforme în structură şi
când răspunsul structural este de aşteptat să fie foarte inelastic [47].

3.3.2.3 Procedura static neliniară

Este supusă câtorva limitări, datorită faptului că se bazează pe presupunerea că
răspunsul structural este guvernat de forma modului fundamental, şi că această
formă nu se modifică atunci când structura se plastifică sub acţiunea încărcărilor
laterale care cresc. Analiza pushover este aplicabilă în special pentru estimarea
cerinţelor seismice ale structurilor de înălţime mică şi medie, unde cerinţele
inelastice sunt distribuite uniform pe înălţimea structurii [11]. Eurocodul 8-1 [15]
impune cel puţin două distribuţii de forte laterale ("modală" şi uniformă).
Au fost propuse câteva proceduri îmbunătăţite, pe baza analizei pushover, de către
diferiţi cercetători, pentru a ţine cont de influenţa modurilor superioare de vibraţie şi
de schimbarea în distribuţia forţelor laterale ca rezultat al schimbării proprietăţilor
dinamice ale structurii ca urmare a plastificării.

146
146
 Seminar STEELEARTH

3.3.2.4 Analiza neliniară time-history (dinamică)

Analiza dinamică neliniară oferă cea mai "corectă" evaluare a răspunsului seismic al
unei structuri, şi se poate aplica în toate cazurile. Cu toate acestea, necesită cel mai
mare grad de expertiză al unui inginer şi cel mai comprehensiv grad de cunoaştere
al proprietăţilor materialelor şi elementelor.

147

147
4 ALEGEREA METODEI DE INTERVENȚIE

4.1 Criterii generale

Orice program de reabilitare a clădirilor are ca scop
 Înlăturarea cauzelor avarierii continue;
 O mai bună conservare a clădirii după terminarea lucrărilor;
 Îmbunătăţirea valorii.
Soluţiile alternative trebuie să fie în final validate în termenii a patru grupuri de criterii
de diferite naturi [51].
 Valori culturale şi/sau sociale;
 Aspecte tehnice
o Reversibilitatea intervenţiei, Compatibilitatea, Durabilitatea, Coroziunea, Rezistenţa
UV, Îmbătrânire, Fluaj, Condiţii locale, Disponibilitatea materialului/dispozitivului,
Capacitatea tehnică, Controlul calităţii

 Aspecte structurale
o Performanţa structurală (Rezistenţă, Rigiditate, Ductilitate, Oboseală), Răspunsul la
foc, Sensibilitatea la modificări ale acţiunilor/rezistenţelor (de exemplu acţiunea
seismică, temperatura, focul, condiţiile terenului), Măsuri adiacente, Suport tehnic
(Codificare, Recomandări, Reguli tehnice), Instalare/Montare (de exemplu
disponibilitatea/necesitatea echipamentelor de ridicare)

 Aspecte economice şi sustenabile

o Costuri, Proiectare, Materiale/Fabricare, Transport, Montare/ Instalare/ Întreţinere,
Lucrări pregătitoare
Aspectele tehnice se referă la deciziile aferente proiectării globale şi la alegerea
materialelor şi tehnicilor de intervenţie [51].

4.2 Validarea bazată pe performanţă a structurii

Alegerea unei tehnici de consolidare sau a alteia, este o problema cu mai multe
criterii, după cum s-a observat anterior. Proiectantul are întotdeauna câteva soluţii la
dispoziţia sa. În final trebuie să aleagă una care se potriveşte mai bine cu ansamblul
criteriilor de validare. De fapt, soluţia va reprezenta mereu un compromis raţional
între diverse criterii, deoarece optimizarea unui criteriu conduce, în general, la o
alegere inacceptabilă.
Se va prezenta analiza a şase posibile soluţii de consolidare aplicate unui cadru din
beton armat care necesită modernizare pentru sporirea rezistenţei şi rigidităţii pentru
a susţine acţiuni seismice (vezi Figura 12). Cu acest scop, şase tehnici de
consolidare diferite de sunt examinate. Pentru a decide care dintre cele şase este
cea adecvată, trebuie mai întâi să fixăm ţinta intervenţiei în termeni de rezistenţă,
rigiditate şi ductilitate.
Începând de la ideea că intervenţiile actuale de consolidare, de tipul celor ilustrate în
Figura 12, cresc atât rigiditatea cât şi capacitatea la forţe laterale a cadrului din
beton armat, raţionamentul se poate baza pe analiza curbei de capacitate. Curba de
capacitate a structurii consolidate, Cs, are în mod general o pantă mai mare şi un
148
148
 Seminar STEELEARTH

vârf comparabil cu cel al curbei de capacitate înainte de consolidare, Cu. În Figura 13

se consideră o situaţie teoretică. Datorită rigidităţii crescute, care se traduce printr-o
perioadă fundamentală mică, creşte şi cerinţa seismică a structurii, după cum se
poate observa în curba de cerinţă a structurii consolidate, Ds, în comparaţie cu cea a
structurii ne-consolidate, Du. Deşi creşterea capacităţii este parţial atenuată de
creşterea cerinţei seismice, performanţa globală a structurii este îmbunătăţită după
cum indică amplasarea punctelor de performanţă de pe axa deplasărilor spectrale
pentru înainte şi după consolidare [7].
Perete  Cadru 
monolit metalic 
contravântuit
Perete monolit 
turnat ulterior
Forță laterală

Blocuri din 
beton
Cadru 
metalic
Panouri 
prefabricate
Cadru 
inițial

Deformație laterală (%)

Figura 12. Soluţii de consolidare a unui cadru din beton armat (CEB – Sisteme de fixare pentru
modernizare seismică [8])
CS – curba de capacitate a structurii reabilitate DS – Cerința structurii reabilitate
CU – curba de capacitate a structurii nereabilitate DS – Cerința structurii nereabilitate
Accelerație spectrală

Accelerație spectrală

Performanța structurii  Performanța structurii 
reabilitate reabilitate

Performanța structurii 
originale

Deplasare spectrală Deplasare spectrală

a) Efectul consolidării structurale b) Efectul creşterii deformaţiei

Accelerație spectrală

Performanța structurii 
reabilitate
Performanța structurii 
originale

Deplasare spectrală

c) Efectul disipării de energie crescute

Figura 13. Analiza conceptului soluţiilor de consolidare [4] [36]
Acest tip de analiză trebuie efectuată pentru toate cele şase soluţii din Figura 12.
Apoi, decizia finală se poate lua în funcţie de ierarhia dintre cerinţa de rezistenţă,
rigiditate şi ductilitate, şi de asemenea considerând celelalte criterii complementare
din secţiunea precedentă.
149

149
5 METODOLOGIILE IBP

5.1 Revizuirea principalelor metode de evaluare

Comunitatea inginerilor structurişti a dezvoltat o nouă generaţie de proceduri de
proiectare şi evaluare seismică, ce incorporează conceptele ingineriei bazate pe
performanţă. Pe scurt, cea mai adecvată abordare pare a fi o combinaţie între
analiza statică neliniară (pushover) şi abordarea cu spectru de răspuns [52].
Câteva exemple ale acestei abordări sunt:
 Metoda spectrului de capacitate (MSC), aplicată în
o ATC 40 (Evaluarea şi Reabilitarea Seismică a Clădirilor din Beton,
1996)
o Corpul de Ingineri al Armatei S.U.A., Manuale Tehnice (Proiectarea
Seismică pentru Clădiri şi Recomandări de Proiectare Seismică pentru
Modernizarea Clădirilor Existente, 1998)
o Legea Standard a Clădirilor Japoneză (BSJ 2000)
 Procedura statică neliniară, aplicată în
o FEMA 356 (Prestandard şi Comentarii pentru Reabilitarea Seismică a
Clădirilor, 2000),
o Metoda N2 dezvoltată la Universitatea din Ljubljana [17] şi
implementată în propunerea iniţială a Eurocodului 8 (Proiectarea
structurilor pentru rezistenţă seismică, 2001),
o Analiza Pushover Modală [10]
Toate metodele combină analiza pushover a unui model cu mai multe grade de
libertate dinamică (MGLD) cu analiza cu spectre de răspuns a unui sistem echivalent
cu un singur grad de libertate dinamică (SGLD). Sunt aplicate spectrele inelastice
sau cele elastice cu amortizare şi perioadă echivalente. Ca reprezentare alternativă
a spectrului inelastic, s-a propus Spectrul Punctului de Curgere [3]. S-au mai
dezvoltat şi alte proceduri simplificate pe baza proiectării în control de deformaţie, de
exemplu abordările dezvoltate de Priestley [42] şi de Panagiotakos şi Fardis [38].
Diferenţa esenţială are legătură cu determinarea cerinţei de deplasare (deplasarea
ţintă). Dacă se foloseşte un spectru elastic echivalent, cerinţa de deplasare se
determină pe baza unei rigidităţi echivalente şi a unei amortizări echivalente, care
depind de deplasarea ţintă şi, prin urmare, sunt necesare iteraţii. Valorile cantitative
ale amortizării echivalente, sugerate de diferiţi autori, diferă considerabil. Pe de altă
parte, pentru metodele care utilizează spectre inelastice, este necesară idealizarea
biliniară a curbei pushover. Dacă idealizarea biliniară depinde de cerinţa de
deplasare, atunci procedura de calcul devine de asemenea iterativă. Procedurile
diferă de asemenea din punct de vedere al modelului presupus al forţelor laterale,
folosit în analiza pushover, şi din punct de vedere al formei deplasărilor, folosită
pentru transformarea sistemului MGLD în sistem SGLD (şi invers). Transformarea
sistemului MGLD în sistem SGLD se bazează pe o derivare matematică [52], doar
dacă cei doi vectori sunt în legătură, adică dacă modelul forţelor laterale este
determinat din forma presupusă a deplasărilor.

150
150
 Seminar STEELEARTH

Următoarele elemente generale sunt evidenţiate, în legătură cu organizarea

procedurii de evaluare sau proiectarea reabilitării unei structuri existente [20]:
o Rolul deplasării în procesul de proiectare
o Deformaţie – pe bază de calcule (DBC)
o Deformaţie iterativă – pe bază de specificaţii (DIBS)
o Deformaţie directă – pe bază de specificaţii (DDBS)
o Tipul de analiză folosit în procesul de proiectare
o Spectre de răspuns – pe baza rigidităţii iniţiale
o Spectre de răspuns – pe baza rigidităţii secante
o Bazată pe analiza time-history
o Limitări ale tipului de structură
o Limitări ale obiectivelor de performanţă sau ale stărilor limită
Matricea din Tabelul 11 rezumă diferitele proceduri de proiectare care se pot aplica:
Tabelul 11. Matricea procedurilor de proiectare [20]
Deformaţie iterativă – Deformaţie directă – pe
Deformaţie – pe bază de
pe bază de bază de specificaţii
calcule (DBC)
specificaţii (DIBS) (DDBS)
Moehle [35]
FEMA 356 [18]
SEAOC [44]
Spectre de UBC [49]
răspuns – Browning [6] Aschheim & Black [3]
rigiditate iniţială Panagiotakos & Fardis [38]
Chopra & Goel [10]
Albanesi [1]
Fajfar [17]
Freeman [22]
Spectre de Kowalsky [33]
răspuns – ATC [5]
Gulkan & Sozen [23] SEAOC [44]
rigiditate Paret [40]
secantă Priestley & Kowalsky [42]
Chopra & Goel [9]
Analiza time-
Kappos & Manafpour [32] N/A N/A
history
Analiza aproximativă necesită, pe lângă metodologia de inspecţie vizuală, informaţii
structurale de bază cum ar fi dimensiunile stâlpilor, grinzilor şi ale pereţilor de
forfecare, care se pot determina din planşele clădirii sau din măsurători, de obicei la
parter. Acolo unde nu există planşele clădirii, se consideră armarea minimă în
elementele structurale. Rezistenţa betonului se consideră de obicei ca o valoare
conservativă, deşi, este mai adecvată determinarea în laborator sau la faţa locului a
rezistenţei betonului (de exemplu cu sonda Windsor) în cazul clădirilor din zonele
cunoscute pentru variabilitatea proprietăţilor materialului. Forţele de proiectare
seismice de pe clădire se calculează folosind metoda forţelor statice echivalente şi
se distribuie la nivelul planşeelor în conformitate cu codurile seismice [36]. Cerinţa
de încărcare calculată se compară cu capacitatea la încărcare laterală a planşeului,
determinată fie individual pentru fiecare element, fie global prin simplificarea
sistemului clădirii la una din formele prezentate în Figura 14.
151

151
 Clădire în cadre Clădire cu pereți de  Clădire cu sistem dual
forfecare

Figura 14. Sisteme de clădiri echivalente simplificate pentru analiza aproximativă [36]
Analiza anterioară necesită distribuţia încărcării conform rigidităţii elementelor.
Evaluarea clădirii se realizează printr-un indice seismic, Is, determinat printr-un
raport dintre încărcarea laterală totală admisă şi cerinţa de încărcare seismică
laterală probabilă, dat de:
Vall
Is 
V
(12)
Această evaluarea se realizează în general doar la parter pentru economie de timp
şi efort. În cazul în care se efectuează pentru fiecare nivel, se atribuie clădirii indicele
cel mai critic. Abilitatea de a efectua o prioritizare de prim nivel reprezintă un avantaj
semnificativ al metodologiilor de evaluare structurală aproximative, permiţând
economie de timp considerabilă, comparativ cu metode de analiză detaliate, pe baza
nivelului rezistenţei încărcării laterale [36].
Evaluarea detaliată prin metode de analiza liniară reprezintă abordarea cel mai des
folosită şi majoritatea codurilor seismice (de exemplu [48], [30]) recomandă folosirea
acestor metode. Pe baza informaţiilor structurale detaliate, se determină eforturile
sub încărcările de proiectare şi se compară cu rezistenţa lor ultimă. Cu această
metodologie, este posibilă determinarea cu precizie a elementelor suprasolicitate
sub încărcările de proiectare; cu toate acestea, este dificil de a evalua riscul seismic
al clădirii la nivelul sistemului. Astfel, deşi această metodă este folositoare pentru
prioritizarea structurilor deficiente, ar putea să nu furnizeze informaţii suficiente
necesare pentru determinarea strategiilor de reabilitare optime. Tendinţa actuală
este de a utiliza metode de analiză neliniară, care necesită aproape aceeaşi
cantitate de informaţii, dar un efort şi expertiză inginereşti superioare în comparaţie
cu abordările bazate pe metodele de analiză liniară.
Evaluarea detaliată care utilizează analiza neliniară oferă cuantificarea de risc,
estimarea pierderilor şi posibilităţile de optimizare a reabilitării celei mai exacte şi de
încredere, cu costul informaţiilor detaliate despre teren, structură şi materiale, timp
de analiză mai mare şi un nivel înalt de expertiză tehnică. Metodologia analizei
liniare descrisă mai sus este o parte integrantă a acestei metodologii. Această
metodologie poate prevedea comportamentul neliniar al sistemului structural mult
mai realist în comparaţie cu metodele de analiză liniare, considerând
comportamentul inelastic neliniar al elementelor structurale sub încărcări care cresc
[36].

152
152
 Seminar STEELEARTH

Determinarea comportamentului structural neliniar permite proiectarea bazată pe

performanţă, ceea ce duce la economii semnificative în aplicaţiile de reabilitare
seismică ([4], [18]). Figura 15(a) ilustrează curba caracteristică deplasare la vârful
structurii vs. forţă tăietoare la bază obţinută din analiza pushover a clădirilor.
Folosind doar această curbă, se poate realiza o evaluare preliminară a siguranţei
seismice a structurii prin compararea capacităţii acesteia cu cerinţa seismică
determinată folosind metoda forţelor statice echivalente descrisă în normele de
proiectare anti-seismică. O mai bună evaluare a performanţei se poate realiza
transformând atât curba de capacitate, cât şi spectrul cerinţei seismice în formatul
spectrului de răspuns acceleraţie-deplasare (SA-SD), obţinut ca relaţie dintre
deplasarea spectrală vs. acceleraţia spectrală după cum se poate observa în Figura
15(b). În continuare se poate obţine o evaluare îmbunătăţită prin obţinerea unui
spectru de răspuns inelastic redus pentru cerinţa seismică pentru a ţine cont de
amortizarea crescută datorată deformaţiilor inelastice ale clădirii [4].
Ocupare  Siguranța  Stabilitate 
imediată vieții structurală

Forța de forfecare  Curba de 
seismică (normă) Suficient
cerință seismică
Forță tăietoare de bază

Accelerație spectrală

Se cere reabilitare
Colaps
Se poate cere demolarea
Controlul 
stricăciunilor
Curbe de capacitate Curba de  Siguranță 
capacitate limitată
Deplasare la nivelul acoperișului Deplasare spectrală

(a) Evaluare bazată pe forțe state echivalente (a) Evaluare bazată pe criterii de performanță

Figura 15. Evaluarea siguranţei seismice a clădirilor utilizând analiza neliniară [36] [4]
Intersecţia dintre curbele de capacitate şi cerinţă ilustrate în Figura 15(b) se numeşte
punctul de performanţă al clădirii (deplasare ţintă). Pe baza localizării deplasării
ţintă, se determină Nivelul de Performanţă a Structurii. Intervalele de deplasare
spectrală care corespund diferitelor Niveluri de Performanţă sunt în principiu ilustrate
în Figura 15(b) şi limitele nivelurilor de performanţă, care sunt exprimate în termeni
de valori ale deplasărilor relative de nivel, sunt recomandate în Tabelul 3.
Dacă punctul de performanţă (deplasarea ţintă) este localizat în partea de început a
curbei de capacitate unde deformaţiile inelastice sunt nesemnificative, Nivelul de
Performanţă a Structurii este Ocupare Imediată, ceea ce este de la sine explicat.
Pentru valorile deplasărilor relative de nivel, care corespund intervalului nivelurilor de
Ocupare Imediată şi Siguranţa Vieţii, Nivelul de Performanţă a Structurii este
Siguranţa Vieţii (sau Controlul Degradărilor). În această regiune, în clădire sunt
aşteptate deformaţii inelastice care nu constituie o ameninţare semnificativă asupra
stabilităţii clădirii şi siguranţei ocupanţilor acesteia. Între Nivelurile de Siguranţa Vieţii
şi Prevenirea Colapsului (sau Stabilitate Structurală), Nivelul de Performanţă a
Structurii este descris ca Prevenirea Colapsului (Siguranţă Limitată). Sunt de
aşteptat deformaţii inelastice mari care pot duce la fisurare excesivă şi cedarea unor
elemente structurale, care pot pune în pericol viaţa ocupanţilor sau care pot provoca
153

153
cedări locale. După nivelul Prevenirea Colapsului (sau Stabilitate Structurală),
colapsul clădirii este iminent.
Din această discuţie, este evident că analiza neliniară reprezintă o metodologie
foarte convenabilă pentru obţinerea curbelor de fragilitate reale [36].

5.2 Analiza de Vulnerabilitate

Vulnerabilitatea poate fi definită ca susceptibilitatea de avarie a structurilor la acţiuni
seismice. Vulnerabilitatea unui element se exprimă de obicei ca avarie procentuală
(sau ca un coeficient subunitar) pentru un anumit nivel al hazardului seismic [12].
Într-un număr mare de elemente, cum ar fi clase de clădiri, vulnerabilitatea poate fi
definită în termeni de potenţial de avarie al unei clase de structuri similare supuse
unui anumit hazard seismic. Analiza de vulnerabilitate dezvăluie posibilitatea de
avarie a structurilor aflate sub acţiunea mişcării terenului la diferite intensităţi şi
magnitudini ale mişcării seismice. Mai multe stări de avarie sunt de obicei
considerate în analiză [36].

Major Cerință 
Moderat seismică 
Minim Cerință  ridicată
Accelerație spectrală
Forță tăietoare de bază, V

seismică 
scăzută
Structură puternică

Fără stricăciuni Colaps Structură slabă

Deplasare la nivelul acoperișului,  Δ Deplasare spectrală

(a) Nivele de stricăciuni pe curba V ‐ Δ (B) Nivele de stricăciuni pe curba de cerință seismică

Figura 16. Vulnerabilitatea structurală şi stările de avarie pentru diferite niveluri ale cerinţei seismice
[36]
Figura 16(a) prezintă stările de avarie ale unei clădiri pe baza forţei tăietoare de
bază aplicate, care se poate determina funcţie de cerinţa seismică. Curba deplasare
la vârful structurii-forţă tăietoare de bază, denumită şi curbă de capacitate, ilustrată
în această figură descrie comportamentul neliniar al unei clădiri supuse la încărcări
în creştere sau la cerinţa de deplasare. Starea de avarie a clădirii variază între
intactă şi colaps, sub niveluri crescătoare ale cerinţei, după cum este ilustrat în
Figura 16(a). O reprezentare relativ mai convenabilă a stărilor de avarie este
prezentată în Figura 16(b) prin suprapunerea curbelor de capacitate a clădirii cu cea
a cerinţei seismice, pe un set diferit de axe reprezentând deplasarea spectrală vs.
acceleraţia spectrală. Două curbe diferite de capacitate şi cerinţă seismică sunt
prezentate în Figura 16(b). Intersecţia dintre curbele de capacitate şi cerinţă
reprezintă posibilitatea de avarie a structurii. După cum se poate observa în figură,
structura mai puternică este posibil să înregistreze avarieri uşoare până la moderate
datorită cerinţei seismice scăzute şi avarieri moderate până la extinse datorită
cerinţei seismice crescute. Pe de altă parte, este de aşteptat ca în structura mai
slabă să apară avarieri moderate până la extinse datorită cerinţei seismice scăzute
şi colaps în timpul cerinţei seismice crescute datorită rezistenţei seismice insuficiente
[36].
154
154
 Seminar STEELEARTH

Metodele analizei de vulnerabilitate variază pe baza informaţiilor despre expunere şi

a complexităţii abordării. Vulnerabilitatea structurilor la efectele mişcării seismice
este exprimată adesea în termeni de curbe de fragilitate sau funcţii de avarii care iau
în considerare incertitudinile capacităţii şi cerinţei seismice. Funcţiile de fragilitate se
pot obţine pentru clădiri sau componentele acestora funcţie de cât de detaliat se
realizează analiza de risc. Primele forme ale curbelor de fragilitate s-au obţinut
funcţie de intensităţile calitative ale mişcării terenului în mare parte bazate pe opinia
experţilor. Evoluţiile recente ale analizei structurale neliniare au permis dezvoltarea
curbelor de fragilitate funcţie de parametrii spectrali legaţi cantitativ de magnitudinea
mişcării terenului. Figura 17(a) prezintă curbele tipice ale cerinţei seismice şi ale
capacităţii structurale împreună cu incertitudinile acestora exprimate în termeni de
distribuţii probabilistice. Pe baza acestor curbe şi a incertitudinilor asociate, curbele
de fragilitate ilustrate în Figura 17(b) pot fi construite pentru diferite stări de avarie.
Din moment ce fiecare nivel de avarie este asociat unui cost de reparaţie/înlocuire,
estimările probabilistice ale costului total pot fi estimate folosind aceste curbe de
îndată ce riscul este cunoscut. Acest lucru se poate obţine folosind curbele de
fragilitate reprezentative predefinite obţinute pentru structuri din aceeaşi clasă, sau
curbele de avarie personalizate obţinute prin analiza neliniară a structurilor
individuale [36].
Limitată Moderată Crescută Completă
Cerință mediată
Probabilitate cumulată
Accelerație spectrală

Capacitate mediată

Deplasare spectrală Deplasare spectrală

(a) Incertitudini în cerința și capacitatea seismică (b) Curbe de fragilitate pentru diferite nivele de stricăciuni

Figura 17. Incertitudinile performanţei seismice şi utilizarea curbelor de fragilitate [36]

Construirea curbelor de fragilitate sau avarie (vezi Figura 18) reprezintă elementul
cheie în estimarea probabilităţii diferitelor stări de avarie ale clădirilor sau
componentelor clădirilor funcţie de magnitudinea evenimentului seismic. Aşadar,
obţinerea curbelor de fragilitate reale pentru un grup de clădiri şi a facilităţilor vitale
dintr-o regiune seismică reprezintă o parte esenţială a unei analize de risc seismic
semnificativ [36].
Una dintre cele mai cunoscute metodologii de evaluare a funcţiilor de fragilitate este
HAZUS. Acest software se bazează pe o metodologie de estimare a potenţialelor
pierderi seismice la nivel regional, dezvoltată sub coordonarea Institutului Naţional al
Știinţei Construcţiilor (NIBS) în cadrul unui acord de cooperare cu Agenţia Federală
de Management al Situaţiilor de Urgenţă (FEMA)
 Alegerea cutremurelor-scenariu şi datele de intrare pentru Hazardul Seismic
Potenţial

155

155
  Alegerea metodelor (modulelor) potrivite pentru a satisface diferitele nevoi ale
utilizatorului
 Colectarea informaţiilor de inventar necesare, şi anume, cum se obţin
informaţiile necesare
 Costurile asociate colectării inventarului şi implementării metodologiei
 Prezentarea rezultatelor incluzând terminologia adecvată
 Interpretarea rezultatelor incluzând luarea în considerare a incertitudinii
modelului/datelor
Identificarea Tipologiei Clădirii

Selectarea Funcţiei de Fragilitate Potrivite

Identificarea Factorilor de Vulnerabilitate

Verificarea Vulnerabilităţii
Prin Calcule Matematice Rapide

Identificarea Influenţei Probabile a

Diferiţilor Factori de Vulnerabilitate asupra
Performanţei Seismice a Clădirilor

Interpretarea Fragilităţii Clădirii

Pe Baza
Factorilor de Vulnerabilitate Monitorizaţi

Determinarea Siguranţei Clădirii

Figura 18 Paşi în evaluarea siguranţei clădirii [24]
Mai jos este prezentată procedura pentru un instrument software [53] bazat pe
HAZUS [28] pentru determinarea rezultatelor avariei pentru un tip de clădire.
 Calcularea acceleraţiilor spectrale şi a deplasărilor spectrale în amplasament,
luând în considerare răspunsul terenului. Acest lucru se prezintă sub forma unui
spectru de răspuns.
 Modificarea spectrului de răspuns pentru a ţine cont de amortizarea crescută
care apare la niveluri mai înalte ale răspunsului clădirii (comportament neliniar).
 Crearea sau alegerea unei curbe de capacitate pentru modelul tipului de clădire
care să redea comportarea clădirii funcţie de încărcarea seismică aplicată lateral.
 Suprapunerea curbei de capacitate a clădirii cu spectrul de răspuns modificat
(curba de cerinţă). Deplasarea clădirii (punctul de performanţă) este estimată din
intersecţia curbei de capacitate a clădirii cu spectrul de răspuns (Figura 19) (HSP
– Hazardul Seismic Potenţial).

156
156
 Seminar STEELEARTH

 Deplasarea estimată a clădirii se foloseşte pentru a interoga curba de fragilitate şi

pentru a obţine probabilitatea avariei (Figura 20).
Probabilitatea condiţională de a atinge, sau de a depăşi, o anumită stare de avarie
ds , fiind dată deplasarea spectrală S d , (sau alt parametru al cerinţei seismice) este
definită de:
 1  S 
P  ds | Sd  
  ln  d  
S
  ds  d ,ds  
(13)
Unde S d ,ds reprezintă valoarea mediană a deplasării spectrale la care clădirea atinge
pragul stării de avarie ds ,  ds este deviaţia standard a logaritmului natural al
deplasării spectrale pentru starea de avarie ds , şi  este funcţia standard a
distribuţiei cumulative normale.
Probabilităţile cumulative sunt diferenţiate pentru a obţine probabilităţi discrete de a fi
în fiecare dintre cele cinci stări de avarie (Figura 21).

Spectru PESH cu 5% amortizare
Curba de capacitate
Spectru cu 20% amortizare
Accelerație

Performanța

Deplasare

Figura 19. Estimarea deplasării clădirii dintr-un anumit HPSP de intrare

Stricăciuni moderate
Stricăciuni majore
Stricăciuni limitate

Colaps
Cumulativ P(DS|Sd)

Deplasări așteptate

Deplasări spectrale – Sd [cm]

Figura 20. Deplasarea aşteptată (obţinută din punctul de performanţă) este folosită pentru interogarea
curbelor de fragilitate şi a calcula probabilitatea de avarie
Rezultatele finale ale avarierii pot fi exprimate ca procent din metrii pătraţi construiţi
normalizat la aria totală construită sau normalizat la aria totală construită din
157

157
regiunea studiată (arie recensată). De asemenea rezultatele pot fi exprimate ca
procent din numărul de clădiri normalizat la numărul total de clădiri din fiecare
porţiune recensată sau normalizat la numărul de clădiri din regiunea studiată.
Stările de avarie structurală sunt împărţite în patru stări de avarie, uşoară, moderată,
extinsă şi completă. Figura 22 prezintă descrierea în cazul clădirilor în cadre uşoare
din lemn.

0 – Fără
1 – Limitat
2 – Moderat
3 – Extensiv
4 – Complet 
Probabilitatea de stricăciuni

Starea de avarie
Figura 21. Probabilităţile discrete de avarie

Starea de stricăciuni Descriere
Mici crăpături în tencuială la colțurile ușilor și ferestrelor, sau la colțurile
Limitat dintre pereți și tavan; mici crăpături la coșurile din zidărie. Crăpături mici
sunt considerate crăpăturile cu o deschidere de maxim 3,125 mm (1/8
inch).

Crăpături mari în tencuială sau plăcile de ghips‐carton la colțurile ușilor și

Moderat ferestrelor, sau la colțurile dintre pereți și tavan; crăpături diagonale în
pereții de forfecare identificate prin crăpături mici în panourile din stuc sau
ghips‐carton; crăpături mari în coșurile de fum din zidărie

Crăpături mari diagonale în pereții de forfecare sau crăpături mari la

Extensiv îmbinarea elementelor din placaj; deformații permanente la nivelul plăcilor
și acoperișului; răsturnarea majorității coșurilor de fum din zidărie;
crăpături și/sau alunecări la nivelul fundațiilor, despicarea pragurilor din
lemn
Structura poate avea deplasări laterale mari, permanente sau este în pericol
Complet iminent de colaps datorită stricăciunilor din pereți sau a sistemului de
preluare a încărcărilor orizontale; unele structuri pot luneca de pe fundații;
crăpături mari la nivelul fundațiilor.

Figura 22. Cele patru stări de avarie descrise pentru clădiri în cadre uşoare din lemn.
Un exemplu, folosind un indice de avarie modificat al indicelui Park and Ang [54],
este prezentat în [50] împreună cu câteva studii de caz. Formula pentru indicele de
avarie D este prezentată mai jos.

158
158
 Seminar STEELEARTH

D
Dm  Dy
 e
 dE
Du  Dy Fy  Du
(14)
Unde Dm = deplasarea maxima, Dy = deplasarea de curgere,  e = parametrul de
avarie a rezistenţei, Fy = forţa de curgere şi E = energia histeretică disipată.

În Tabelul 12 este prezentată relaţia dintre indicele de avarie şi starea de avarie

(vezi Figura 22).
Tabelul 12. Relaţia dintre indicele de avarie şi starea de avarie
Intervalul indicelui de avarie Starea de avarie
D  0.1 Niciuna
0.1  D  0.25 Minoră
0.25  D  0.40 Moderată
0.40  D  1 Severă
D 1 Colaps
Folosind definiţia indicelui de avarie Park & Ang şi curba de capacitate, se poate
determina corelaţia dintre acest indice şi deplasarea relativă de nivel, ca valori ale
deviaţiei medii şi standard.
5
4.5
Deplasare relativă de nivel, (%)

4
3.5
Interstory drift, %

3 
2.5 
2 
1.5
1
0.5
0
0 0.5 1 1.5 2
Indice de avarie
Figura 23. Corelaţia dintre indicele Park & Ang şi deplasarea relativă de nivel

159

159
6 OBSERVAȚII FINALE
Sunt disponibile câteva recomandări legate de evaluarea şi reabilitarea seismică
bazată pe performanţă a clădirilor existente. Printre acestea, cele mai importante
sunt FEMA 356 "Recomandări pentru Reabilitarea Seismică a Clădirilor" [18], ATC
40 "Evaluarea şi reabilitarea seismică a clădirilor din beton" [4] şi Eurocod 8-3
"Proiectarea structurilor pentru rezistenţă seismică. Partea 3: Consolidarea şi
repararea clădirilor" [16].
Acest raport acordă o privire generală asupra procedurilor ESBP disponibile în
recomandările de mai sus şi în literatura de specialitate. Eurocodul 8-3 nu oferă o
procedură completă care să poată fi aplicată cu uşurinţă evaluării unei structuri
existente şi soluţiei sale de reabilitare, fără cunoştinţe şi expertiză suplimentare.
Aşadar, acest raport evidenţiază prevederile din FEMA 356, adoptându-l ca
document propus pentru adoptare în cadrul proiectului STEELRETRO, pentru a
avea o bază comună pentru studiile de evaluare întreprinse de diferiţii parteneri. Cu
toate acestea, sunt sugerate câteva amendamente pentru a putea adapta
prevederile din FEMA 356 obiectivelor specifice ale proiectului STEELRETRO şi
practicii Europene. Unul dintre acestea are legătură cu adoptarea în proiect a
obiectivelor de performanţă a clădirii. Considerând că în FEMA 356 sunt disponibile
mai multe obiective de performanţă, se sugerează alegerea celor prezentate în
Tabelul 13 din cadrul proiectului STEELRETRO.
Tabelul 13. Obiectivele de performanţă a structurii utilizate în proiectul STEELRETRO
Nivelul de Performanţă a Structurii
Ocupare Siguranţa Prevenirea
Imediată Vieţii Colapsului
Ocazional –
 - -
IMR = 225 ani
Rar –
-  -
Riscului
Seismic

IMR = 474 ani

Nivelul

Foarte Rar –
- - 
IMR = 2475 ani
Caracterizarea acţiunii seismice este o altă problemă despre care se consideră că
are nevoie de adaptare. Se sugerează adoptarea spectrelor de răspuns elastic
folosite în practica Europeană (Eurocod 8-1), ajustate la nivelurile de hazard din
Tabelul 13. Este nevoie de discuţii suplimentare şi acordul dintre parteneri cu scopul
de a stabili un set de parametrii ai mişcării terenului reprezentativ pentru Europa.
Trebuie stabiliţi parametrii spectrelor de răspuns elastic (acceleraţia de vârf a
terenului, tipul de teren, tipul spectrului de răspuns) folosiţi pentru estimarea
deplasării ţintă în cadrul analizelor statice neliniare şi înregistrările mişcării terenului
folosite în analizele time-history neliniare.
Informativ, Figura 24 şi Figura 25 prezintă spectrele de răspuns elastic a două seturi
de mişcări ale terenului în timp (înregistrate şi semi-artificiale) potrivite pe spectrul
ţintă de răspuns elastic caracteristic sursei seismice Vrancea din România, pentru
condiţii de teren tare (TC =0.5 sec) şi moale (TC =1.4 sec). Spectrele ţintă de răspuns
elastic prezentate aici au fost stabilite pentru un nivel al hazardului seismic
corespunzător unui IMR=100 ani. Tabelul 14 poate fi folosit pentru a ţine cont, într-un

160
160
 Seminar STEELEARTH

mod simplificat, de diferitele niveluri ale hazardului, prin ajustarea acceleraţiei de vârf
a terenului.
15
VR86−BAC−NS
VR86−PET−EW
VR86−VRA−EW
VR90−BAC−EW
VR90−CER−EW
VR90−CER−NS 15
10 VR90−IAS−NS average
PSA, m/s2

EC8 average+std
average−std
EC8
10

PSA, m/s2
5
5

0 0
0 1 2 3 4 0 1 2 3 4
T, s T, s
Figura 24. Spectrele de răspuns elastic ale înregistrărilor mişcării terenului din setul cu TC = 0.5 sec,
scalate la spectrul ţintă în formatul Eurocodului 8.
15
VR77−INC−NS
VR86−ERE−N10W
VR86−INC−NS
VR86−MAG−NS
VR90−ARM−S3E
VR90−INC−NS 15
10 VR90−MAG−NS average
PSA, m/s2

EC8 average+std
average−std
EC8
10
PSA, m/s2

5
5

0 0
0 1 2 3 4 0 1 2 3 4
T, s T, s
Figura 25. Spectrele de răspuns elastic ale înregistrărilor mişcării terenului din setul cu TC = 1.4 sec,
scalate la spectrul ţintă în formatul Eurocodului 8.
Tabelul 14. Factori simplificaţi pentru ajustarea acceleraţiei de vârf a terenului pentru diferite niveluri
ale hazardului seismic în raport cu IMR=100 ani (P100-3 [37])
Sursa ag(40ani)/ ag(50ani)/ ag(225ani)/ ag(475ani)/ ag(975ani)/
seismică ag(100ani) ag(100ani) ag(100ani) ag(100ani) ag(100ani)
Vrancea 0.65 0.70 1.20 1.50 2.00
În final, atunci când se utilizează procedura statică neliniară pentru evaluarea
clădirilor existente şi a soluţiilor de reabilitare, este sugerată estimarea deplasării
ţintă folosind procedura descrisă în anexa B a Eurocodului 8-1, fiind mai familiară în
practica Europeană.

161

161
7 BIBLIOGRAFIE
[1] Albanesi T., Nuti C., Vanzi I. – A simplified procedure to assess the seismic response
of nonlinear structures, Earthquake Spectra 16(4), 2000
[2] Arzhang Alimoradi, Performance Performance-Based Seismic Design
Application of New Developments, West Tennessee Structural Engineers
Meeting, May 27, 2004
[3] Aschheim M.A., Black E.F. – Yield point spectra for seismic design and
rehabilitation, Earthquake Spectra, vol.16, no.2, 2000
[4] ATC 40 – Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings – volume 1,
November 1996
[5] ATC, Development of Performance-based Earthquake Design Guidelines,
ATC-58, Redwood City, 2002.
[6] Browning J.P. – Proportioning of Earthquake-Resistant RC Building
Structures, Journal of the structural division AISC, vol. 127, no.2, 2001
[7] Buyukozturk O., Gunes O., Karaca E. – Advances in Earthquake Risk
Assessment and Hazard Reduction for Large Inventory of Structures with
High Characteristic Variability, MIT - IST – Infrastructure Science and
Technology Group – Department of Civil and Environmental Engineering
[8] CEB Fastenings for Seismic Retrofitting - State-of-the-art Report (Bulletin 226
part 2, Telford, London, 1996)
[9] Chopra A.K., Goel R.K. – Capacity Demand Diagram Methods based on
Inelastic design spectrum, Earthquake Spectra 15(4), 1999
[10] Chopra A.K., Goel R.K. – Direct-displacement based design: Use of inelastic
vs. elastic design spectra, Earthquake Spectra, vol.17 no.1, 2001
[11] Chopra, A.K. "Estimating seismic demands for performance-based
engineering of buildings". 13th World Conf. on Earthquake Engineering,
Vancouver, B.C., Canada. Paper no. 5007, 2004
[12] Coburn A.W., Spence R.J.S. and Pomonis A. – Vulnerability Risk
Assessment, DMTP of UNDP, Cambridge 1994
[13] De Matteis G., Formisano A., Mazzolani F.M. - SEISMIC RETROFITTING
METHODOLOGY OF EXISTING RC BUILDINGS BASED ON METAL
SHEAR PANELS, Earthquake Engineering and Structural Dynamics (in print)
[14] Earthquake Engineering Research Centre, Performance-based Seismic
Design of Buildings: An Action Plan, U.C., Berkeley, 1995.
[15] Eurocode 8-1/2003 "Eurocode 8: Design of structures for earthquake
resistance. Part 1: General rules, seismic actions and rules for buildings".
CEN - European Committee for Standardization.
[16] Eurocode 8-3/2003. "Eurocode 8: Design of structures for earthquake
resistance. Part 3: Strengthening and repair of buildings". CEN - European
Committee for Standardization.

162
162
 Seminar STEELEARTH

[17] Fajfar P. – A nonlinear analysis method for performance-based seismic

design, Earthquake Spectra, vol. 16, no. 3, 2000
[18] FEMA 356, Guidelines for Seismic Rehabilitation of Buildings, Vol. 1:
Guidelines, FEMA 356, Washington DC, 2002 (formerly FEMA 273).
[19] FEMA 356/EERI, Action Plan for Performance-Based Seismic Design, FEMA
349, Washington DC, 2000.
[20] FIB (CEB-FIP) Displacement-based seismic design of reinforced concrete
buildings – state-of-art report – bulletin 25
[21] FIB (CEB-FIP) Seismic assessment and retrofit of reinforced concrete
buildings – state-of-art report – bulletin 24
[22] Freeman S.A. – The capacity spectrum method as a tool for seismic design,
Proceedings of the 11th European Conference on Earthquake Engineering,
Sep. 6-11, Paris, 1998
[23] Gulkan P., Sozen M. – Inelastic Response of Reinforced Concrete Structures
to Earthquake Motions, ACI Journal 71(12)
[24] Guragain R. Pandey B.H., Shrestha S.N. – Guidelines for seismic vulnerability
assessment of hospitals, NSET, 2004
[25] Hamburger R. - Performance-Based Seismic Engineering: The Next
Generation of Structural Engineering Practice
(http://www.propertyrisk.com/refcentr/revf96-1.htm)
[26] Hamburger R.O, A Framework for Performance-Based Earthquake Resistive
Design - EERC-CURE Symposium in Honour of Vitelmo V. Bertero, January
31 - February 1, 1997, Berkeley, California, 1997
[27] Hamburger, R.O., Performance-Based Analysis and Design Procedure for
Moment Resisting Steel Frames, Background Document, SAC Steel Project,
Sept. 1998.
[28] HAZUS – Technical Manual, Earthquake Loss Estimation Methodologies,
1997
[29] Howe R.W., Performance-based design seen as future wave in building
codes, Memphis Business Journal, Friday, August 11, 2000
[30] IBC, Int. Code Council, Falls Church (VA, 2000)
[31] Kalkan, S.M. and Kunnath, S.K. "Adaptive modal combination procedure for
nonlinear static analysis of building structure". Journal of Structural
Engineering, Vol. 132, No. 11, pages 1721-1731, 2006
[32] Kappos A.J., Manafpour A. – Seismic Design of R/C buildings with the aid of
advanced analytical techniques, Engineering Structure, vol.23, 2001
[33] Kowalsky M.J. Priestley M.J.N., MacRae G.A. – Displacement-based design
of RC bridge column in seismic regions, Earthquake Engineering and
Structural Dynamics, December 1995
[34] Krawinkler H., Challenges and progress in performance-based earthquake
engineering, International Seminar on Seismic Engineering for Tomorrow – In
Honour of Professor Hiroshi Akiyama, Tokyo, Japan, November 26, 1999

163

163
[35] Moehle JP – Displacement-Based Design of RC Structure Subject to
Earthquakes, Earthquake Spectra 8(3), 1992
[36] O. Buyukozturk and O. Gunes – Advances in earthquake risk assessment and
hazard reduction for large inventory of structures with high characteristic
variability – ARI volume 53, number 2
[37] P100 part 3 volume 1 - COD DE EVALUARE SI PROIECTARE A
LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE LA CLĂDIRI EXISTENTE,
VULNERABILE SEISMIC – (Standard for evaluation and retrofitting of existing
building), 2003
[38] Panagiotakis T.B., Fardis M.N. – Deformation-Controlled Earthquake-
Resistant Design of RC Building, Journal of Earthquake Engineering vol. 3 no.
4, 1999
[39] Pang W., Rosowsky D., Direct Displacement Procedure for Performance-
Based Seismic Design of Multistory Wood frame Structures
[40] Paret T.F et all – Approximate inelastic procedures to identify failure
mechanisms from higher mode effects, 11th World Conference on Earthquake
Engineering, Acapulco, Mexico, 1996
[41] Park, R. & Paulay, T - Reinforced Concrete Structures, New Zealand, John
Wiley & Sons, Inc., New York, 1975
[42] Priestley M.J.N., Kowalsky M.J. – Direct displacement-based design of
concrete buildings, Bulletin of the New Zealand National Society for
Earthquake Engineering 33(4), 2000
[43] Recommended Seismic Design Criteria for New Steel Moment- Frame
Buildings, FEMA 356 350, Federal Emergency Management Agency,
Washington DC, July 2000
[44] SEAOC – Recommended Lateral Forces Requirements and Commentary,
1999
[45] SEAOC, Vision 2000: Performance Based Seismic Engineering of Buildings,
San Francisco, April 1995.
[46] Stratan A., Bordea S., Dogariu A., D. Dubina - Seismic upgrade of non-
seismic reinforced concrete frames using steel dissipative braces – COST
Workshop Prague 2007
[47] Stratan A., Dubina D. – Models and analysis procedure for global analysis –
FP6 PROHITECH, WP9 Calculation Models
[48] TC-BIB , Specification for Structures to be built in disaster area (Ministry of
Public Works and Settlement, Ankara, Turkey, 1998)
[49] Uniform Building Code – International Conference of Building Officials, vol2
[50] Vacareanu R., Lungu D., Arion C., Ianculovici M. – Assessment of Seismic
Behavior and Fragility of Building Using HAZUS and ATC-40 Methodologies –
Case Studies, Earthquake Loss Estimation and Risk Reduction – Proceedings
2 of the International Conference oct. 24-26 Bucharest, 2002
[51] Vayas Y., Report on WP10 Validation, FP6 PROHITECH

164
164
 Seminar STEELEARTH

[52] Zamfirescu D., Masayoshi Nakashima - Comparison of simplified procedures

for performance-based seismic evaluation of Structures
[53] HAZUSICG V1.0: User technical Manual - Sergio Molina-Palacios and Conrad
D. Lindholm, 2007
[54] Park Y., Ang A. – Mechanistic seismic damage model for reinforced concrete,
Journal of Structural Engineering ASCE vol. 111(4)

165

165
Reabilitarea anti-seismică a clădirilor din beton cu sisteme de
contravântuiri BRB – fişă tehnică

166
166
 Seminar STEELEARTH

8 INTRODUCERE ŞI DOMENIU DE APLICARE

8.1 Aspecte generale despre reabilitarea clădirilor

8.1.1 Reabilitarea clădirilor din beton armat

Intervenţia de reabilitare trebuie să asigure clădirii un echilibru adecvat între
rezistenţa, rigiditatea şi ductilitatea elementelor, a sistemelor de îmbinare şi a
fundaţiilor existente şi cele consolidate. Acest aspect are ca o consecinţă directă
necesitatea de a asigura compatibilitatea transferului de eforturi şi deformaţii între
sistemul existent şi cel nou.
Reabilitatea seismică a clădirilor din beton armat poate fi realizată utilizând diferite
tehnici de intervenţie, aplicabile ca soluţii globale sau locale. Aceste tehnici sunt
enumerate în Tabelul 15. Câteva dintre acestea sunt prezentate grafic în Figura 26
şi Figure 27. În funcţie de efectul acestora, tehnicile de reabilitare pot fi grupate în
tehnici ce sporesc rezistenţa, ductilitatea sau ambele.
Alegarea tehnicii de intervenţie trebuie să respecte următoarele criterii:
performanţă, aplicabilitate şi reversibilitate.
Tabelul 15 Tehnici de reabilitare a structurilor din beton armat
Global Local
Inserarea pereţilor de forfecare Cămăşuirea grinzilor
Inserarea pereţilor de compartimentare Cămăşuirea stâlpilor
Inserarea contravântuirilor Cămăşuirea îmbinărilor grindă-stâlp
Adăugarea de contraforţi Consolidarea fundaţiilor izolate
Reducerea masei Înfăşurarea cu FRP
Creşterea amortizării şi izolarea bazei

Figura 26. Proiectul ILVA-IDEM (Mazzolani et al., 2009)

167

167
 (a) (b) (c)

(d) (e) (f)

Figura 27.Tehnici de reabilitare pentru creşterea performanţei seismice a clădirilor existente: (a)
izolarea bazei cu reazeme de cauciuc; (b) BRBs; (c) înfăşurări cu materiale compozite; (d)
contravântuiri excentrice; (e) contravântuiri SMA; (f) panouri metalice de forfecare (Mazzolani et al.,
2009)

8.1.2 Reabilitarea clădirilor din zidărie

Unul din principalele aspecte ce trebuie avut în vedere în cazul reabilitării clădirilor
din zidărie este apariţia prematură a fisurilor în pereţii structurali la nivele foarte mici
ale deplasării relative de nivel.
De asemenea, un alt aspect important în cazul reabilitării clădirilor vechi din zidărie îl
constituie importanţa istorică şi culturală (clădiri istorice, biserici, muzee, etc.), fapt
ce limitează aplicarea soluţiei de reabilitare la exteriorul sau interiorul pereţilor (vezi
Figure 28). În acest sens, a fost propusă şi testată o soluţie de reabilitare în care un
sistem de contravântuiri a fost introdus între doi pereţi de zidărie (vezi Figure 29).
Se poate concluziona că sistemul de contravântuiri este o soluţie mai potrivită pentru
reabilitarea clădirilor în cadre de beton armat decât a celor din zidărie datorită
tehnologiei de inserare mai facilă în structura existentă.

8.2 Utilizarea sistemelor de contravântuiri metalice pentru reabilitarea

structurilor
Sistemele de contravântuiri metalice constituie o strategie de reabilitare seismică
eficientă, aplicabilă în special structurilor în cadre. Datorită capacităţii ridicate de
disipare a energiei, a creşterii ductilităţii, rezistenţei şi rigidităţii, în ultimul timp,
sistemele de contravântuiri au fost utilizate pentru reabilitarea anti-seismică a
numeroase structuri existente. Un sistem care poate asigura performanţa cerută în
termeni de ductilitate, rezistenţă, rigiditate şi energie absorbită îl constituie sistemul
de contravântuiri cu flambaj împiedecat (Buckling Restrained Braces, BRBs). Acest
sistem utilizează un tip relativ nou de contravântuiri, care se dovedesc a fi un ”state
of the art” în cadrul contravântuirilor. Principalul avantaj în utilizarea BRB-urilor în
168
168
 Seminar STEELEARTH

comparaţie cu contravântuirile tradiţionale îl constituie eliminarea flambajului global

al contravântuirii. Acest fapt conferă un comportament stabil al sistemului de
contravântuiri şi simplifică a procesului de proiectare.

(a) (b)

(c) (d)
Figura 28. Reabilitarea seismică a clădirilor istorice din zidărie: (a) şi (b) clădire din zidărie
neconfinată, P+3E, (1040 University Avenue, Berkeley, California) reabilitată cu sistem de CV aplicat
pe exterior (http://www.tekpeengineers.com); (c) şi (d) Muzeul Memorial Victoria din Canada reabilitat
cu sistem de CV aplicat pe interior (http://bulletin.pbworld.com)

(a) (b)
Figura 29. Clădire din zidărie la scară reală reabilitată cu sistem de contravântuiri tip BRB: înainte (a)
şi după (b) testare (D’Aniello et al., 2007)

8.3 Contravântuiri cu flambaj împiedicat, BRB

8.3.1 Domeniul de aplicare

În prezent, BRB-urile sunt utilizate în proiectele de reabilitare din Japonia, SUA,
Taiwan, etc., fiind utilizate ca sisteme de contravântuire sau încorporate în console
de reazem. Domeniul de aplicare a BRB-urilor cuprinde clădiri cu regim de înălţime
mic (vezi Figure 30) şi mare (vezi Figure 31), baraje (vezi Figure 32), poduri (vezi
Figure 33).

169

169
 Figura 30. Reabilitarea clădirilor din beton armat cu regim de înălţime mic: Berkeley Campus,
Hildebrand Hall (Comerio et al., 2006)

Figura 31. Reabilitarea clădirilor de mare înălţime: 140 New Montgomery, San Francisco, CA, USA
(Robinson, 2014)

Figura 32. Reabilitarea barajelor: Casad Dam, Bremerton, WA, USA (Robinson, 2014)

Figura 33. Reabilitarea podurilor: Auburn-Foresthill Bridge, CA, USA (Reno şi Pohll, 2013)

170
170
 Seminar STEELEARTH

Sistemele de contravântuiri tradiţionale au fost utilizate şi în reabilitarea clădirilor din

zidărie. Sistemul poate fi aplicat pe faţa interioară (vezi Figure 34 (a)) sau exterioară
(vezi Figure 34 (b)) a clădirii, în funcţie de restricţiile arhitecturale impuse (de ex.
clădiri cu caracter istoric).

(a) (b)
Figura 34. Reabilitarea clădirilor din zidărie cu sisteme convenţionale de contravântuiri aplicate: pe
latura interioară ((a) Nelson T. Lewis Constr. Comp. Inc.), sau exterioară a pereţilor structurali ((b)
http://www.tekpeengineers.com)

8.3.2 Model conceptual

Cel mai simplu model conceptual constă într-un miez de oţel introdus într-un
mecanism de împiedicare a flambajului (vezi Figure 35). O interfaţă neaderentă
(material sau un mic spaţiu) este prevăzută în jurul miezului de oţel pentru a decupla
transferul de forţă axială de la miez către mecanismul de blocaj lateral şi permite
acestuia să dezvolte deformaţii plastice în compresiune (fenomenul Poisson), fără a
flamba. Deformaţiile plastice se vor dezvolta doar în zona disipativă (de curgere) a
miezului de oţel (vezi Figure 36).

Figura 35. Schema conceptuală a unui BRB (Sabelli şi Dean, 2013)

Figura 36. Reprezentarea schematică a zonelor disipative si nedisipative a unui BRB (adaptat după
Chen et al., 2001-b)

Mai recent au fost propuse şi alte modele conceptuale:

 Dezvoltarea BRB-urilor de tip Multi-Curve, MC-BRB (Tsai et al., 2012, 2009)
ca şi prototip nou de BRB ”uscat” care utilizează mai multe zone disipative
pentru a uniformiza dezvoltarea deformaţiilor plastice. Utilizând un raport Lc /
L = 25 %, contravântuirea va dezvolta deformaţii plastice la valori reduse ale
deplasărilor relative de nivel (vezi Figure 37 (a)).
 Dezvoltarea BRB-urilor de tip Perforated Core, PC-BRB (Piedrafta et al.,
2014), care utilizează un miez de oţel perforat pentru facilitarea intrării în
171

171
 curgere, stabilizat cu punţi de legătură care rămân în domeniul elastic de
comportare. PC-BRB a fost testat îndeplinind cerinţele protocolului EN 15129
(vezi Figure 37 (b)).

(a)

(b)

Figura 37. (a) MC-BRB (Tsai et al., 2009). (b) PCBRB (Piedrafta et al., 2014)

Contravântuirile cu flambaj împiedicat pot fi întâlnite în literatură sub diverse

denumiri englezeşti: „Unbonded Brace” – UBB, „Buckling-Restrained Brace”, - BRB,
„Buckling Inhibited Brace” – BIB (vezi Figure 38), în funcţie de compania
producătoare.

(a) (b) (c)

Figura 38. Tipuri de contravântuiri cu flambaj împiedicat: (a) UBB (Nippon Steel), (b) BRB (Star
Seismic), (c) BIB (NCT)

8.3.3 Principiul de funcţionare şi principalele caracteristici

BRB-urile sunt sisteme mecanice avansate care permit utilizarea întregii capacităţi
de rezistenţă a oţelului atât la întindere cât şi la compresiune, fără a avea degradări
de rezistenţă la compresiune datorită fenomenului pierderii stabilităţii (vezi Figure 39
(a)).
Inventate şi dezvoltate pentru domeniul construcţiilor ca şi contravântuiri cu
proprietăţi îmbunătăţite comparativ cu cele clasice, BRB-urile sunt alcătuite din două
sisteme distincte, decuplate de o interfaţă neaderentă. Sistemul de bază constă într-
un miez de oţel (inimă) ce preia încărcarea şi prin curgerea oţelului disipă energia
seismică. Sistemul secundar este un mecanism ce împiedică flambajul global al
miezului, îmbunătăţind astfel comportamentul la compresiune. Noul sistem hibrid

172
172
 Seminar STEELEARTH

(BRB) este caracterizat din punctul de vedere al performanţei printr-un

comportament histeretic ductil şi stabil (vezi Figure 39 (b)). Din punct de vedere
mecanic, decuplarea celor două sisteme duce la creşterea capacităţii miezului de
oţel la compresiune prin împiedicarea flambajului global. Acest fapt favorizează
atingerea unor moduri superioare de flambaj odată cu creşterea încărcării (vezi
Figure 40).
O caracteristică a acestui tip de contravântuire, poate fi observată din curba forţă-
deplasare şi constă într-o suprarezistenţă la compresiune datorată interacţiunii miez
de oţel – mecanism de blocaj lateral.

(a) (b)

Figura 39. Aspecte ale BRB: (a) mecanic, (b) performanţă Figura 40. Atingerea modurilor
(adaptat după Sabelli şi Lopez, 2008 (a); Sabelli şi Dean, superioare de flambaj odată cu
2013 (b)) creşterea încărcării (Sridhara et al.,
1990)

Având la bază principiile de funcţionare şi performanţele, principalele caracteristici

ale BRB-urilor sunt următoarele:
 BRB-urile sunt sisteme disipative pasive (BSLJ - 2000). Un BRB nu necesită
energie exterioară pentru a disipa energie, în comparaţie cu sistemele
disipative active. Deplasarea clădirii este cea care va ,,activa” BRB-urile.
 BRB-urile sunt dispozitive dependente de deplasare (EN 15129: 2009).
Aceste dispozitive încep să disipeze energia cinetică indusă în structură în
timpul unui eveniment seismic începând cu momentul în care clădirea începe
să se deformeze şi să aibă deplasări laterale. Pentru valori reduse ale
deplasărilor relative de nivel (SLS), BRB-urile se vor comporta elastic urmând
să dezvolte deformaţii plastice la nivele crescute ale deplasărilor relative de
nivel (SLU). Eficienţa acestor dispozitive este legată de capacitatea clădirii de
a acomoda deplasări laterale.
 BRB-urile sunt dispozitive anti-seismice de tip histeretic. Acestea au la bază
principiul curgerii oţelului. Acest principiu constă în transformarea energiei
cinetice (introdusă în structură în timpul unui eveniment seismic) în căldură
prin incursiuni ale materialului constituent (oţel) în domeniul plastic. Testele
au arătat că BRB-urile au un răspuns histeretic stabil, cvasi-simetric şi
ductilitate ridicată (capacitate mare de a disipa energia seismică) în
comparaţie cu contravântuirile clasice (vezi Figure 41).

173

173
(a) (b)
Figura 41. (a) Reprezentare schematică a comportării ciclice (UBB, Nippon Steel). (b) Rezultate
comparative ale testelor pe BRB versus CV clasică (Tremblay et al., 2006)

Structurile din beton armat şi cele din zidărie sunt mai rigide decât cele din oţel, fapt
ce forţează ca BRB-urile să disipeze energie la valori reduse ale deplasărilor relative
de nivel. Deoarece BRB-urile disipează energie prin curgerea miezului de oţel,
pentru cerinţe mici de deplasare nu există disipare de energie. O soluţie îmbunătăţită
poate fi obţinută prin combinarea BRB-urilor cu alţi amortizori (amortizori pe bază de
frecare, amortizori vâscoşi, etc.). Amortizorii vor disipa energie la valori reduse ale
deplasărilor relative de nivel (SLS), în timp ce BRB-urile vor începe să disipeze
energie pentru valori mari ale deplasărilor (SLU).

8.3.4 Tipologii
În faza iniţială, BRB-urile au cunoscut două direcţii principale de dezvoltare:
 BRB-uri introduse între panouri de beton armat (vezi Figure 42 (a)) (Yoshino
et al., 1971, Wakabayashi et al., 1973, Takahashi et al., 1979, Inoue et al.,
1992);
 BRB-uri introduce într-un tub de oţel (vezi Figure 42 (b)) (Kimura et al., 1976,
Fujimoto et al., 1988, Watanabe et al., 1988, etc.) sau într-un tub de beton
armat (vezi Figure 42 (c)) (Mochizuki et al., 1980, Nagao et al., 1988, Nagao
and Takahashi, 1990, etc.).

(a) (b) (c)

Figura 42. Primele teste pe BRB-uri introduse: (a) între panouri de beton armat (Yoshino et al., 1971);
(b) într-un tub de oţel (Kimura et al., 1976); (c) într-un tub de beton armat (Nagao et al., 1988)

Mulţi cercetători s-au axat pe dezvoltarea BRB-urilor introduse într-un tub de oţel.
Mai mult, două tipologii au fost dezvoltate, testate şi introduse pe piaţa construcţiilor:

174
174
 Seminar STEELEARTH

 BRB-uri „convenţionale” (soluţia clasică) – constând într-un miez de oţel,

înfăşurat cu un material neaderent şi introdus într-un tub de oţel umplut
ulterior cu mortar sau beton (vezi Figure 43);
 BRB-uri „uscate” (soluţia alternativă) – constând într-un miez de oţel introdus
într-o teacă de oţel (fără mortar). Interfaţa neaderentă poate fi un strat de
material sau un mic spaţiu (vezi Figure 44). BRB-urile „uscate” sunt soluţii mai
fezabile decât cele „convenţionale” pentru lucrări de reabilitare datorită
greutăţii reduse a acestora (-40%, Ultra-Light Weight BRB (ULW-BRB), Tinker
şi Dusicka, 2012).

Figura 43. BRB „convenţional” (UBB, Nippon Steel)

Figura 44. BRB „uscat” (Usami et al., 2011)

8.3.5 Avantaje şi dezavantaje

Principalele avantaje ale utilizării BRB-urilor în proiecte de reabilitare sunt (Di Sarno
şi Manfredi, 2009):
 BRB-urile pot absorbi şi disipa energie atât la întindere cât şi la compresiune.
 BRB-urile pot reduce deplasările laterale.
 BRB-urile pot creşte performanţa globală a clădirii existente prin creşterea
ductilităţii şi rigidităţii laterale.
 BRB-urile pot reduce cerinţele plastice pentru grinzile şi stâlpii structurii
existente în cadre.
 Utilizarea BRB-urilor reduce cerinţele suplimentare de rezistenţă pentru
sistemul de fundare (comparativ cu CV clasice) datorită introducerii
suplimentare în fundaţii a unor forţe de smulgere nesemnificative.
 Reversibilitatea intervenţiei: sistemul de reabilitare poate fi aplicat şi apoi
îndepărtat cu uşurinţă sau înlocuit cu un alt sistem fără a interfera în mod
semnificativ cu structura existentă.
175

175
  BRB-urile „doar din oţel” pot fi proiectate să fie demontabile (conectarea cu
şuruburi a părţilor mecanismului de împiedicare a flambajului) (Mazzolani et
al., 2005), şi să permită inspecţia vizuală după un seism (Tsai et al., 2004 a-
b).
 Sistemul BRB poate fi aplicat pe exteriorul clădirii existente, reducând
interferenţa cu sistemul arhitectural din interiorul clădirii multietajate.
 Utilizarea BRB-urilor duce la scăderea costurilor de reabilitare.
Principalele dezavantaje ale utilizării BRB-urilor in proiecte de reabilitare sunt:
 Majoritatea BRB-urilor sunt patentate şi mai scumpe decât contravântuirile
convenţionale.
 Cadrele echipate cu BRB-uri pot avea deplasări relative de nivel remanente
considerabile datorită deformaţiilor plastice mari ce apar în BRB-uri în timpul
seismului de proiectare. De aici necesitatea de a proiecta cadrele echipate cu
BRB-uri ca sisteme duale, MRF+BRBF, MRF-ul având rol de mecanism de
recentrare.
 BRB-urile introduc forţe concentrate şi eforturi locale suplimentare în
elementele existente (noduri de beton armat, stâlpi, grinzi, pereţi de zidărie)
care s-ar putea să nu aibă suficientă rezistenţă şi ductilitate pentru a rezista
noilor eforturi. De aici necesitatea utilizării unor tehnici complementare pentru
creşterea rezistenţei şi ductilităţii locale a elementelor existente (ex. cămăşuiri
cu FRP).
 Pentru a disipa energia seismică, BRB-urile au nevoie de o anumită
deplasare de nivel. Clădirile din beton armat şi cele din zidărie încep să aibă
deformaţii plastice la nivele scăzute ale deplasării de nivel. De aceea miezul
de oţel al BRB-urile trebuie proiectat perntru a curge la nivele scăzute ale
deplasării relative de nivel.
 Introducerea BRB-urilor reduce perioada fundamentală de vibraţie a clădirii,
fapt ce poate conduce la creşterea forţei tăietoare de bază.

8.3.6 Implementare şi coduri de proiectare existente

Principalele etape în dezvoltarea BRB-urilor sunt:
 Inventarea UBB-urilor: Japonia, începutul anilor 1980;
 Testarea UBB-urilor: Japonia, mijlocul anilor 1980;
 Implementarea UBB-rilor în Japonia: februarie 1988;
 Transferul de tehnologie către SUA: 1998;
 Testarea BRB-urilor: SUA, primăvara 1999;
 Implementarea BRB-urilor în SUA: ianuarie 2000;
 Transferul de tehnologie către Taiwan: 2001;
 Testarea BIB-urilor şi DC-BRB: Taiwan, 2001 şi, respectiv, 2002;
 Implementarea DC-BRB în Taiwan: 2002;
 Transferul de tehnologie către Canada: 2004;
 Testarea BRB-urilor: Canada, 2006;
 Transferul de tehnologie către Europa: 2005;
 Testarea BRB-urilor: Italia, 2005; România, 2010; Ungaria, 2013;
 Implementarea BRB-urilor în România: 1 ianuarie 2014;
 Implementarea BRB-urilor în Eurocodul 8: preconizată la următoarea revizie a
codului.

176
176
 Seminar STEELEARTH

Utilizarea BRB-urilor în diferite ţări este reglementată de următoarele coduri de

proiectare:
 Japonia: BSLJ – 2000, „Building Standard Law of Japan”;
 SUA: ANSI/AISC 341-10 (2010), „Seismic Provisions for Structural Steel
Buildings”; ASCE/SEI 41-13 (2013), „Seismic Evaluation and Retrofit of
Existing Buildings ”
 Taiwan: ABRI 2005, „Architecture Buildings Research Institute”.
Recommended provisions for building seismic regulations, Taipei;
 Canada: CSA S16-09 (CSA 2009), „Canadian Standards Association”,
Standard S16 „Design of Steel Structures”;
 România: P100-1/2013, „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi
de proiectare pentru clădiri”.

8.4 Sistemul de reabilitare cu contravântuiri BRB

8.4.1 Configuraţii BRBF

BRB-urile pot fi utilizate în proiecte de reabilitare ca elemente individuale sau ca
sistem de contravântuiri (BRBF).
Răspunsul maxim al sistemului de contravântuiri poate fi obţinut printr-o
plasare/poziţionare optimă a BRB-urilor. În Figure 45 (a) - (e) sunt prezentate moduri
de poziţionare în plan uzuale ale BRBF-urilor şi aspecte specifice fiecuri tip de
distribuţie. Se poate observa că răspunsul optim al BRBF-urilor poate fi obţinut
atunci când acestea sunt amplasate pe cadrele exterioare (vezi Figure 45 (a)).
În Figure 46 sunt prezentate posibile configuraţii verticale ale BRB-urilor. Nu sunt
acceptate dispuneri pe un nivel în X sau K.
Îmbinările grindă-stâlp-BRB necesită performante mai mari. Configuraţiile verticale
optime sunt cele în X pe două niveluri şi cele cu diagonale alternante. Se observă că
numărul de îmbinări grindă-stâlp-BRB este redus la jumătate, reducând costul total
de proiectare, execuţie şi instalare a îmbinărilor (vezi (a) şi (b)).
Din punct de vedere al traseului optim al transmiteri eforturilor, configuraţiile optime
sunt cele în X pe două nivele şi cele cu diagonale alternante. Aceste configuraţii duc
la reducerea forţelor din grinzi şi a eforturile suplimentare introduse de BRB-uri.

177

177
 (a) (b) (c)

(d) (e)

Figura 45. Dispunerea în plan a cadrelor BRBF: (a) optim; (b), (c), (d), (e) mai puţin optim (Saxey et
al., 2014)

Figura 46. Configuraţii BRB (adaptat după Bruneau et al., 2011)

(a) (b) (c) (d)

Figura 47. Configuraţii BRB optime pentru reabilitări: în X pe două niveluri şi cu diagonale alternante
(Saxey et al., 2014)

Având în vedere faptul că BRB-urile nu-şi pierd din rezistenţă din cauza flambajului
şi a faptului că se constată o suprarezistenţă la compresiune mai mică de 10 %,
cerinţele pentru grindă în cazul configuraţiilor în V sunt cu mult reduse în comparaţie
cu cadrele cu contravântuiri convenţionale. Cu toate acestea, grinda se deformează
pe direcţie verticală datorită încărcării neechilibrate cauzate de suprarezistenţa la
compresiune a BRB-ului (AISC 2010, vezi Figure 48 şi Figure 77). Din acest motiv,
grinda trebuie să fie suficient de rezistentă pentru a permite curgerea celor două
BRB-uri. Suplimentar, recomandările NEHRP (FEMA, 2003) limitează deformaţiile
grinzii în această configuraţie la L/240 (unde L este deschiderea grinzii) sub încărcări
gravitaţionale şi a încărcării neechilibrate rezultate din sistemul de contravântuiri.
Datorită acestor cerinţe speciale, în cazul reabilitării structurilor existente, este de

178
178
 Seminar STEELEARTH

preferat utilizarea unor configuraţii ce nu prezintă efectele dispunerii în V a

contravântuirilor. (vezi Figure 49).

(a)

(b)
Figura 48. Modificarea formei deformate a V-BRBF sau -BRBF după curgerea CV: (a) un singur
nivel; (b) mai multe niveluri (adaptat după AISC 2010)

(a) (b) (c) (d)

Figura 49. Dispuneri posibile ale BRB în cazul BRBF: (a) şi (b) recomandate; (c) şi (d) nerecomandate
(Calado et al., 2006)

8.4.2 Îmbinări specifice

Transferul de eforturi şi deformaţii dintre clădirea existentă şi sistemul de reabilitare
cu BRB-uri trebuie să fie controlat cu atenţie. Compatibilitatea între cele două
sisteme subliniază importanţa îmbinărilor, care, la rândul lor pot să fie disipative.
Dacă eforturile apărute în zona de îmbinare a clădirii existente (beton armat, zidărie)
depăşesc capacitatea elementelor, va fi necesară consolidarea locală a zonelor de
transfer (de ex.: consolidarea locală cu FRP).
În funcţie de configuraţia BRBF folosită pentru reabilitare şi de tehnologia aleasă
pentru punerea în operă, există două posibilităţi de prindere a sistemului de
contravântuiri cu elementele din beton armat existente:
 îmbinare indirectă: se realizează prin intermediul unor ancore şi conectori,
armături (spirală) şi mortar pentru a transfera forţele de la elementele
existente din beton armat către sistemul metalic de reabilitare (vezi Figura 50
(a));
 îmbinare directă: se realizează cu ajutorul unor ancore post-instalate (bolţuri
cu filet, ancore de expansiune, ancore adezive) care au scopul de a realiza
transferul de forţe între elementele existente şi cele de consolidare (vezi
Figura 50 (b)).

(a) (b)
Figura 50. Transferul de forţe de la elementele din beton armat la cele metalice utilizând: (a) îmbinare
indirectă, (b) îmbinare directă (Sugano, 1996)

179

179
Modalităţiile practice de reazlizare a îmbinării directe şi indirecte beton-metal vor fi
prezentate în detaliu în Capitolul 5 a prezentului document.
Reabilitarea clădirilor din zidărie este mai dificil de realizat utilizând sisteme de
contravântuiri (chiar şi BRB-uri) datorită fisurării premature a pereţilor structurali.
Pentru a putea utiliza raţional sistemul de intervenţie bazat pe utilizarea
contravântuirilor BRB in cazul clădirilor din zidărie, cel mai probabil, este necesară
consolidarea locală a zonelor de îmbinare însoţită şi de consolidarea locală a
pereţilor neconfinaţi în vederea limitării fisurării excesive (vezi Figure 51 (a)).
Transferul de forţe de la structura existentă către sistemul de reabilitare poate fi
realizat utilizând îmbinări metalice detaliate în Figure 51 (b).
În cazul reabilitării cu BRB-uri a clădirilor din zidărie (vezi Figure 52), sistemul de
contravântuiri poate fi ataşat de elementele de confinare existente (grinzi, stâlpi) prin
îmbinări directe (vezi Figure 53).

(a) (b)
Figura 51. (a) Soluţii de consolidare locală. (b) Conexiune zidărie – elemente metalice (Sugano, 1996)

(a) (b)
Figura 52. Reabilitare cu sistemul de contravântuiri BRB a unei clădiri din zidărie confinată: (a)
structura iniţială (http://www.nexus.globalquakemodel.org); (b) structura reabilitată

Figura 53. Reabilitarea seismică a unei centrale electrice, Ungaria (Mazzolani şi Formisano, 2005)

180
180
 Seminar STEELEARTH

8.4.3 Opţiuni de utilizare ale sistemului de contravântuiri BRB

BRB-urile pot fi aplicate pe cadrele interioare sau exterioare (soluţia preferată) ale
clădirii existente, putând fi poziţionate relativ la cadrul de beton armat în planul sau
în afara planului acestuia, utilizând îmbinări indirecte sau directe, în funcţie de
cerinţe. În Table 16 sunt prezentate opţiunile pe care proiectantul le are la dispoziţie
în vederea utilizării BRB-uri pentru reabilitarea clădirilor din beton armat..
Există cazuri de reabilitare a clădirilor în cadre de beton armat în care BRB-urile au
fost incluse într-un sistem de cadre din oţel (MRF+BRBs) aplicat la partea exterioară
a clădirii (vezi Figure 54). Pentru conectarea sistemului MRF+BRBs la sistemul
existent RC-MRF au fost utilizate prinderi alcătuite din ansamble de elemente ce
preiau eforturile de forfecare şi împiedecă lunecarea relativă asigurând conlucrarea
sistemelor (vezi secţiunea 5).
Tabelul 16. Opţiuni de aplicare a sistemului de reabilitare cu BRB-uri
Sistemul de Distribuţia în plan a Poziţia relativă faţă Tip de
reabilitare cu BRB BRBF de cadru conexiune

 BRB  cadre interioare  în plan  indirectă

 BRBF  cadre exterioare  în afara planului  directă

(a) (b)

(c)
Figura 54. Reabilitarea unei clădiri în cadre de beton armat utilizând cadre din oţel MRF+BRB-uri: (a)
stadiul iniţial (b) stadiul final al clădirii Wallace F. Bennett Federal Building, Salt Lake City, Utah, USA.
(c) Planul dispunerii pe verticală a BRB-urilor (Brown et al., 2001)

Performanţa seismică a sistemului BRBF depinde într-o mare măsură de

performanţa îmbinărilor.
Performanţa îmbinării realizate cu guseu dintre BRB-grindă-stâlp depinde de tipul de
îmbinare grindă-stâlp. Datorită fenomenelor de distorsiune din ochiul de cadru
(deschiderea şi închiderea relativă a unghiului dintre grindă şi stâlp), sunt introduse
181

181
forţe suplimentare în guseul de prindere (vezi Figure 55) ce pot cauza flambajul
prematur al guseului (d.e. la 0,025 radiani (Aiken et al., 2002, Lopez et al., 2002,
Tsai et al., 2003 şi 2006, Tsai şi Hsiao, 2008)) dacă abordarea de proiectare nu este
corespunzătoare. Testele au arătat că guseul a flambat atunci când BRB-ul era
solicitat la întindere conducând la cedarea prematură a sistemului. În vederea
minimizării efectelor de distorsiune a cadrelor, au fost propuse şi testate îmbinări
grindă-stâlp îmbunătăţite (Thornton şi Muir, 2008, Coy, 2007, Fahnestock et al.,
2006, Walters et al., 2004) (vezi Figure 56). Tipul de îmbinare propus de Fahnestock
et al., 2006, a dovedit un comportament satisfăcător până la deplasări relative de
nivel de până la 0,05 radiani. Un potenţial dezavantaj al acestui tip particular de
BRBF (testat de Fahnestock et al., 2006), pot fi deplasările relative de nivel
remanente mari datorate deformării plastice a BRB-urilor.

(d) (e)
Figura 55. Efectul de distorsiune a cadrului asupra îmbinării cu guseu (Chou şi Liu, 2012)

182
182
 Seminar STEELEARTH

(a)

(b)

(c)
Figura 56. Îmbinări grindă-stâlp îmbunătăţite: (a) Thornton şi Muir, 2008; (b) Fahnestock et al., 2006;
(c) Coy, 2007

183

183
9 STRATEGIA DE INTERVENŢIE

9.1 Obiectivele intervenţiei

Obiectivele strategiei de intervenţie pentru reabilitarea unei clădiri vizează, de obicei,
îmbunătăţirea unuia din următorii parametri de comportare globale ale clădirii
existente, şi anume: rezistenţă, ductilitate şi/sau rigiditate (vezi Figure 57).
Performanţa seismică a structurii reabilitate trebuie să corespundă cerinţelor impuse
de normele de proiectare anti-seismice. Conformarea structurii va asigura clădirea în
cazul unui seism sever.

Figura 57. Strategii de reabilitare pentru creşterea performanţei seismice a clădirilor existente
(adaptat după Abdulah, n.d.)

Caracteristicile diferitelor sisteme de reabilitare în termeni de deplasări relative de

nivel şi forţă tăietoare de bază sunt prezentate în Figure 58. Se poate observa că
performanţa seismică variază de la sistem la sistem, punând la dispoziţia
proiectantului diverse soluţii pentru a îndeplini cerinţa de reabilitare.

Figura 58. Eficacitatea soluţiilor de reabilitare aplicate pe un cadru de beton armat (Sugano, 1989)

Dintre toate soluţile de reabilitare a unei clădiri existente, sistemul de contravântuiri

metalice reprezintă o metodă simplă şi eficientă, în special atunci când deplasările
relative de nivel trebuie limitate.

184
184
 Seminar STEELEARTH

Utilizarea sistemelor de contravântuiri metalice prezintă o serie de avantaje

(D’Aniello, 2007):
 Proiectate corespunzător, contravântuirile au o capacitate suficientă pentru a
prelua forţele seismice.
 Întreg sistemul de contravântuiri este suficient de uşor pentru a nu necesita
măsuri complementare de consolidare suplimentară a elementelor existente
(fundaţii, stâlpi, grinzi, pereţi).
 Punerea în operă este rapidă şi reduce sau chiar elimină întreruperea
funcţionalităţii clădirii existente.
 Sistemul de contravântuiri asigură, prin geometria, sa un comportament
similar cu cel al unei grinzii cu zăbrele pentru preluarea forţelor orizontale din
vânt şi seism.
 Pot fi utilizate diferite configuraţii (chevron, diagonale, X pe două niveluri)
pentru a satisface cerinţele arhitecturale.
 Contravântuirile pot fi proiectate să fie demontabile, reducând astfel timpul
necesar pentru redarea în folosinţă a clădirii după un seism sever.
Dezavantajul major al sistemelor de contravântuiri bazate pe utilizarea
contravântuirilor convenţionale constă în apariţia fenomenului de flambaj la
contravântuirea comprimată. În vederea îmbunătăţirii performanţei seismice a clădirii
existente şi a capacităţii de disipare, o soluţie îmbunătăţită constă în utilizarea
sistemului de contravântuiri BRB.
Introduse precum „contravântuiri metalice” (vezi Figure 58), BRB-urile cresc
ductilitatea cadrului de beton armat reabilitat. Capacitatea ultimă de deformare
laterală (corespunzătoare SLU) creşte, permiţând în analiza structurală utilizarea
unei valori mai mari a factorului q. Introduse precum „contravântuiri înrămate în
ochiuri de cadru metalic”, BRB-urile cresc rezistenţa, ductilitatea şi capacitatea de
disipare a energiei pentru cadrul de beton armat reabilitat. În vederea atingerii unei
performanţe structurale superioare la starea limită de serviciu (SLS) în cazul
structurii reabilitate, poate fi necesară utilizarea unor BRB-uri cu o rigiditate mai
ridicată. În consecinţă, poate fi necesară consolidarea locală a elementelor existente
datorită insuficienţei de rigiditate şi rezistenţă (vezi Tabelul 15), în special în zonele
în care forţele sunt transferate de la structura existentă la sistemul de contravântuire
(noduri, zonele de capăt ale grinzilor/stâlpilor). Consolidarea locală şi globală duce la
creşterea rigidităţii laterale a clădirii, ceea ce atrage în structură forţe seismice mai
mari. Datorită faptului că structura reabilitată posedă o capacitate de deformare
laterală mai mare, va disipa mai multă energie seismică. Toate aceste aspecte
conduc la o performanţă seismică îmbunătăţită a clădirii reabilitate (vezi
(b) (c)
Figure 59).

(a) (b) (c)

185

185
Figura 59 Efectul creşterii rezistenţei (a). Efectul creşterii capacităţii de deplasăre (b). Efectul creşterii
capacităţii de

Aplicarea strategiei de intervenţie

Datorită capacităţii de deplasare laterală foarte scăzută a clădirilor din beton armat
şi, în special, a celor din zidărie, la care se adaugă faptului că BRB-urile necesită
deformaţii axiale plastice semnificative pentru a fi eficiente, au fost dezvoltate câteva
soluţii care să forţeze BRB-urile să disipeze energie la nivele reduse ale deplasărilor:
 Utilizarea pentru miez a unui oţel cu limită de curgerea joasă (LYS100), de 86
MPa (fy,test = 86 MPa @  = 0,13%; fy,n = 124 MPa @  = 0,2% rezidual;
fu,n = 235 MPa) (vezi Figure 60 (a)).
 Creşterea valorii unghiului de inserare în structură a BRB-ului, , duce la
valori mărite ale deformaţiilor specifice din miez (vezi Figure 60 (b)).
 Dezvoltarea BRB-urilor cu lungime redusă, RL-BRB. Acest tip nou de BRB-uri
are raportul dintre lungimea zonei disipative, Lc, şi lungimea interax, L, Lc / L
= 20..40 %. Un BRB uzual are raportul Lc / L = 50..80 % (vezi Figure 60 (c)).
 Dezvoltarea BRB-urilor cu inimă de aluminiu, Al-BRB. Acestea utilizează
pentru miez aliaje moi de aluminiu care au limita de curgere foarte joasă şi
supra-rezistenţă ridicată (vezi Figure 60 (d)).
Utilizarea BRB-urilor ca soluţie de reabilitare prezintă dezavantajul cedării premature
a elementelor existente datorită eforturilor suplimentare introduse de BRB-uri. Acest
aspect poate fi soluţionat prin consolidarea locală a elementelor. În cazul clădirilor în
cadre din beton armat, de obicei, stâlpii etajelor inferioare necesită consolidări locale
în vederea evitării formării premature a articulaţiilor plastice, înainte de apariţia şi
dezvoltarea acestora în elementele disipative, BRB-uri. Se poate alege una dintre
următoarele soluţii pentru consolidarea locală a stâlpilor, s.a.: cămăşuială de beton,
consolidare cu profile metalice, consolidare cu FRP (vezi Figure 61). Comparativ cu
celelalte soluţii, consolidarea cu FRP nu adaugă mase suplimentare în structura
existentă, fiind o soluţie fezabilă în cazul utilizării BRB-urilor. Nodurile cadrelor din
beton armat constituie puncte slabe, acestea putând fi, de asemenea, consolidate cu
FRP (vezi Figure 61 (d)).

186
186
 Seminar STEELEARTH

(a) (b)

(c) (d)
Figura 60 Curba caracteristică de material pentru LYS100 (a) (Chen et al., 2001-b). Relaţia dintre
deformaţia specifică din BRB şi deplasarea relativă de nivel (b) (Tsai et al., 2004). BRB cu lungime
redusă, RL-BRB (c) (Razavi et al., 2014). BRB cu miez de aluminiu, Al-BRB (d) (Singh şi Rai, 2014)

(a) (b) (c) (d)

Figura 61 Consolidarea locală a stâlpilor din beton armat: (a) cămăşuială de beton; (b) consolidare cu
profile metalice; (c) consolidare cu FRP. (d) Consolidarea locală cu FRP a nodurilor grindă-stâlp de
beton armat

187

187
10 CERINŢE DE PROIECTARE

10.1 Modelul de material

Componenta activă a contravântuirilor cu flambaj împiedicat o constituie miezul de
oţel. Oţelul este un material structural bine cunoscut. Proprietăţile oţelului pentru
analizele elastice sunt disponibile în normele de proiectare, de exemplu SR EN 1993
(2003). Modele plastice simple cu consolidare pot fi utilizate în analizele statice
neliniare (calcul biografic). Diferite modele de material sunt disponibile pentru
modelarea răspunsului ciclic necesar în analizele dinamice biografice neliniare.
Opţiunile practice sunt dependente de programul de calcul utilizat. De exemplu,
Opensees (Mazzoni et al., n.d.) oferă următoarele modele de material pentru oţel
(vezi Figure 62):
 Steel01 – model biliniar cu consolidare cinematică şi, opţional, consolidare
izotropică;
 Steel02 şi Steel03 – modelul Giuffré-Menegotto-Pinto cu consolidare
izotropică;
 Steel04 – o versiune îmbunătăţită a versiunii Steel02 (Zsarnoczay şi Vigh,
2014). Comportamentul a fost verificat prin teste de laborator şi simulări
numerice.
Principalele caracteristici ale modelului Steel04 sunt (vezi Figure 63):
 Consolidare cinematică neliniară;
 Consolidare izotropică neliniară;
 Consolidare plastică;
 Consolidare ciclică;
 Efectul Baushinger;
 Rezistenţa ultimă;
 Consolidare asimetrică la compresiune şi întindere;
 Memoria istoricului încărcării;

(a) (b)
Figura 62 Modele tipice de material utilizate în simularea comportamentului monotonic al oţelului
structural în OpenSEES: (a) modelul Steel04; (b) comparaţie cu alte modele de material pentru oţel
(Zsarnoczay şi Vigh, 2014)

188
188
 Seminar STEELEARTH

Figura 63 Model de material utilizat pentru simularea comportamentului ciclic al oţelului structural
(Zsarnoczay şi Vigh, 2014)

Componenta activă a BRB-ului (miezul de oţel) este supusă doar la deformaţii axiale
şi flambajul acesteia este blocat, modelul de material poate fi utilizat în mod direct
pentru caracterizarea răspunsului elementului. Cu toate acestea, abordarea cea mai
simplă constă în modelarea directă a răspunsului elementului.

10.2 Modelul de element

Miezul de oţel a unui BRB tipic este alcătuit din trei segmente (Uang et al., 2004,
vezi Figure 64):
 segment împiedicat disipativ, Lc - majoritatea deformaţiilor elastice şi toate
deformaţiile plastice au loc aici;
 segment împiedicat nedisipativ, Lt - o prelungire a segmentului disipativ cu o
arie mărită pentru a asigura un răspuns în domeniul elastic;
 segment liber nedisipativ, Lj - utilizat pentru a cupla BRB-ul de alte elemente
structurale.

(a)
Figura 64 Detalii ale unui BRB tipic ((a) P100-1/2013)

Forţa, rigiditatea şi ductilitatea BRB-ului pot fi ajustate cu uşurinţă:

 forţa, NRd – miezul poate fi făcut din diferite tipuri de oţel structural a cărui
limită de curgere poate varia de la 86 MPa (LYP100) până la 744 MPa (HPS-
100W). Forţa poate fi determinată ca produs dintre aria miezului din zona
disipativă, A şi limita de curgere nominală, fy, împărţită la un factorul de
siguranţă, gM0 (P100-1/2013, 6.11.4 (1)):
A fy (13
N Rd 
M0 )
 rigiditatea, Keff – poate fi determinată în funcţie de parametrii geometrici (Lc,
Ac, Lt, At, Lj, Aj, - lungimea şi aria segmentului împiedicat disipativ,
189

189
 segmentului zonei de tranziţie şi, respectiv, segmentul zonei de îmbinare) şi
modulul lui Young a miezului de oţel, E. Modificând oricare dintre parametrii
geometrici, o nouă valoare a rigidităţii se poate obţine aplicând formula (Tsai,
2013):
1 E  Aj  Ac  At
Keff  (14
Lc 2  Lt 2  Lj Aj  At  Lc  2  Ac  At  Lj  2  Ac  Aj  Lt
  )
E  Ac E  At E  Aj
 ductilitatea, μmax – poate fi ajustată schimbând tipul de oţel utilizat pentru miez
(ductilitate de material), şi nivelul deformaţiilor specifice în segmentul
disipativ, εc, (variind raportul α = Lc / L).
max  max  cos  (15

max  20 (recomandat)  c  (Razavi et al., 2014)
by  L )

unde:
∆max –deplasarea relativă de nivel maximă ce corespunde dublului deplasării relative
de nivel de calcul la SLU, dar nu mai puţin de 2% din înălţimea de etaj. În cazul în
care se foloseşte o analiză neliniară dinamică, deplasarea maximă se poate obţine
direct din analiză; ∆by – deplasarea la intrarea în curgere a BRB-ului; εc – deformaţia
specifică maximă din zona disipativă a miezului; θ – este unghiul de inserare a BRB-
ului; L – lungimea totală a BRB-ului.
La reabilitarea unei structuri, atunci când se efectuează metode de analiză elastice
în cadrul procesului de proiectare, BRB-urile pot fi modelate utilizând elemente finite
elastice de tip zăbrea (atunci când se utilizează îmbinări articulate sau când
rigiditatea unei îmbinări rigide este neglijată în analiză) sau de tip grindă. Având în
vedere variaţia secţiunii transversale a BRB-ului descrisă mai sus, se recomandă
considerarea variaţiei ariei secţiunii transversale a miezului de oţel. Unii autori au
sugerat aproximarea rigidităţii BRB-ului cu rigiditatea segmentului disipativ, ţinând
cont de faptul că majoritatea deformaţiile elastice şi toate deformaţiile plastice sunt
concentrate în această zonă (Clark et al., 1999). Studii recente (Saxey et al, 2014;
Robinson, 2014) sugerează utilizarea unui factor de rigiditate, Kf, care amplifică
rigiditatea miezului, K = AcE / Lwp-wp, atunci când miezul este modelat cu arie
constantă, Ac, interax, Lwp-wp (vezi Figure 65). Pentru aceeaşi geometrie de cadru
diferite tipuri de îmbinări vor introduce diferite valori ale Kf (vezi Figure 66). De
asemenea, rigiditatea contravântuirii variază funcţie de domeniul elastic sau plastic
de referinţă (vezi Figure 67).
E  Ac (16
KBRB
 Kf  , unde K f  1,2...2,0
Lwpwp )

Forţa axială de proiectare se poate determina cu ecuaţia (1).

190
190
 Seminar STEELEARTH

Figura 65 Modelarea factorului de rigiditate, Kf (Saxey et al., 2014)

Figura 66 Variaţia factorului de rigiditate, Kf, Figura 67 Variaţia rigidităţii BRB-ului funcţie de
datorită geometriei cadrului şi a tipul de îmbinare domeniul de comportare (n.d.)
(articulată versus cu sudură) (Robinson, 2009).

La modelarea BRB-urilor pentru analize statice neliniare, trebuie să se ţină seama

de doi factori, adiţional rigidităţii iniţiale. Primul factor reprezintă factorul de corecţie
al capacităţii la compresiune, , ce reflectă o rezistenţă mai mare la compresiune
comparativ cu rezistenţa la întindere. Al doilea factor reprezintă factorul de corecţie
datorat consolidării, , ce ia considerare fenomenul de consolidare (P100/1-2013,
6.11.2 (4)). Cei doi factori intră în calculul forţelor maxime la întindere Tmax şi la
compresiune Pmax ce pot fi dezvoltate de BRB, forţe ce sunt utilizate ulterior în
dimensionarea îmbinărilor, grinzilor şi stâlpilor. Rezistenţa la întindere, Ty, se
determinată cu formula (P100-1/2013, 6.11.2 (4)):

Ty   ov  f y  A (17
)
unde:
Ty – rezistenţa la curgere a BRB-ului la întindere; gov = fy,max / fy – factorul supra-
rezistenţei materialului, ce ia în calcul posibilitatea ca limita de curgere reală (fy,max) a
oţelului să fie mai mare ca limita de curgere nominală (fy); fy – limita de curgere
nominală a oţelului; A – aria secţiunii transversale a miezului.
Prevederile de proiectare a BRB-urilor din normele curente recomandă calculul şi
dimensionarea în tandem cu încercări experimentale de laborator (P100-1/2013,
AISC 2010, NEHRP 2003).

191

191
De aceea, fy este determinată direct din testele la întindere pe epruvete, iar factorul
supra-rezistenţei de material, gov, nu mai trebuie considerat. Un model simplificat
biliniar bazat pe afirmaţia de mai sus este prezentat în Figure 68. Relaţia dintre forţă
şi deplasare poate fi inclusă într-un element finit neliniar de tip bară în vederea
obţinerii unui model complet al BRB-ului pentru analiza statică neliniară.
Rezistenţele corectate la întindere şi compresiune se pot defini astfel:
 Întindere: Tmax     ov  f y  A   Ty (18)

 Compresiune: Pmax      ov  f y  A    Ty (19)

Factorii de supra-rezistenţă pot fi definiţi astfel:

maximum tensile force (20
 Tmax / A f y,m  1,0
yield force )

maximum compression force

 P
max / Tmax  1,0
maximum tensile force (21)
dar 1, 0    1, 3 ;

Când se efectuează analize dinamice neliniare, BRB-urile pot fi modelate utilizând

modele histeretice simple cu consolidare, bazate pe modelul biliniar din Figure 68.
Modele mai complicate au fost propuse şi utilizate de alţi cercetători, cum ar fi: Black
et al., 2002, a utilizat modelul histeretic Bouc-Wen pentru a aproxima
comportamentul BRB-urilor. Deşi majoritatea parametrilor au fost determinaţi din
caracteristicile geometrice şi fizice ale BRB-ului, rezultate experimentale au fost
necesare în vederea definirii şi calibrării complete a modelului Bouc-Wen. Aceiaşi
autori au arătat faptul că modele biliniare simple sunt satisfăcătoare în reprezentarea
răspunsului neliniar al BRB-ului pentru analiza structurală globală.

Figura 68 Modelul biliniar (P100-1/2013)

Tremblay et al., 2004, a comparat răspunsul seismic al cadrelor BRBF. BRB-urile au

fost modelate folosind două abordări distincte, şi anume modelele histeretice
Ramberg-Osgood modificate şi modelul biliniar. Au fost utilizate patru accelerograme
artificiale şi şase accelerograme înregistrate. Utilizarea modelului biliniar a dus la
subestimarea deplasărilor relative de nivel şi la supra-estimarea forţelor din BRB-uri
în comparaţie cu modelul Ramberg-Osgood (vezi Figure 69) .
Zsarnoczay şi Vigh, 2012, au propus utilizarea în paralel a mai multor materiale într-
un singur element utilizând OpenSEES pentru modelarea răspunsului ciclic a BRB-
192
192
 Seminar STEELEARTH

ului. Materialul STEEL02 include fenomenul de consolidare (plastică, ciclică,

asimetrică) şi modelul „pinching 4” (ia în considerare supra-rezistenţa la
compresiune, vezi Figure 70) sunt ataşate segmentului disipativ, prezentat în Figure
71. Un material liniar elastic este atribuit segmentelor de tranziţie şi de îmbinare.
În

193

193
Table 17 sunt prezentate în funcţie de programul cu element finit utilizat, diferite
posibilităţi de modelare a comportamentului neliniar al BRB-ului pentru analize
dinamice neliniare. Modelele disponibile în literatura de specialitate acoperă un
spectru larg de analize, oferind de la modele simple liniare (biliniare, triliniare) până
la modele complexe (modele cu consolidare plastică, de tip Steel02, Steel04)

Figura 69 Comportamentul ciclic experimental Figura 70 Efectul supra-rezistenţei la

vs. modelul Bouc-Wen al BRB (Black et al., compresiune a comportamentului ciclic al BRB-
2002) ului datorită frecării (Budahazy, n.d.)

(a)

(b)
Figura 71 Modelarea BRB-ului: (a) modelul de material complex; (b) modelul geometric; (Zsarnoczay
şi Vigh, 2012)

Mecanismul de împiedicare a flambajului nu trebuie să preia forţe axiale

semnificative în situaţia când este corect proiectat şi detaliat. Pentru a preveni
flambajul global al BRB-ului, teaca de oţel trebuie să posede suficientă rigiditate
laterală. Watanabe et al., 1988, a sugerat ca rigiditatea tecii de oţel (ignorând aportul
de rigiditate adus de mortar) să fie dimensionată astfel încât (Bruneau et al., 2011):
Pe
 1,5 (22)
Py
unde:
Pe  ( 2  E  I sc ) / L2sc – rezistenţa elastică de flambaj a tubului exterior; E– modulul de
elasticitate longitudinal Young, al oţelului din tubul exterior; ISC – momentul de inerţie

194
194
 Seminar STEELEARTH

al tubului exterior; LSC – lungimea contravântuirii măsurată între nodurile de

intersecţie cu axelor elementelor alăturate; Py – rezistenţa la curgere a miezului.
Tabelul 17 Modelarea comportamentului neliniar al BRB pentru analize dinamice neliniare în unele
programe cu element finit

195

195
10.3 Modelul de îmbinare
BRB-urile se pot prinde de structura ce urmează a fi reabilitată prin intermediul unor
gusee. Îmbinarea BRB-guseu se poate realiza cu ajutorul şuruburilor sau a sudurii
(îmbinări semi-rigide). Sunt foarte folosite şi îmbinările cu bolţ, în vederea realizării
unei îmbinării perfect articulată (vezi Figure 72).

Figura 72 Tipuri de îmbinări BRB-guseu (Core Brace)

Modelul de îmbinare propus de Mahrenholtz et al., 2014, are o comportare bună

neînregistrând deteriorări până la rotiri de 0,03 radiani. Metodologia propusă de
calcul şi dimensionare al guseului şi-a dovedit experimental eficienţa (vezi Figure
73).

(a) (b) (c)

Figura 73 Aplicarea metodei „The Uniform Forced Method” pentru îmbinarea BRB (a). Eforturile
suplimentare ce apar în guseu datorită efectului acţiunii cadrului (b). Modelul de bielă echivalentă
suprapus peste guseu (c) (Mahrenholtz et al., 2014)

Comparativ cu BRB-urile, îmbinările acestora trebuie să fie proiectate cu suficientă

supra-rezistenţă în vederea menţinerii acestora în domeniul elastic. P100/1-2013
recomandă ca îmbinările (în cazul cadrelor BRBF noi) să fie proiectate la o forţă
egală cu de 1,1 ori rezistenţa corectată la compresiune Pmax (vezi Figure 68):
Rd  1,1     ov  f y  A (23)

Pentru a evita flambajul prematur în afara planului guseului, îmbinarea se va verifica

utilizând condiţia propusă de Nakamura et al., 2000:

196
196
 Seminar STEELEARTH

 2  E  Itrans
Pe,trans
  Pmax (24)
( K  Lb )2
unde:
Itrans – momentul de inerţie al secţiunii miezului de oţel la faţa exterioară a capacului
(prima secţiune transversală aparţinând zonei de îmbinare;
K – factorul lungimii efective (luat conservativ egal cu 1,0);
Lb – lungimea îmbinării definită ca în Figure 74;
E – modulul lui Young;
Pmax – forţa maximă de compresiune a BRB-ului.

Figura 74 Lungimea îmbinării contravântuirii (Bruneau et al., 2011)

10.4 Modelul de sistem

La proiectarea de clădiri noi sau la reabilitarea celor existente, grinzile şi stâlpii pot fi
dimensionaţi, respectiv verificaţi, astfel încât să preia şi să reziste încărcărilor
gravitaţionale, în timp ce sistemul de contravântuiri să fie responsabil pentru a
preluarea şi transmiterea forţelor laterale (vezi Figure 75). Grinzile şi stâlpii structurii
existente trebuie să fie verificaţi la forţele maxime care se pot dezvolta în
contravântuirile inserate (P100-1/2013, AISC 2010).
Procedura recomandată de proiectare a întregului sistem (incluzând sisteme noi dar
şi existente) este bazată pe criterii de performanţă. Este acceptat ca articulaţiile
plastice să apară iniţial în BRB-uri. Teaca, îmbinările, grinzile şi stâlpii trebuie
dimensionate astfel încât să lucreze în domeniul elastic.
Relaţia dintre deplasarea relativă de nivel şi deformarea contravântuirii este
prezentată în Figure 76 pentru configuraţiile BRB tip chevron şi diagonală.
Pentru configuraţiile BRBF tip V şi , există recomandări speciale privind proiectarea
grinzilor suport. Datorită supra-rezistenţei la compresiune, o forţă concentrată
verticală neechilibrată trebuie luată în considerare în calculul de dimensionare a
grinzilor (vezi Figure 77).

197

197
Figura 75 BRBF cu îmbinări articulate – model de sistem (Kim şi Choi, 2004), şi formarea articulaţiilor
plastice (Sahoo şi Chao, 2010)

(a) (b)
Figura 76 Diagrama relaţiei dintre deformaţia contravântuirii şi deplasarea relativă de nivel: (a)
configuraţie V (SteelRetro, 2013); (b) configuraţie diagonală (Saxey et el., 2014)

Figura 77 Cerinţe speciale de proiectare pentru grinzi în cazul configuraţiilor BRBF de tip V şi  (Tsai
et al., 2004)

198
198
 Seminar STEELEARTH

11 METODOLOGIA DE PROIECTARE

11.1 Prevederi ale codurilor pentru modelarea BRBF-urilor

Cadrele BRBF sunt sisteme structurale ductile ce utilizează elemente ductile (BRB-
uri) realizate dintr-un material tenace (oţel).
Proceduri adecvate pentru analiza globală statică echivalentă pentru cadrele BRBF
sunt disponibile în prevederile următoarelor norme de proiectare anti-seismică:
P100-1/2013, AISC 2010 şi FEMA 2003. Ultimele două documente sugerează
utilizarea aceleiaşi valori pentru factorul de reducere a forţei seismice, R, ca şi în
cazul cadrelor contravântuite excentric (R = 8). În practica europeană, factori de
comportare q = 6 sunt specificaţi pentru cadre contravântuite excentric (Eurocode 8,
2003). Aceiaşi valoare este sugerată şi în cazul cadrelor echipate cu BRB. În codul
de proiectare antiseismică din România, P100-1/2013, sistemul BRBF a fost introdus
la ultima revizie a codului (1 ianuarie, 2014). În P100-1/2013 factorul de comportare
pentru sistemul BRBF pentru structuri cu clasă de ductilitate ridicată (DCH) este q =
6, iar pentru structuri cu clasă de ductilitate medie (DCM) este q = 5. Cu toate
acestea, procedura statică echivalentă este recomandată a fi utilizată pentru cadre
din oţel BRBF noi. Aplicarea acestei proceduri pentru reabilitarea structurilor
existente poate fi inadecvată, de aceea, se consideră că analizele statice şi dinamice
neliniare sunt necesare acest caz.
Modelarea parametrilor cadrelor BRBF în vederea evaluării siguranţei seismice şi a
reabilitării clădirilor existente poate fi găsită în ASCE 41-13, Capitolul 9.5.4..

11.2 Criterii de performanţă

Majoritatea BRB-urile fiind patentate şi fabricate de către un producător de
specialitate mai degrabă decât construite de un contractant sau fabricant de oţel,
criteriile de performanţă pentru BRB-uri sunt, în general, dificil de definit. Până în
prezent, proiectarea BRB-urilor trebuie sa fie validată prin teste experimentale (vezi
recomandările din P100-1/2013) şi de aceea criteriile de performanţă pot fi stabilite
pentru fiecare caz în parte. Validarea experimentala a BRB-urilor trebuie fi făcută pe
baza prevederilor normei EN 15129.
Producătorul de BRB-uri trebuie să ofere specificaţii necesare calculelor de
dimensionare şi procedurii pentru controlul de calitate. Este necesară şi
documentaţia testelor care califică contravântuirile livrate pentru utilizarea în
proiectul de reabilitare.
În cazul reabilitării structurilor din beton armat, criteriile de performanţă pentru BRB-
uri depind de răspunsul structurii la deplasări laterale. În general, cadrele din beton
armat prezintă incursiuni în domeniul inelastic la valori de 1% ale deplasării relative
de nivel, în timp ce criteriul de performanţă pentru prevenirea colapsului (PC/PP
prevenirea prăbuşirii), corespunde unei deplasări relative de nivel de 2,5% pentru un
eveniment seismic cu o probabilitate de apariţie de 10% în 50 de ani (10%/50).
Presupunând o capacitate de ductilitate a contravântuirii în intervalul de μ = εmax/εy =
4÷8, BRB-urile trebuie proiectate să intre în curgere la un nivel de 0,25% al
deplasării relative de nivel (obţinut prin împărţirea deplasării relative de nivel de 1%
la capacitatea de ductilitate, μ, pentru un eveniment seismic de 10%/50). În acest
fel, cerinţa maximă de deplasare corespunde apariţiei primei degradări a structurii de
beton armat. În cazul unui eveniment seismic de 2%/50 (cu 2% probabilitate de
199

199
apariţie în 50 de ani), pentru a avea o proiectare conservativă este recomandat să
nu fie depăşită de două ori capacitatea de ductilitate considerată pentru o proiectare
la cerinţa de siguranţă a vieţii. În Table 18, sunt prezentate câteva valori orientative
ale raportului deformaţiei plastice a miezului εmax/εy adecvate unei proiectări bazate
pe performanţă (Bordea, 2010). Simbolurile IO, LS şi CP sunt în poziţia Ocupării
Imediate, a Siguranţei Vieţii şi, respectiv, a Prevenirii Colapsului. Relaţia constitutivă
forţă-deformaţie generalizată pentru ilustrarea modelării şi criteriile de acceptare
bazate pe FEMA 356 / ASCE 41 este prezentată în Figure 78 (a).
Standardul american ASCE/SEI 41-13 asigură criterii de acceptare pentru cadrele BRBF şi, de
asemenea, recomandări precise pentru efectuarea analizelor statice liniare, dinamice liniare, statice
neliniare şi dinamice neliniare (vezi ASCE41 - 9.5.4). Criteriile de acceptare şi parametrii de modelare
necesari efectuării acestor analize sunt prezentate în Table 19 şi
Table 20 (vezi şi Figure 78 (b)).
Tabelul 18 Valori orientative ale criteriilor de acceptare pentru BRB-uri pentru reabilitarea clădirilor din
beton armat (Bordea, 2010)
Deformaţia plastică a miezului (εmax/εy)
IO LS CP
0.5 4 8
Tabelul 19 Criteriile de acceptare pentru analize statice liniare şi dinamice liniare (extras din Tabelul
9-5, ASCE 41-13)
Criterii de acceptare
m–Factori pentru proceduri liniare
Component/
Primar Secundar
Acţiune
IO LS CP LS CP
BRB*,** 2.3 5.6 7.5 7.5 10
* Deformaţiile specifice maxime din miezul BRB-ului nu vor depăşi 2,5%.
** Dacă nu existe teste care să demonstreze conformitatea cu Secţiunea 9.5.4.4.2, atunci
criteriile de acceptare vor fi multiplicate cu 0,7.
Tabelul 20 Criterii de acceptare pentru analize statice neliniare (extras din Tabelul 9-7, ASCE 41-13)
Parametrii de Modelare Criterii de Acceptare

Component/ Raportul
Deformare
Deformare rezistenţei
Acţiunea plastică
plastică reziduale
a b c IO LS CP
13.3
BRB*,**,*** 13.3 ∆y 1.0 3.0 ∆y 10∆y 13.3 ∆y
∆y
* Deformaţiile specifice maxime din miezul BRB-ului nu vor depăşi 2,5%.
** Dacă nu existe teste care să demonstreze conformitatea cu Secţiunea 9.5.4.4.2, atunci
criteriile de acceptare vor fi multiplicate cu 0,7.
*** ∆y este deformarea axială corespunzătoare capacităţii contravântuirii conform Secţiunii
9.5.4.2.2.

200
200
 Seminar STEELEARTH

(a) (b)
Figura 78 (a) Relaţia constitutivă forţă-deformaţie generalizată pentru ilustrarea modelării şi criteriile
de acceptare (FEMA 356 / ASCE 41). (b) Relaţia generalizată forţă-deplasare pentru elemente sau
componente din oţel (Fig. 9-1., ASCE 41-13)

201

201
12 DETALII

12.1 Detalii de sistem

12.1.1 Detalii îmbinare cu guseu

Diverşi producători recomandă diverse detalii de îmbinare BRB-guseu. Nippon Steel
şi Star Seismic utilizează trei tipuri de îmbinări, prezentate în Figure 79.

(a)

(b)
Figura 79 Detalii de îmbinare BRB-guseu: (a) Nippon Steel; (b) Star Seismic;

Tipul de îmbinare guseu-grindă-stâlp depinde de soluţia tehnică adoptată pentru

reabilitare. De exemplu:
 când BRB-ul este utilizat precum „contravântuire metalică” (vezi Figure 58),
atunci îmbinarea guseu-grindă-stâlp poate fi rezolvată prin utilizarea unui
guseu sudat de plăcile de ancorare, care sunt amplasate în zona de îmbinare
grindă-stâlp şi ancorate în beton utilizând ancore post-instalate (vezi Figure
80 şi Figure 82).
 când BRB-ul este utilizat precum „contravântuire înrămată în cadru metalic”,
îmbinarea guseu-grindă-stâlp poate fi rezolvată prin adoptarea unei soluţii din
cele trei prezentate în Figure 81.

(a) (b)

(c)
Figura 80 Guseul unei îmbinări cu bolţ (a) şi a unei îmbinări cu şuruburi (b) (Wijianto, 2012). Ancore
de expansiune, aderente, amplasate în beton fisurat (c) (Mahrenholtz et al., 2014)

202
202
 Seminar STEELEARTH

(a) (b) (c)

Figura 81 Tipuri de îmbinări guseu-grindă-stâlp: (a) rigidă, (b) grinda şi guseul articulate la faţa
stâlpului, (c) îmbinare rigidă guseu-stâlp şi îmbinare grindă-stâlp articulată deplasată (Sabelli şi
Lopez, n.d.)

Detalii de îmbinare indirectă şi directă

Detalii de îmbinare beton-metal directă şi, respectiv, indirectă sunt prezentate în
Figure 82 şi Figure 83. BRB-urile sunt amplasate în planul cadrului de beton armat.

Figura 82 Configuraţia utilizării BRB-ului ca diagonală metalică. Detalii cu îmbinarea directă

(Mahrenholtz et al., 2014)

Figura 83 Configuraţia simplificată a aplicării „BRB-ului înrămat în cadru metalic” pe cadru de beton
armat. Detalii cu îmbinarea indirectă (Sutcu et al., 20014)

203

203
12.1.2 Detalii de îmbinare ce lucrează preponderent la forfecare
Îmbinările ce lucrează preponderent la forfecare au fost utilizate în proiecte reale de
reabilitare pentru a lega sistemul nou BRBF de clădirea existentă. În cazul clădirii
Wallace F. Bennett Federal Building, Salt Lake City, Utah, USA, sistemul BRBF a
fost amplasat la exteriorul clădirii. Ansamblul ce lucrează la forfecare aplicat exterior
şi detaliile de îmbinare ale contravântuiri sunt prezentate în Figure 84.

Figura 84 Conectarea sistemului de reabilitare BRBF la clădirea Wallace F. Bennett Federal Building,
Salt Lake City, Utah, USA. Ansamblul ce lucrează la forfecare aplicat exterior şi detaliile de îmbinare
ale contravântuiri (Brown et al., 2001)

12.2 Detalii ale unui test pe un cadru MRF de beton armat reabilitat cu BRB-uri
BRB-urile, ca soluţie disipativă de reabilitare aplicată cadrelor de beton armat, au
fost testate la Universitatea Politehnica Timişoara în cadrul centrului de cercetare
CEMSIG (http://cemsig.ct.upt.ro). Soluţia de reabilitare a fost aplicată pe un cadru
MRF de beton armat, considerat ca un sistem articulat de tip  (vezi Figure 85).
Materialele utilizate pentru realizarea cadrului de beton armat şi a specimenelor BRB
sunt centralizate în Table 21. Geometria BRB-urilor şi a cadrelor de beton armat.
sunt prezentate în Figure 86.
Transferul încărcării de la cadrul existent de beton armat la sistemul de reabilitare
BRB s-a realizat printr-o serie de îmbinări (vezi Figure 87):
 îmbinare de transfer de eforturi BRB-grindă de beton armat. Îmbinarea a fost
proiectată să lucreze în domeniul elastic. În vederea prevenirii lunecării între
BRB şi grinda de beton armat., au fost utilizate şuruburi de înaltă rezistenţă
pretensionate (vezi Figure 88 (a)).
204
204
 Seminar STEELEARTH

 îmbinare de transfer a eforturilor între BRB şi stâlpul de beton armat. În

vederea prevenirii ridicării cadrului de beton armat de pe reazeme, au fost
utilizate şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate (vezi Figure 88 (b)).
 îmbinare BRB-guseu. BRB-urile au fost prinse de guseurile dublate (dispuse
de o parte şi de alta a BRB-ului) utilizând îmbinări cu bolţ.
Îmbinările s-au comportat foarte bine. Nu au fost înregistrate lunecări ale îmbinărilor.

Figura 85 Cadru MRF de beton armat reabilitat cu BRB (Dubina et al., 2011)

Tabelul 21 Materiale utilizate pentru realizarea cadrelor de beton armat şi a specimenelor BRB
(Dubina et al., 2011)

(a)

(b)
Figura 86 Detalii şi geometrii ale BRB-ului (a) şi ale cadrului de beton armat (b) (Dubina et al., 2011)

205

205
 (a) (b)
Figura 87 Schema de încărcare şi configuraţia dispunerii îmbinărilor BRB-cadru de beton armat
(Bordea, 2010)

(a) (b)
Figura 88 (a) Detalii ale îmbinării de transfer de eforturi dintre BRB şi grinda de beton armat. (b)
Detalii ale îmbinării de transfer de eforturi dintre BRB şi stâlpul de beton armat. (Dubina et al., 2011)

12.3 Aspecte tehnologice ale confecţionării BRB-urilor

În Figure 117 sunt prezentate câteva aspecte tehnologice ale confecţionării BRB-
urilor convenţionale.

12.4 Detalii din proiecte reale de reabilitare

În Figura 90 sunt prezentate detalii tehnice din cadrul unor proiecte reale de
reabilitare anti-seismică a clădirilor de beton armat utilizând diferite tipuri de BRB-uri:
BRB-uri cu două inimi, realizate integral din oţel, DC-BRBs (vezi Figura 90 (a)),
BRB-uri ,,convenţionale” (vezi Figura 90 (b)), BRB-uri cu lungime redusă (numite
„Buckling Restrained Axial Damper” – BRAD, vezi Figura 90 (c)), Unbonded Brace,
UBB (vezi Figura 90 (d) şi (e)).

206
206
 Seminar STEELEARTH

Figura 89 Etape de urmat în confecţionarea BRB-urilor: a) şi b) tăierea mecanică; c) sudarea

rigidizărilor miezului; d) şi e) poziţionarea polistirenului (pentru a permite deformarea la compresiune);
f) şi g) înfăşurarea în material neaderent a miezului (folie transparentă de PVC de 1mm grosime); h),
i), j) şi k) introducerea şi centrarea miezului în teacă; l) aşezarea BRB-urilor în poziţie verticală; m)
turnarea betonului în teacă; n) întărirea betonului (Bordea, 2010)

207

207
(a)

(b)

(c)

(d)

208
208
 Seminar STEELEARTH

(e)
Figura 90 Detalii tehnice din proiecte reale de reabilitare (clădiri din beton armat reabilitate cu BRB-
uri). Detalii de îmbinare ((a) Tsai, 2013; (b) Star Seismic; (c) FIP); (d) şi (e) Nippon Steel

209

209
13 BIBLIOGRAFIE
[55] ,,Steel solutions for seismic retrofit and upgrade of existing constructions
(Steelretro)” - Final report. EUR 25894 EN, ISBN 978-92-79-29046-6;
[56] Abdullah, B. (n.d.). ,,Seismic Strengthening of RC Building Structures”. FYEE
Japan Co., Ltd.;
[57] ANSI/AISC 341-10 (2010). „Seismic Provisions for Structural Steel Buildings”.
American Institute of Steel Construction;
[58] Antonuci, R., Cappanera, F., Balducci, F., Castellano, M.G. (2007).
,,Adeguamento seismico del Liceo Classico “Perticari” di Senigallia (AN)”. FIP
Industriale Nota tecnica, N.T. 1694, Gennaio, 2007;
[59] ASCE/SEI 41-13 (2013). ,,Seismic Evaluation and Retrofit of Existing
Buildings”. American Society of Civil Engineers;
[60] ATC 40 – Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings – volume 1,
November 1996;
[61] Atlayan, O. (2013). „Hibrid Steel Frames”. PhD Dissertation;
[62] Black, C., Makris, N., Aiken, I. (2002). "Component Testing, Stability Analysis
and Characterization of Buckling-Restrained Unbonded BracesTM". PEER
Report 2002/08. Pacific Earthquake Engineering Research Center, College of
Engineering, University of California, Berkeley;
[63] Bordea, S. (2010). ,,Dual Frame Systems of Buckling Restrained Brace”. PhD
thesis;
[64] Brown, A. P., Aiken, I. D., Jafarzadeh, F. J. (2001). ,,Buckling Restrained
Braces Provide the Key to the Seismic Retrofit of the Wallace F. Bennett
Federal Building". Modern Steel Construction, August, 2001;
[65] Bruneau, M., Uang, C.M., Sabelli, R. (2011). „Ductile Design of Steel
Structures”.2nd Ed., The McGraw-Hill Companies, Inc., 2011;
[66] Budahazy, V. (n.d.). ,,Modelling of the Hysteretic Behaviour of Buckling
Restrained Braces”. Conference of Junior Researches in Civil Engineering;
[67] Chen, C.C., Chen, S.Y., Liaw, J.J. (2001). „Application of low yield strength
steel on controlled plastification ductile concentrically braced frames”.
Canadian Journal of Civil Engineering, 28, pp. 823-836;
[68] Choi, H., Kim, J., Chuang, L., (2006). ,,Seismic design of buckling-restrained
braced frames based on a modified energy-balance concept”. Canadian
Journal of Civil Engineering 33 (2006), pp. 1251 – 1260;
[69] Chou, C.-C. and Liu, J.-H. (2012). ,,Seismic Tests of Steel Buckling-
Restrained Braced Frames for Evaluating Effects of Free-Edge Stiffeners and
Frame Action Forces on Corner Gusset Connection”. 15 WCEE, Lisboa,
2012;
[70] Clark, P., Aiken, I., Kasai, K., Ko, E., Kimura, I. (1999), “Design Procedures
for Buildings Incorporating Hysteretic Damping Devices,” Proceedings 68th
Annual Convention, pp. 355–371, Structural Engineers Association of
California, Sacramento, CA;

210
210
 Seminar STEELEARTH

[71] Comerio, M. C., Tobriner, S., Fehrenkamp, A. (2006). ,,Bracing Berkeley. A

Guide to Seismic Safety on the UC Berkeley Campus”. PEER 2006/01;
[72] Core Brace, http://www.corebrace.com/;
[73] Coy, B.B. (2007). ,,Buckling-Restrained Braced Frame Connection Design
and Testing”. MSc thesis;
[74] D’Aniello, M. (2007). ,,Steel Dissipative Bracing Systems for Seismic
Retrofitting of Existing Structures: Theory and Testing”. PhD Dissertation;
[75] Di Sarno, L. and Manfredi, G. (2009). ,,Seismic assessment of a RC school
building retrofitted with innovative braces”. ,,Concrete Repair, Rehabilitation
and Retrofitting II” – Alexander et al. (eds.). 2009 Taylor & Francis Group,
London, ISBN 978-0-415-46850-3;
[76] Dubina, D., Bordea, S., Dinu, F. (2011). ,,Experimental and Numerical
Investigation of Non-seismic Reinforced Concrete Frames Strengthened with
Concentric Steel Braces”. COMPDYN 2011, III ECCOMAS Thematic
Conference on Computational Methods in Structural Dynamics and
Earthquake Engineering. M. Papadraki, M. Fragiadakis, V. Plevris (eds.),
Corfu, Greece, 25-28 May, 2011;
[77] EN 15129, 2009 ,,Anti-seismic devices”. CEN – European Committee for
Standardization;
[78] EN 1998-1:2008 Eurocode 8: Design of structures for earthquake resistance -
Part 1: General rules, seismic actions and rules for buildings, CEN –
European Committee for Standardization, 2008;
[79] Fahnestock, L.A., Sause, R., Ricles, J.M. (2004). ,,Refined Inelastic Truss Bar
Element (Type 01) with Isotropic Hardening for Drain-DX-Element Description
and User Guide”. ATLSS Reports, Lehigh University, Civil and Environmental
Engineering;
[80] Fahnestock, L.A., Sause, R., Ricles, J.M. (2006). ,,Analytical and Large-Scale
Experiment Studies of Earthquake-Resistant Buckling-Restrained Braced
Frame Systems”. ATLSS Reports, Lehigh University, 9-1-2006;
[81] FIP Industriale (n.d.). ,,Buckling-Restrained Axial Dampers. BRAD Series”;
[82] http://www.buildingresearch.com.np/
[83] JEC GROUP, http://www.jeccomposites.com;
[84] Kiggins, S. and Uang, C.-M. (2006) ,,Reducing residual drift of buckling-
restrained braced frames as a dual system”. Engineering Structures 28, 2006,
pp. 1525-1532;
[85] Li, J. (2014). ,,Performance-based design and evaluation of innovative steel
knee braced truss moment frames”. MSc thesis;
[86] Mahrenholtz, C., Lin, P.-C., Wu, A.-C., Tsai, K.-C., Hwang, S.-J. (2014).
,Seismic Retrofit of Reinforced concrete frame with Buckling-Restrained
Braces”. The 5th Asia Conference on Earthquake Engineering, October 16-18,
2014;

211

211
[87] Mazzolani, F.M., Della Corte, D’Aniello, M. (2009). ,,Experimental analysis of
steel dissipative bracing systems for seismic upgrading”. Journal of Civil
Engineering and Management, 15 (1), pp. 7-19, 2009;
[88] Mazzolani, F.M., Della Corte, G., D’Aniello, M. (2009). „Experimental analysis
of steel dissipative bracing systems for seismic upgrading”. Journal of Civil
Engineering and Management, 2009, 15 (1): pp. 7-19;
[89] Mazzolani, F.M., Della Corte, G., Faggiano, B. (n.d.). ,,Full scale testing and
analysis of innovative techniques for seismic upgrading of RC buildings”;
[90] Mazzolani., M., De Matteis, Calado, G., Beg, D., Esposto, M. (2012).
,,Earthquake protection of historical buildings by reversible mixed
technologies. Intervention strategies for the seismic protection of historical
building heritage in the Mediterranean basin”. FP6 PROHITECH project,
Volume 2, Polimetrica, ISBN: 978-88-7699-171-4, 2012;
[91] Mazzolani., M., De Matteis, G., Askar, G.A., Lungu, D., Esposto, M., (2012).
,,Earthquake protection of historical buildings by reversible mixed
technologies. Intervention strategies for the seismic protection of historical
building heritage in the Mediterranean basin”. FP6 PROHITECH project,
Volume 1, Polimetrica, ISBN: 978-88-7699-169-1, 2012;
[92] Mazzoni, S., McKenna, F., Fenves, G.L. (n.d.) "Open System for Earthquake
Engineering Simulation. User manual for OpenSees version 1.7.0". Pacific
Earthquake Engineering Research Center, University of California, Berkeley.
Accessed 2006 at http://opensees.berkeley.edu/;
[93] Nakamura, H., Maeda, Y., Sasaki, T., Wada, A., Takeuki, T., Nakata, Y.,
Iwata, M. (2000). ,,Fatigue Properties of Practical-Scale Unbonded Braces”.
Nippon Steel Report No. 82, July, 2000, UDC 699.841.691.714:620.178.3;
[94] Nelson T. Lewis Construction Company, Inc.
http://www.nelsontconstructionhaywardca.com;
[95] New Control Technology Inc. http://www.nctdamper.com/e/inside-3-1-02-
001.asp;
[96] Nippon Steel Engineering, http://www.unbondedbrace.com/;
[97] P100-1 (2013): P100-1/2013, „National Seismic Design Code – Part I –
Design Provisions for Buildings”;
[98] Piedrafita, D., Cahis, X., Simon, E., Comas, J. (2014). „A new perforated core
buckling restrained brace”. Engineering Structures 85, 2015, pp. 118-126;
[99] Razavi, S.A.T., Mirghaderi, S.R., Hosseini, A. (2014). „Experimental and
numerical developing of reduced length buckling-restrained braces”.
Engineering Structures 77 (2014), pp. 143-160;
[100] Robinson, K. (2009). „Specifying Buckling-Restrained Brace System”;
[101] Robinson, K.S. (2014). ,,Advances in design requirements for Buckling
Restrained Braced frames”. NZSEE Conference, 2014;
[102] Sabelli, R. and Dean, B. (2009). ,,Structural Steel Design – Chapter 6.
Instructional Material Complementing FEMA P – 761, Design Examples”;

212
212
 Seminar STEELEARTH

[103] Sabelli, R. and Lopez, W.A. (2005). „Design of buckling-restrained braced

frames”;
[104] Sabelli, R. and Lopez, W.A., (2008). „Buckling-Restrained Braced Frames”.
NASCC The Steel Conference, Nashville, Tennessee, Aprilie 2-5, 2008:
http://www.aisc.org/UploadedContent/2008NASCCSessions/K2/default.htm;
[105] Sahoo, R.D. and Chao, S.H. (2010). „Performance-based plastic design
method for buckling-restrained braced frames”. Engineering Structures 32
(2010), pp. 2950-2958;
[106] Saxey, B., Kersting, R., Robinson, K., Black, C. (2012). ,,Unified Design
Approach to Buckling Restrained Braced Frames”. NASCC THE STEEL
CONFERENCE, 2012.
http://www.aisc.org/uploadedcontent/2012NASCCSessions/N38/;
[107] Saxey, B., Robinson, K., Kersing, R. (2014). ,,Effective BRBF Design with
AISC 341-10”. NASCC The Steel Conference.
http://media.aisc.org/NASCC2014/140327-N28A.mp4;
[108] Singh, V.P. and Rai, D.C. (2014). ,,Aluminum Buckling Restrained Braces for
Seismic Resistance of Truss Moment Frames”. Tenth U.S. National
Conference on Earthquake Engineering, Frontiers of Earthquake
Engineering, Anchorage, Alaska, July 21-25, 2014;
[109] Star Seismic Europe, http://www.starseismic.eu/;
[110] Stratan, A., Bordea, S., Dubina, D. (n.d.). ,,Analytical and Numerical Models
for Steel Buckling Restrained Braces”. PROHITECH datasheet for WP9:
Calculation Models;
[111] Sugano, S. (1996). ,,State-of-the-art in techniques for rehabilitation of
buildings”. Eleventh World Conference on Earthquake Engineering, ISBN: 0-
08-042822-3, Elsevier Science LTD 1996, Paper No. 2175;
[112] Sutcu, F., Takeuki, T., Matsui, R (2014). ,,Seismic retrofit design method for
RC buildings using buckling-restrained braces and steel frames”. Journal of
Construction and Steel Research 101, 2014, pp. 304-313;
[113] Thornton, W.A. and Muir, L. (2008). ,,Vertical Bracing Connections in the
Seismic Regime”;
[114] Tinker, J. and Dusicka, P. (2012). „Challanges in designing ultra-lightweight
buckling restrained brace”. Stessa 2012 – Mazzolani & Herrera (eds), 2012
Taylor & Francis Group, London, ISBN 978-0-415-62105-2;
[115] Tremblay, R., Poncet, L., Bolduc, P., Neville, R., DeVall, R. (2004). "Testing
and design of buckling restrained braces for Canadian application". 13th
World Conference on Earthquake Engineering, Vancouver, B.C., Canada,
August 1-6, 2004, Paper No. 2893;
[116] Tsai, C.S., Lin, Y., Chen, W., Su, H.C. (2009). „Mathematical modelling and
full-scale shaking table tests for multi-curve buckling restrained braces”.
Earthquake Engineering and Engineering Vibration, Vol. 8, No.3,
September, 2009;
[117] Tsai, K.-C. (2013). ,,Introducing of BRBs Using Welded End-slot
Connections”. November 12-14, 2013, New Zeeland;
213

213
[118] Tsai, K.C., Lai, J.W., Hwang, Y.C., Lin, S.L., Weng, C.H. (2004). „Research
and implementation of double-core buckling restrained braces in Taiwan”.
13th World Conference on Earthquake Engineering, Vancouver, B.C.,
Canada, August 1-6, 2004, Paper no. 2179;
[119] Uang, C.M. and Nakashima, M. (2004). „Steel Buckling-Restrained Braced
Frames”. Earthquake Engineering: From Engineering Seismology to
Performance-Based Engineering, Chapter 16, Y. Bozorgnia and Bertero,
(eds.) CRC Press, Boca Raton, Fl;
[120] Uang, C-M., Nakashima, M., Tsai, K-C. (2004). "Research and application of
buckling-restrained braced frames". Steel Structures, vol. 4 (2004): 301-313;
[121] Usami, T., Wang, C., Funayama, J. (2011). „A numerical study on the
behavior of high-performance buckling-restrained braces”. COMPDYN 2011,
III ECCOMAS Thematic Conference on Computational Methods in Structural
Dynamics and Earthquake Engineering, M. Papadrakakis, M. Fragiadakis,
V. Plevris (eds.), Corfu, Greece, 25-28 May 2011;
[122] Wijianto, S. (2012). ,,Behaviour and Design of Generic Buckling Restrained
Brace Systems”. MSc thesis;
[123] Zsarnoczay, A. and Vigh, L.G. (2012). ,,Seismic Performance Evaluation of
Buckling Restrained Braces and Frame Structures”. The 9th fib International
PhD Symposium in Civil Engineering, July 22-25, 2012;
[124] Zsarnoczay, A. and Vigh, L.G. (2014). ,,Steel4. A Versatile Uniaxial Material
Model for Cyclic Nonlinear Analysis of Steel-Based Elements”. OpenSees
Days 2014, Porto, Portugal.

214
214
 Seminar STEELEARTH

Reabilitarea anti-seismică a clădirilor din beton cu sisteme de

contravântuiri BRB – exemplu de calcul

215

215
14 EVALUAREA STRUCTURII EXISTENTE

14.1 Scurtă descriere a structurilor de referinţă

O clădire reală în cadre din beton armat a fost considerată pentru studiu şi au fost
aplicate diferite sisteme de consolidare din oţel. Acest exemplu prezintă doar
rezultatele evaluării iniţiale a structurii şi apoi a structurii consolidată cu BRB
(contravântuiri cu flambaj împiedicat). Clădirea din beton armat a fost proiectată în
conformitate cu codurile de proiectare italiene la acel moment, dar caracterizează
multe clădiri din beton armat construite nu numai în Italia, ci şi în alte ţări din sudul
Europei. Clădirea cu 3 etaje are dimensiunile în plan de 23,4 pe 18,4 m şi 11,95 m
înălţime (Figura 1). Caracteristicile armăturilor şi betonului au fost considerate cele
utilizate în acea perioadă, şi anume rezistenţa la compresiune caracteristică a
betonului fck=20N/mm2, armături cu o rezistenţă de curgere caracteristică
fsk=230N/mm2. Detalierea specifică a armăturilor este, de asemenea, caracteristică
pentru practica de proiectare la acel moment, cu o lungime de ancorare insuficientă
a barelor de armare din nodul exterior grindă-stâlp, utilizarea armăturilor netede OB
(şi nu a celor cu profil periodic PC), armături înclinate utilizate pentru rezistenţa la
forfecare şi etrieri la distanţe mari (15cm pentru stâlpi şi 25cm pentru grinzi) în
zonele plastice.

Figura 1: Modelul clădirii din beton armat, cu amplasarea sistemului de contravântuiri

14.2 Acţiunea seismică

S-a realizat evaluarea sistemului structural al clădirii existente, pentru a decide
strategia de intervenţie. Răspunsul seismic a fost evaluat iniţial printr-o analiză cu
spectre de răspuns. Încărcarea seismică pentru verificările stării limite ultime SLU a
fost definită printr-un spectru elastic cu următorii parametri: acceleraţie de vârf a
terenului (PGA) de 0,23g, TB=0.15s, TC=0.5s, TD=2.0s şi S=1.2, unde perioadele TB,
TC şi TD şi factorul terenului S descriu forma spectrului de răspuns elastic şi depind
de tipul solului.
Având în vedere ductilitatea foarte mică a structurii, a fost folosit un factor de
comportare seismică q=1,5. Pentru structura consolidată cu BRB, factorul de
comportare seismică q s-a ridicat la 4.

216
216
 Seminar STEELEARTH

TB TC
7

5
q=1.5 (RCF)

Se(T), Sd(T)
4

TD
2
q=4 (BRB)

0
0 0.5 1 1.5 2 T[s] 2.5 3 3.5 4

Figura 2 Spectrul de răspuns elastic şi de proiectare

Pentru contravântuirile din oţel, cerinţele secţiunilor transversale au fost: în direcţia

X, parter = 8 cm2, nivelul 1 = 4 cm2, nivelul 2 = 3 cm2; în direcţia Y, parter = 6 cm2;
nivelul 1 = 5 cm2 şi nivelul 2 = 3 cm2.
Proiectarea BRB a fost făcută considerând q = 4 şi inţial a fost considerat o secţiune
transversală a miezului din oţel de 3 cm2 pentru toate elementele de contravântuire
(1 cm grosime şi 3 cm lăţime). Tabelul 1 arată valorile Ωi ale proiectării iniţiale.
Tabelul 1: Valorile lui Ω în cazul BRB cu secţiune constant pentru toate nivelurile clădirii
NEd X[kN] ΩX NEd Y[kN] ΩY
Parter 60 1.18 59 1.19
Nivelul 1 34 2.07 47 1.50
Nivelu 2 24 2.94 27 2.61
25% <<<<< Ωfinal = 150 Ωfinal = 119
Cu scopul de a asigura un comportament disipativ omogen al diagonalelor, trebuie
verificat ca supra-rezistenţa maximă Ωi să nu difere de valoarea minimă cu mai mult
de 25% [34]. În Tabelul 2, noi valori ale Ωi au fost calculate pentru noile valori ale
secţiunilor miezului din oţel ale BRB.
Secţiunea transversală a plăcii miezului BRB, în direcţia X:
 Parter = 2 cm x4 cm, Nivelul 1 = 1 cm x 4 cm, Nivelul 2 = 1 cm x 3 cm
Secţiunea transversală a plăcii miezului BRB, în direcţia Y:
 Parter = 2 cm x 3 cm, Nivelul 1 = 1 cm x 5 cm, Nivelul 2 = 1 cm x 3 cm
Tabelul 2: Valorile lui Ω în cazul BRB cu secţiune variabilă pe înălţimea clădirii
NEd X[kN] ΩX NEd Y[kN] ΩY
Parter 60 3,13 59 2,39
Nivelul 1 34 2,76 47 2,50
Nivelul 2 24 2,94 27 2,61
25% > Ωfinal = 13 Ωfinal = 9

217

217
15 EVALUAREA SOLUŢIEI DE CONSOLIDARE

15.1 Analiza neliniară a cadrelor 2D

S-a efectuat o evaluare seismică detaliată folosind o analiză neliniară statică, atât
pentru structura iniţială (MRF), cât şi pentru structura consolidată (MRF+BRB).
Procedura statică neliniară s-a bazat pe metoda N2 [7] descrisă în EN 1998-1.
S-au folosit trei stări limită, definite ca Ocupare Imediată (IO), Siguranţa Vieţii (LS) şi
de Prevenire a Colapsului (CP). Evaluarea seismică bazată pe performanţă a
presupus verificarea comportamentului la trei niveluri de performanţă introduse mai
sus (de exemplu IO, LS, CP), cu ajutorul a trei deplasări ţintă, câte una pentru
fiecare nivel.
Riscul seismic de proiectare (asociat cu LS) corespunde unui interval de recurenţă
de 475 de ani. Pentru IO şi CP, recomandarea este de a folosi riscuri seismice cu o
perioadă de revenire de 95 de ani şi, respectiv de 975 de ani. Tabelul 3 prezintă
coeficienţii simplificaţi de transformare a acceleraţiei de vârf a terenului (PGA) care
corespunde unui interval mediu de recurenţă (IMR) de 475 ani, la valorile PGA
corespunzătoare IMR de 95 şi 975 ani.

Tabelul 3: Coeficienţii de transformare a PGA

Raport între risc seismic/risc ag(95 ani)/ ag (975 ani)/
seismic de proiectare ag(475 ani) ag (475 ani)
Coeficient de transformare 0.5 1.50

Analiza 2D a fost făcută separat pe direcţiile X şi Y pentru ambele sisteme

structurale (MRF şi MRF + BRB).

Figura 3 Cadru exterior în direcţia X şi cadru interior central în direcţia Y

218
218
 Seminar STEELEARTH

Betonul a fost considerat neconfinat şi a fost modelat folosind modelul neliniar al lui
Kent şi Park, fără întindere.
Curba de comportare pentru beton
Efort unitar [kN/m2]

400

Stress [N/mm ] 2]
Efort unitar [kN/m
300

2
200

100

0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3
Deformație specifică [%] Strain, [%]
Deformație specifică [%]

Figura 4 a) Modelul neliniar al betonului armat bazat pe Kent şi Park; b) modelul neliniar Park
modificat pentru armătura din oţel

Elementele din beton armat au fost modelate cu articulaţii plastice concentrate la

ambele capete. Sistemul de contravântuiri a fost aplicat cadrelor exterioare ale
clădirii din beton armat ca un sistem V inversat, articulat la capete. Comportamentul
inelastic al sistemului BRB a fost modelat luând în considerare curba de plasticitate
concentrată tri-liniară cu consolidare şi degradare de rezistenţă de 80% din
capacitatea maximă, în conformitate cu FEMA356 / ASCE-41 [8]. Pentru
contravântuirile din oţel întinse, parametrii de modelare şi criteriile de acceptare s-au
bazat pe [8], precum şi pe teste experimentale derulate în cadrul laboratorului
CEMSIG din UPT (a se vedea anexa A), asupra elementelor BRB (a se vedea [9]) şi
sunt cuprinse în Tabelul 4.

Tabelul 4: Parametrii de modelare ai BRB pentru analiză

Proprietăţi BRB Valorile parametrilor

Curba de modelare Tip Tri-liniar

Material Oţel S235

Zona elementului miezului din oţel Ac [cm2] 1x3

Lungimea miezului Lc [m] 1.7

Deplasarea de curgere Dy [mm] 1.9

Ductilitatea μ 22

Factorul de ajustare a consolidării ω 1.9

Factorul de ajustare a compresiunii β 1.2

IO 0.5Dt
Criteriile de acceptare (modificat FEMA356 /
LS 14Dt
ASCE41 pentru contravântuiri întinse)
CP 18Dt

219

219
 400 Întindere 
Tension

200

Forță [kN]
[KN]

0
Force

-0.08 -0.06 -0.04 -0.02 0 0.02 0.04 0.06 0.08

-200

Compresiune
Compression -400
Deplasare[m]
Displacement
BRB
BRB parter [2x4] cm
ground floor [2x4]2 cm2 BRB etaj 1 [1x4] cm
BRB 2
1'st level [1x4] cm2 BRB
BRBetaj 2 [1x3] cm 2
2'nd level [1x3] cm2

300 Întindere 
Tension

200

100
Forță [kN]
Force [KN]

0
-0.08 -0.06 -0.04 -0.02 0 0.02 0.04 0.06 0.08

-100

-200

Compression
Compresiune -300
Deplasare [m]
Displacement
BRB
BRBparter [2x3] cm 2 cm2
ground floor [2x3] BRB
BRBetaj 1 [1x5] cm
1'st level [1x5]2 cm2 BRB
BRBetaj 2 [1x3] cm
2'nd level [1x3]2cm2

Figura 5: Modelarea Tri-liniară a BRB pe (a) direcţia X şi (b) direcţia Y

Rezultatele analizei pushover pe direcţia Y sunt prezentate în Figura 11. Figura 11.a
prezintă curbele pushover pentru structurile neconsolidată şi consolidată. Figura
11.b şi Figura 11.c ilustrează amplasarea articulaţiilor plastice în structuri pentru
nivelul de performanţă siguranţa vieţii (LS).

220
220
 Seminar STEELEARTH

Capacitate vs. Cerința pentru cadre necontravântuite
Capacity vs. Demand of MRF - X dir – direcția X
(TD MDOF=0.34m)
12.00
agX=0.115 g (IO) TC=0.5 s
agX=0.23 g (LS) TD=2.0 s
agX=0.345 g (CP)
10.00

8.00
Γ (factor de participare modală) = 1,6
Γ (modal participation factor) = 1.6
Se [m/s2]

T*=1.67
6.00

4.00 μreq=3.63

μreq=2.42

2.00

μreq=1.21
0.00
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
Sed [m]

Spectru inelastic
inelastic spectra forpentru ductilitate constantă
a constant ductility of μ Spectru elastic 
Elastic Spectrum in AD format
Deplasarea echivalentă elasto‐plastică
Equivalent elasto-plastic displacement rel. from PO curves Limita
limit

Figura 6 Diagrama de cerinţă şi capacitate a sistemului echivalent cu un singur grad de libertate

dinamică SDOF-MRF - pe direcţia X

Capacitate vs. Cerința pentru cadre necontravântuite și contravântuite
Capacity vs.cu BRB
Demand– of
direcția X
MRF+BRB - X dir
(TD MDOF=0.2m)

12.00
agX=0.115 g (IO) TC=0.5 s
agX=0.23 g (LS) TD=2.0 s
agX=0.345 g (CP)
10.00

8.00 Γ (modal participation factor) = 1.6

Γ (factor de participare modală) = 1,6
T*=0.96
μreq=3.36
Se [m/s2]

6.00

μreq=2.24

4.00

2.00

μreq=1.12
0.00
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
Sed [m]

Figura 7 Diagrama de cerinţă şi capacitate a sistemului echivalent cu un singur grad de libertate

dinamică SDOF- MRF+BRB - pe direcţia X

221

221
 Capacitate vs. Cerința pentru cadre necontravântuite
Capacity vs. Demand of MRF - Y dir – direcția Y
(TD MDOF=0.37m)

12.00
agX=0.115 g (IO) TC=0.5 s
agX=0.23 g (LS) TD=2.0 s
agX=0.345 g (CP)
10.00

8.00 Γ (modal participation factor) = 1.6

Se [m/s2]

T*=1.79
6.00

4.00
μreq=4.5
μreq=3.04

2.00
μreq=1.5

0.00
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
Sed [m]
Spectru inelastic
inelastic spectra pentru ductilitate constantă
for a constant ductility of qu = Rμ = 1.16 Spectru elastic
Elastic Spectrum in AD format
limita
limit Deplasarea echivalenta elasto‐plastica
Equivalent elasto-plastic displacement rel. from PO curves

Figura 8 Diagrama de cerinţă şi capacitate a sistemului echivalent cu un singur grad de libertate

dinamică SDOF- MRF - pe direcţia Y

Capacitate vs. Cerința pentru cadre necontravântuite si contracântuite
Capacitycu BRB – direcția Y
vs. Demand of MRF+BRB - Y dir
(TD MDOF=0.27m)

12.00
agX=0.115 g (IO) TC=0.5 s
agX=0.23 g (LS) TD=2.0 s
agX=0.345 g (CP)
10.00

8.00
Γ (factor de participare modală) = 1,6
Γ (modal participation factor) = 1.6
Se [m/s2]

6.00 T*=1.31

μreq=3.0
4.00
μreq=2.01

2.00 μreq=1.0

0.00
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
Sed [m]

Spectru inelastic
inelastic spectra pentru ductilitate constantă
for a constant ductility of qu = Rμ = 1.16 Spectru elastic
Elastic Spectrum in AD format
limita
limit Deplasarea echivalenta elasto‐plastica
Equivalent elasto-plastic displacement rel. from PO curves

Figura 9 Diagrama de cerinţă şi capacitate a sistemului echivalent cu un singur grad de libertate

dinamică SDOF-MRF+BRB - pe direcţia Y

222
222
 Seminar STEELEARTH

Capacitate vs. Cerința pentru cadre necontravântuite, contravântuite
cu BRB vs.
Capacity și reabilitate cu FRP – direcția Y
Demand of MRF+BRB+FRP - Y dir
(TD MDOF=0.27m)

12.00
agX=0.115 g (IO) TC=0.5 s
agX=0.23 g (LS) TD=2.0 s
agX=0.345 g (CP)
10.00

8.00 Γ (modal participation factor) = 1.6

Γ (factor de participare modală) = 1,6
Se [m/s2]

T*=1.3
6.00

μreq=3.08

4.00
μreq=2.05

2.00 μreq=1.03

0.00
0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
Sed [m]

Spectru inelastic pentru ductilitate constantă
inelastic spectra for a constant ductility of qu = Rμ = 1.16 Spectru elastic
Elastic Spectrum in AD format
limita
limit Deplasarea echivalenta elasto‐plastica
Equivalent elasto-plastic displacement rel. from PO curves

Figura 10 Diagrama de cerinţă şi capacitate a sistemului echivalent cu un singur grad de libertate

dinamică SDOF-MRF+FRP+BRB - pe direcţia Y

Simboluri diferite au fost folosite pentru a reprezenta cerinţa rotirii plastice în

elementele structurii, s.a.: triunghiul este asociat IO, cercul pentru LS şi rombul
pentru CP. Se poate vedea că structura iniţială MRF (Figura 11.b) are o ductilitate
limitată şi nu atinge performanţele cerute pentru LS, deoarece cerinţa de rotire
plastică în grinzi şi stâlpi depăşeşte chiar şi criteriile CP. În cazul în care structura
este consolidată cu BRB, comportamentul este mult îmbunătăţit. Rigiditatea şi
rezistenţa cresc şi pentru nivelul de performanţă LS nu există elemente pentru care
să fie depăşite criteriile de acceptare (Figura 11.c).
Forță tăietoare de bază [kN]

(b)

Deplasare la vârf [m]
(a) (c)
Figura 11: Curbele pushover pe direcţia Y (a); Amplasarea şi stadiul articulaţiilor plastice
corespunzătoare nivelului de performanţă LS pentru MRF (b) şi MRF + BRB (c)

223

223
15.2 Factorul de comportare
Cu scopul de a extinde ancheta privind factorul de comportare q, o analiză dinamică
neliniară a fost folosită doar pe structura consolidată. Șapte accelerograme artificiale
au fost generate, ale căror spectre de răspuns sunt compatibile cu spectrul de
proiectare din amplasament (PGA = 0,23g şi Tc=0.5s) (Figura 12). Fiecare
accelerogramă a fost scalată până la atingerea colapsului structurii (Figura 17,
Figura 18). Factorul q a fost calculat ca raportul dintre multiplicatorul acceleraţiei
corespunzătoare colapsului şi multiplicatorul acceleraţiei corespunzătoare curgerii.
q  u / 1
Valorile factorului de comportare q pentru direcţiile X şi Y sunt prezentate în Tabelul
5. Valoarea medie a factorului q pentru ambele direcţii este apropiată de valoarea
utilizată în proiectare (q=4). Este important de remarcat faptul că şi accelerogramele
au fost scalate pentru a se potrivi spectrelor de răspuns prevăzute în normele de
proiectare anti-seismice, rezultatele lor sunt împrăştiate, luând valori între 3.0 şi 5.5
pe direcţia X şi între 3.5 şi 4.3 pe direcţia y. Valorile factorilor q prezentate în Tabelul
5 reprezintă doar contribuţia ductilităţii. Este de aşteptat ca aceste valori să poată fi
mai mari în cazul în care supra-rezistenţa sistemului este mare. Cu toate acestea,
valoarea acestei supra-rezistenţe poate fi foarte diferită de la o structură la alta, şi,
prin urmare, valorile factorului q pot fi diferite.
9

7
Acceleration [m/s2]

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
T [s]

Figura 12: Spectrele de răspuns elastic ale accelerogramelor artificiale vs. spectrul elastic de calcul,
5% amortizare

0.08

0.06
Deplasarea la vârf a centrului de greutate [m]
Top (center mass) displacement [m]

0.04

0.02
IO (0.5)
LS (1.0)
0 CP (1.5)
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

-0.02

-0.04

-0.06
Time [s]

Figura 13: Deplasare la vârf în timp pe direcţia X pentru MRF, la IO, LS şi CP, a doua accelerogramă

224
224
 Seminar STEELEARTH

0.06

0.04
Deplasarea la vârf a centrului de greutate [m]
Top (center mass) displacement [m]

0.02

IO (0.5)
0 LS (1.0)
0 5 10 15 20 25 30 35 40 CP (1.5)

-0.02

-0.04

-0.06
Time [s]

Figura 14: Deplasare la vârf în timp pe direcţia X pentru MRF+BRB, la IO, LS şi CP, a doua
accelerogramă

Cadru necontravântuit (accelerograma artificială 2) –
MRF (2'nd artificial accelerogram) - Y direction
direcția Y

0.15
Deplasarea la vârf a centrului de greutate [m]
Top (center mass) displacement [m]

0.1

0.05 IO (0.5)
LS (1.0)
CP (1.5)

0
0 5 10 15 20 25 30 35 40

-0.05

-0.1
Time [s]

Figura 15: Deplasare la vârf în timp pe direcţia Y pentru MRF, la IO, LS şi CP, a doua accelerogramă

225

225
 MRF+BRB (2'nd artificial și contravântuit
Cadru necontravântuit accelerogram) -cu BRB
Y direction
(accelerograma artificială 2) – direcția Y
0.12

0.1
Deplasarea la vârf a centrului de greutate [m]

0.08
Top (center mass) displacement [m]

0.06

0.04
IO (0.5)
LS (1.0)
0.02
CP (1.5)
0
0 5 10 15 20 25 30 35 40
-0.02

-0.04

-0.06

-0.08
Time [s]

Figura 16: Deplasarea la vârf în timp pe direcţia Y pentru MRF+BRB, la IO, LS şi CP, a doua
accelerogramă

2
1.8

1.6
1.4

1.2
1
λ

0.8
0.6

0.4
0.2

0
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03
Raportul deplasării relative de nivel [rad]
Relative Interstory Drift Ratio (IDR) [rad]
Figura 17: Deplasarea relativă de nivel vs. factorul de multiplicare seismic λ pe direcţia X

226
226
 Seminar STEELEARTH

1.8

1.6
1.4

1.2

1
λ

0.8

0.6

0.4

0.2

0
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025
Raportul deplasării relative de nivel [rad]
Relative Interstory Drift Ratio (IDR) [rad]

Figura 18: Deplasarea relativă de nivel vs. factorul de multiplicare seismic λ pe direcţia Y

Tabelul 5: Valorile factorului q din analiza time-history (dinamică)

Direcţia X Direcţia Y
Accelerograme
e u q e u q
1 0.3 1.3 4.3 0.4 1.6 4.0
2 0.3 1.2 4.0 0.4 1.6 4.0
3 0.3 1.3 4.3 0.4 1.6 4.0
4 0.2 1.0 5.0 0.3 1.3 4.3
5 0.3 1.2 4.0 0.47 1.5 3.8
6 0.2 1.1 5.5 0.4 1.4 3.5
7 0.3 0.9 3.0 0.4 1.4 3.5
Media pe X 4.3 Media pe Y 3.9

15.3 Concluzii
S-au efectuat investigaţii experimentale şi numerice pentru a evalua comportamentul
seismic al clădirilor în cadre din beton armat, proiectate pentru încărcări
gravitaţionale, înainte şi după consolidarea cu sisteme cu contravântuiri cu flambaj
împiedicat. Analiza preliminară a arătat că structura din beton armat este vulnerabilă
şi nu este conformă cu cerinţele seismice pentru o zonă cu seismicitate moderată.
Prin urmare, sistemul structural a fost consolidat în mod corespunzător pentru a
atinge nivelul dorit de performanţă seismică. Tehnica de consolidare s-a bazat pe
dispunerea de contravântuiri în V cu flambaj împiedicat (BRB). Rezultatele au arătat
că structura iniţială are o capacitate limitată, în principal din cauza unei detalieri
necorespunzătoare a zonelor plastice (lipsă de etrieri, lungimii de ancorare
insuficiente etc.). Când tehnica de consolidare globală este aplicată, comportamentul
este mult îmbunătăţit. Cu scopul de a valida şi calibra procedura de proiectare
analitică, un cadru portal a fost apoi extras dintr-o clădire reală şi studiat
experimental. Patru cadre au fost încercate experimental, două specimene pentru
fiecare tip de cadru, unul in regim monoton şi altul în regim ciclic de încărcare.
Testele au arătat un comportament nesatisfăcător al cadrului din beton armat MRF.

227

227
Sistemul structural necesită consolidare pentru a atinge nivelul dorit de rezistenţă
seismică. Structura consolidată cu BRB a dovedit un comportament superior, având
rigiditate sporită, şi capacitate şi ductilitate comparabile cu structura iniţială. Cedarea
structurii a fost cauzată de cedarea contravântuirii întinse din oţel. Îmbinările dintre
BRB şi elementele din beton armat s-au comportat foarte bine. Împreună cu cadrele
din beton armat consolidate, s-a testat, de asemenea, lucrabilitatea soluţiei de
îmbinare cu tiranţi post-tensionaţi. Dispozitivele de îmbinare folosite pentru
instalarea BRB în cadru au beneficiat de aportul favorabil al forţelor de frecare
induse de post-tensionarea tiranţilor având un comportament foarte bun. De fapt, s-
au observat lunecări reduse - cu influenţă foarte mică asupra buclelor histeretice ale
sistemului BRB. Rezultatele recomandă aplicarea acestui sistem de îmbinare pentru
astfel de intervenţii. Mai mult decât atât, în cazul cadrelor multietajate, astfel de
sisteme de îmbinare furnizează de asemenea un efect benefic de confinare al
nodurilor cadrului, sporind atât rezistenţa, cât şi ductilitatea sistemului MRF+BRB.
Factorul de comportare q evaluat experimental a fost 4.3, apropiat de valorile
obţinute din analiza neliniară time-history (dinamică), care a fost 3.9 şi 4.3 pentru
cele două direcţii ortogonale. Cu toate acestea, în scopul de a evita deteriorarea
elementelor din beton, valoarea factorului q ar trebui să fie limitată la 3.0 - 3.5. Dacă
se utilizează factori q mai mari, poate fi necesară întărirea locală a elementelor din
beton.

228
228
 Seminar STEELEARTH

16 ANEXA A. PROGRAMUL EXPERIMENTAL

Pentru a determina eficienţa sistemului de consolidare, elementele BRB au fost
testate experimental (Figura 19). Doisprezece specimene au fost testate în regim de
încărcare monoton şi ciclic. Trei materiale neaderente au fost utilizate, şi anume
cauciuc cu grosime de 3 mm, bitum asfaltic cu grosime de 2 mm şi folie de
polietilenă cu grosime de 1 mm (Figura 20). Materialele utilizate pentru specimenul
experimental au fost următoarele: pentru miezul de oţel - oţel S275 (fy=275 N/mm2,
fu=400 N/mm2, A%=34%); material de umplutură - beton C40/50.

Figura 19: Montajul experimental al sub-ansamblului

Miez de oțel Folie de Polyetilenă
Tub de oțel
Lugime tub oțel = 2,9m

Zonă îmbinare Zonă tranziție Zonă activă = 1.7m

Lungime totală BRB = 3,36m

Figura 20: Detaliile şi geometria BRB (material neaderent - folie de polietilenă, 1mm grosime)

Încercările monotone au fost efectuate în conformitate cu recomandările AISC 2005

[5], una la întindere şi una la compresiune (Figura 21). Rezultatele au arătat că
materialul neaderent poate influenţa capacitatea de deformare. Capacitatea la
compresiune este mai mare decât capacitatea la întindere cu aproximativ 30%.
Valorile de referinţă ale Fy şi Dy au fost de 1.91 mm şi respectiv 128 kN, şi au fost
determinate ca valori medii ale testelor individuale.

229

229
 300
(C)
275
(C) (T)
250 (C)

225 (T)

[kN]
BRB Force [KN]
200
Forța în BRB 175

150

125 (T)

100

75

50

25

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Deformație BRB[mm]
BRB Displacement [mm]
Bitum asfaltic, t = 2 mm
Asphaltic Bitumen t = 2 mm Fy(C) = 124.73 KN ;Dy(C) = 1.89 mm Fy(T) = 126.79 KN ;Dy(T) = 1.87 mm
Cauciuc, t = 3 mm
Rubber t = 3 mm Fy(C) = 129.72 KN ;Dy(C) = 2.11 mm Fy(T) = 129.12 KN ;Dy(T) = 0.97 mm
Folie Polyetilenă, t = 1 mm
polyethylene film t = 1 mm Fy(C) = 129.85 KN ;Dy(C) = 2.24 mm Fy(T) = 128.66 KN ;Dy(T) = 1.44 mm

Figura 21: Comportamentul monoton al specimenelor BRB (compresiune vs. întindere)

Au fost efectuate două încercări ciclice pentru fiecare tip de BRB, una folosind
protocolul de încărcare AISC 2005 şi una folosind protocolul de încărcare ECCS [6]
(Figura 22). Principala diferenţă dintre cele două protocoale de încărcare ciclice este
legată de numărul diferit de cicluri la aceiaşi amplitudine de încărcare. Astfel,
specimenele testate sub protocol de încărcare ECCS pot fi predispuse să cedeze din
cauza oboselii la un număr redus de cicluri în comparaţie cu AISC 2005, datorită
numărului mai mare de cicluri.
45

30

15
Displacement [mm]
Deplasare [mm]

0
1 11 21 31 41 51 61 71 81

-15

-30

-45

ECCS AISC

Figura 22: Protocoalele de încărcare ciclică ECCS vs. AISC

Se poate observa o reducere a deplasării ultime din cauza oboselii la un număr

redus de cicluri în cazul protocolului de încărcare ECCS, comparativ cu cel al AISC
(Figura 23). Există o corelare bună între înfăşurătorile ciclice şi curbele monotone
(Figura 24).

230
230
 Seminar STEELEARTH

Figura 23: Comportamentul histeretic al BRB cu material neaderent din folie de polietilenă, protocoale
de încărcare AISC şi ECCS

300

200

100

Core displacement, [mm]

Deformație miez BRB[mm]
0
-80 -70 -60 -50 -40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70 80

-100
Încercare monotonă
Monotonic test
Protocol de încărcare ECCS
Forță BRB[kN]

ECCS loading history

Force, [KN]

-200 Protocol de încărcare AISC
AISC loading history

-300

Figura 24: Testele monotone vs înfăşurătorile din încercările cu protocoalele de încărcare AISC şi
ECCS, material neaderent din folie de polietilenă

Rezultatele experimentale au arătat o performanţă bună a BRB, o capacitate mare

de deformare şi un comportament histeretic foarte stabil atunci când sunt încărcate
ciclic. Materialul neaderent poate avea influenţă asupra capacităţii de deformare a
BRB. Materialul din folie de polietilenă a fost selectat pe baza acestor observaţii.
Pentru calibrarea modelului numeric, factorul de ajustare a rezistenţei la
compresiune, β, care ţine cont de supra-rezistenţa compresiunii (faţă de rezistenţa la
întindere), şi factorul de ajustare a rezistenţei la întindere, ω, care ţine cont de
consolidare, au fost evaluate ca valoare medie a celor două protocoale de încărcare,
rezultând o valoare de 1.3 pentru β, şi o valoare de 2.2 pentru ω.
În urma rezultatelor analizei statice neliniare, un cadru portal din beton armat a fost
izolat din clădirea considerată în studiul de caz (Figura 1). Patru cadre din beton
armat de 3.2m înălţime şi 4,5 m deschidere au fost testate sub încărcări monotone şi
ciclice: două cadre din beton armat (MRF) şi două cadre din beton armat consolidate
cu BRB (MRF + BRB).
Montajul experimental, sistemul de încărcare şi specimenele instalate în dispozitivul
de testare sunt prezentate în Figura 25. Două teste monotone au fost efectuate cu
scopul de a evalua deplasarea de curgere pentru fiecare tip de cadru. Deplasările de
231

231
curgere au fost apoi utilizate în testele ciclice ulterioare pentru a calibra încărcarea
ciclică în timp.

a) b)

c) d)
Figura 25: Montajul experimental: (a) cadrul din beton armat iniţial fără consolidare; b) cadrul din
beton armat consolidat cu BRB c) îmbinările de la baza stâlpului şi dintre contravântuire şi stâlp d)
îmbinarea grindă - contravântuire

Figura 26 şi Figura 27, ilustrează curbele forţă-deplasare pentru cadrul iniţial şi cel
consolidat; contribuţia sistemului de consolidare este indicată în mod clar acolo unde
cadrul consolidat cu BRB are un comportament mult mai bun în ceea ce priveşte
capacitatea de disipare.

232
232
 Seminar STEELEARTH

200

150

Forța [kN]
Force [KN] 100

50

0
0 50 100 150 200 250
Deplasare la vârf [mm]
Top Displacement [mm]
MRF test MRF+BRB test

Figura 26: Curbele forţă-deplasare din testele monotone

200

150

100

50
Forța [kN]
Force [KN]

0
-160 -120 -80 -40 0 40 80 120 160
-50

-100

-150

-200
Deplasare la vârf [mm]
RC Top Displacement [mm]

Figura 27: Curbele histeretice pentru cadrul iniţial din beton armat şi cadrul consolidat

233

233
17 BIBLIOGRAFIE
[125] Miyamoto, H. K., Gilani, A.S.J. and Chan, T., The 2008 Sichuan earthquake,
Structure magazine, January 2009, National Council of Engineers
Associations (NCSEA), 2009.
[126] ASCE 41, Seismic Rehabilitation of Existing Buildings, Standards ASCE/SEI
41/06, 2007.
[127] Sarno, L., D. and Manfredi, G., Seismic retrofitting with buckling restrained
braces: Application to an existing non-ductile RC framed building, Soil
Dynamics and Earthquake Engineering, 30(2010), 1279–1297.
[128] El-Bahey, S. and Bruneau, M., Buckling restrained braces as structural fuses
for the seismic retrofit of reinforced concrete bridge bents, Engineering
Structures 33 (2011) 1052–1061, 2011.
[129] AISC 2005, Seismic Provisions for Structural Steel Buildings, American
Institute of Steel Construction, Inc. Chicago, Illinois, USA, 2005.
[130] ECCS 1985, Recommended Testing Procedures for Assessing the Behaviour
of Structural Elements under Cyclic Loads, European Convention for
Constructional Steelwork, Technical Committee 1, TWG 1.3 – Seismic
Design, No.45EN 1992-1-1, 2004, “Eurocode 2: Design of concrete
structures - Part 1-1: General rules and rules for buildings” CEN - European
Committee for Standardization, 1985.
[131] EN 1998-1, Eurocode 8: Design of structures for earthquake resistance. Part
1: General rules, seismic actions and rules for buildings, CEN - European
Committee for Standardization, 2004.
[132] ASCE/SEI 41-06, 2007, Seismic Rehabilitation of Existing Buildings, American
Society of civil Engineering, Published by American Society of Civil
Engineers, 1801 Alexander Bell Drive, Reston Virginia, 20191,
www.pubs.asce.org, ISBN 13: 978—0-7844-0884-1; ISBN 10: 0-7844-0884-
X, USA
[133] ATC 40, Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings, Applied
Technology Council, Report No. sse 96-01, November 1996.

234
234
 Seminar STEELEARTH

CUPRINS
1  INTRODUCTION ...................................................................................................................................... 10 
2  PERFORMANCE BASED SEISMIC EVALUATION FRAMEWORK .............................................. 12 
2.1  PHASES OF PERFORMANCE BASED SEISMIC EVALUATION AND RETROFIT .......................................... 12 
2.2  BUILDING PERFORMANCE OBJECTIVES .................................................................................................. 14 
2.3  EARTHQUAKE HAZARD LEVEL................................................................................................................. 16 
2.4  BUILDING, STRUCTURAL AND NONSTRUCTURAL PERFORMANCE LEVELS.............................................. 18 
2.4.1  Structural performance level..................................................................................................... 18 
2.4.2  Nonstructural performance level .............................................................................................. 20 
2.4.3  Building performance level ....................................................................................................... 20 
2.5  SELECTION OF BUILDING PERFORMANCE OBJECTIVES .......................................................................... 23 
2.6  CONCLUDING REMARKS ......................................................................................................................... 24 
3  ANALYSIS METHODS, MODELLING AND ACCEPTANCE CRITERIA ....................................... 26 
3.1  INTRODUCTION ....................................................................................................................................... 26 
3.2  GLOBAL ANALYSIS AND MODELING REQUIREMENTS .............................................................................. 27 
3.2.1  General considerations ............................................................................................................. 27 
3.2.2  Modeling Parameters and Acceptance Criteria ..................................................................... 28 
3.2.3  Linear – Elastic Analysis ........................................................................................................... 32 
3.2.4  Non-linear Analysis .................................................................................................................... 33 
3.3  CHOICE OF ANALYSIS PROCEDURE ........................................................................................................ 33 
3.3.1  Knowledge factor ....................................................................................................................... 33 
3.3.2  Requirements for analysis procedure selection..................................................................... 34 
4  CHOICE OF THE INTERVENTION TECHNIQUE .............................................................................. 35 
4.1  GENERAL CRITERIA ................................................................................................................................ 35 
4.2  STRUCTURAL PERFORMANCE BASED VALIDATION ................................................................................. 35 
5  PBE METHODOLOGIES ........................................................................................................................ 37 
5.1  REVIEW OF THE MAIN EVALUATION METHODS ....................................................................................... 37 
5.2  VULNERABILITY ANALYSIS ..................................................................................................................... 41 
6  FINAL REMARKS.................................................................................................................................... 47 
7  REFERENCES ......................................................................................................................................... 49 
8  INTRODUCTION AND FIELD APPLICATION .................................................................................... 54 
8.1  GENERAL ASPECTS ABOUT BUILDINGS RETROFIT.................................................................................. 54 
8.1.1  Retrofitting RC buildings ........................................................................................................... 54 
8.1.2  Retrofitting masonry buildings .................................................................................................. 55 
8.2  RETROFITTING WITH STEEL BRACING SYSTEMS .................................................................................... 55 
8.3  BUCKLING RESTRAINED BRACE .............................................................................................................. 56 
8.3.1  Filed of application ..................................................................................................................... 56 
8.3.2  Conceptual design ..................................................................................................................... 58 
8.3.3  Principle of work and main features ........................................................................................ 59 
8.3.4  Typologies ................................................................................................................................... 61 
8.3.5  Advantages and disadvantages ............................................................................................... 62 
8.3.6  Implementation and existing design codes ............................................................................ 63 
8.4  BRB BRACING RETROFITTING SYSTEM .................................................................................................. 64 
8.4.1  BRBF configurations .................................................................................................................. 64 
8.4.2  Specific connections .................................................................................................................. 67 
8.4.3  BRB bracing system options .................................................................................................... 68 
9  INTERVENTION STRATEGY ................................................................................................................ 71 
9.1  INTERVENTIONS OBJECTIVES ................................................................................................................. 71 
9.2  APPLYING THE INTERVENTION STRATEGY.............................................................................................. 72 

235

235
10  DESIGN REQUIREMENTS .................................................................................................................... 75 
10.1  MATERIAL MODEL .............................................................................................................................. 75 
10.2  ELEMENT MODEL ............................................................................................................................... 76 
10.3  CONNECTION MODEL ......................................................................................................................... 82 
10.4  SYSTEM MODEL ................................................................................................................................. 83 
11  DESIGN METHODOLOGY..................................................................................................................... 85 
11.1  CODE PROVISIONS FOR MODELLING BRBFS .................................................................................... 85 
11.2  PERFORMANCE CRITERIA .................................................................................................................. 85 
12  DETAILS ................................................................................................................................................... 88 
12.1  SYSTEM DETAILS ............................................................................................................................... 88 
12.1.1  Gusset connection details .................................................................................................... 88 
12.1.2  Shear transfer connection details ....................................................................................... 90 
12.2  DETAILS OF A TESTED RETROFITTED RC-MRF WITH BRBS ........................................................... 90 
12.3  TECHNOLOGICAL DETAILS ABOUT BRB MANUFACTURING................................................................ 92 
12.4  DETAILS FROM REAL RETROFITTING PROJECTS................................................................................ 92 
13  REFERENCES ......................................................................................................................................... 94 
14  THE EVALUATION OF EXISTING STRUCTURE ............................................................................ 100 
14.1  SHORT DESCRIPTION OF BENCHMARK STRUCTURES ...................................................................... 100 
14.2  SEISMIC ACTION .............................................................................................................................. 100 
15  THE EVALUATION OF RETROFITTING SOLUTION ..................................................................... 102 
15.1  NONLINEAR ANALYSIS OF 2D FRAMES ............................................................................................ 102 
15.2  BEHAVIOR FACTOR .......................................................................................................................... 108 
15.3  CONCLUSIONS ................................................................................................................................. 112 
16  ANNEX A. EXPERIMENTAL PROGRAM ......................................................................................... 113 
17  REFERENCES ....................................................................................................................................... 119 
1  INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 121 
2  CADRUL EVALUĂRII SEISMICE BAZATE PE PERFORMANȚĂ................................................ 123 
2.1  FAZELE REABILITĂRII ŞI EVALUĂRII SEISMICE BAZATE PE PERFORMANŢĂ ........................................ 123 
2.2  OBIECTIVELE DE PERFORMANŢĂ ALE CLĂDIRII..................................................................................... 125 
2.3  NIVELUL RISCULUI SEISMIC .................................................................................................................. 127 
2.4  NIVELURI DE PERFORMANŢĂ A COMPONENTELOR STRUCTURALE ŞI NESTRUCTURALE ...................... 129 
2.4.1  Nivelul de performanţă structurală......................................................................................... 129 
2.4.2  Nivelul de performanţă a componentelor nestructurale...................................................... 131 
2.4.3  Nivelul de performanţă a structurii ......................................................................................... 131 
2.5  ALEGEREA OBIECTIVELOR DE PERFORMANŢĂ A CLĂDIRII .................................................................... 134 
2.6  OBSERVAŢII FINALE .............................................................................................................................. 136 
3  METODE DE ANALIZĂ, MODELARE ȘI CRITERII DE ACCEPTARE ........................................ 138 
3.1  INTRODUCERE ...................................................................................................................................... 138 
3.2  ANALIZA GLOBALĂ ŞI CERINŢE DE MODELARE...................................................................................... 139 
3.2.1  Consideraţii generale............................................................................................................... 139 
3.2.2  Parametrii de Modelare şi Criterii de Acceptare .................................................................. 140 
3.2.3  Analiza Liniar - Elastică ........................................................................................................... 144 
3.2.4  Analiza neliniară ....................................................................................................................... 145 
3.3  ALEGEREA PROCEDURII DE ANALIZĂ .................................................................................................... 146 
3.3.1  Factorul de cunoaştere............................................................................................................ 146 
3.3.2  Cerinţe pentru alegerea procedurii de analiză ..................................................................... 146 
4  ALEGEREA METODEI DE INTERVENȚIE ....................................................................................... 148 
4.1  CRITERII GENERALE ............................................................................................................................. 148 
4.2  VALIDAREA BAZATĂ PE PERFORMANŢĂ A STRUCTURII ......................................................................... 148 
5  METODOLOGIILE IBP ......................................................................................................................... 150 
236
236
 Seminar STEELEARTH

5.1  REVIZUIREA PRINCIPALELOR METODE DE EVALUARE .......................................................................... 150 

5.2  ANALIZA DE VULNERABILITATE ............................................................................................................ 154 
6  OBSERVAȚII FINALE ........................................................................................................................... 160 
7  BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................... 162 
8  INTRODUCERE ŞI DOMENIU DE APLICARE................................................................................. 167 
8.1  ASPECTE GENERALE DESPRE REABILITAREA CLĂDIRILOR................................................................... 167 
8.1.1  Reabilitarea clădirilor din beton armat .................................................................................. 167 
8.1.2  Reabilitarea clădirilor din zidărie ............................................................................................ 168 
8.2  UTILIZAREA SISTEMELOR DE CONTRAVÂNTUIRI METALICE PENTRU REABILITAREA STRUCTURILOR ... 168 
8.3  CONTRAVÂNTUIRI CU FLAMBAJ ÎMPIEDICAT, BRB ............................................................................... 169 
8.3.1  Domeniul de aplicare ............................................................................................................... 169 
8.3.2  Model conceptual ..................................................................................................................... 171 
8.3.3  Principiul de funcţionare şi principalele caracteristici ......................................................... 172 
8.3.4  Tipologii ..................................................................................................................................... 174 
8.3.5  Avantaje şi dezavantaje .......................................................................................................... 175 
8.3.6  Implementare şi coduri de proiectare existente ................................................................... 176 
8.4  SISTEMUL DE REABILITARE CU CONTRAVÂNTUIRI BRB ....................................................................... 177 
8.4.1  Configuraţii BRBF .................................................................................................................... 177 
8.4.2  Îmbinări specifice ..................................................................................................................... 179 
8.4.3  Opţiuni de utilizare ale sistemului de contravântuiri BRB .................................................. 181 
9  STRATEGIA DE INTERVENŢIE.......................................................................................................... 184 
9.1  OBIECTIVELE INTERVENŢIEI ................................................................................................................. 184 
10  CERINŢE DE PROIECTARE ............................................................................................................... 188 
10.1  MODELUL DE MATERIAL ................................................................................................................... 188 
10.2  MODELUL DE ELEMENT .................................................................................................................... 189 
10.3  MODELUL DE ÎMBINARE ................................................................................................................... 196 
10.4  MODELUL DE SISTEM ....................................................................................................................... 197 
11  METODOLOGIA DE PROIECTARE ................................................................................................... 199 
11.1  PREVEDERI ALE CODURILOR PENTRU MODELAREA BRBF-URILOR ................................................ 199 
11.2  CRITERII DE PERFORMANŢĂ ............................................................................................................ 199 
12  DETALII ................................................................................................................................................... 202 
12.1  DETALII DE SISTEM .......................................................................................................................... 202 
12.1.1  Detalii îmbinare cu guseu................................................................................................... 202 
12.1.2  Detalii de îmbinare ce lucrează preponderent la forfecare ........................................... 204 
12.2  DETALII ALE UNUI TEST PE UN CADRU MRF DE BETON ARMAT REABILITAT CU BRB-URI .............. 204 
12.3  ASPECTE TEHNOLOGICE ALE CONFECŢIONĂRII BRB-URILOR ........................................................ 206 
12.4  DETALII DIN PROIECTE REALE DE REABILITARE ............................................................................... 206 
13  BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................... 210 
14  EVALUAREA STRUCTURII EXISTENTE ......................................................................................... 216 
14.1  SCURTĂ DESCRIERE A STRUCTURILOR DE REFERINŢĂ ................................................................... 216 
14.2  ACŢIUNEA SEISMICĂ ........................................................................................................................ 216 
15  EVALUAREA SOLUŢIEI DE CONSOLIDARE ................................................................................. 218 
15.1  ANALIZA NELINIARĂ A CADRELOR 2D .............................................................................................. 218 
15.2  FACTORUL DE COMPORTARE .......................................................................................................... 224 
15.3  CONCLUZII ....................................................................................................................................... 227 
16  ANEXA A. PROGRAMUL EXPERIMENTAL .................................................................................... 229 
17  BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................... 234 

237

237