Download to read offline
Uploaded byProgramul Operational Regional
Revista Regio nr. 5
Documentul discută despre accesarea fondurilor europene în România, subliniind importanța programului operațional regional, care a înregistrat contractarea a 3,8 miliarde de euro din cele 4,3 miliarde alocate. Se evidențiază provocările întâmpinate în implementare, inclusiv întârzieri în plăți care afectează proiectele de dezvoltare durabilă și revitalizare a infrastructurii. De asemenea, se abordează problemele de incluziune a romilor și necesitatea elaborării unor strategii naționale pentru a îmbunătăți situația comunităților marginalizate.
More Related Content
Revista Regio nr. 5
- 1. nr. 5, iunie2011 R E V I S T A Regio, pe primul loc la accesarea fondurilor europene Incluziunea romilor, un reper important pe agenda europeană Comitetul de Monitorizare – centrul de comandă Regio CASTELUL KAROLY revine în circuitul turistic după RESTAURAREA PRINTR-UN PROIECT REGIO RINTRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR-UN CETATEA ALBA CAROLINA devine produs turistic cu fonduri Regio
- 2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2 REDACTOR ªEF: VladMircea PUFU REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Dan CÃRBUNARU REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU EDITOR FOTO: Daniel PALADE CORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEA GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU REVISTA REGIO www.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305 TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58 40 238 71.73.60 E-mail: [email protected] www.inforegio.ro REGIO, ŞANSA BUNĂSTĂRII Ce poţi face într-un judeţ cu 100 de milioane de euro? Reabilitarea infrastructurii, sprijinirea mediului de afaceri, promovare turistică, sunt câteva dintre oportunităţile oferite de Regio. Dar în toată ţara, cu 4,4 miliarde de euro? Răspunsuri la aceste întrebări căutăm împreună, de patru ani. Regio a devenit un simbol al bunăstării, al recuperării decalajelor între regiuni, prin folosirea banilor europeni. Potrivit datelor prezentate în cadrul Comitetului de Monitorizare, la data de 26 mai 2011, proiectele depuse depăşesc deja de trei ori valoarea finanţării. Este bine că au fost deja contractate 3,8 miliarde de euro, iar pânălasfârşitulanuluitoatefondurile disponibile pentru axele prioritare ale Programului Operaţional Regional vor fi contractate. Din păcate, nu la fel de bune sunt veştile privind rambursările, plăţile efective către beneficiari. Fără plăţi, implementarea este pusă în pericol. Drept urmare, vor fi afectate proiectele dedicate sprijinirii dezvoltării durabile a oraşelor sau cele de îmbunătăţire a infrastructurii de transport şi a celei sociale. De suferit ar avea şi beneficiarii implicaţi în proiecte pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, pentru dezvoltare durabilă sau promovarea turismului. Efectele negative nu s-ar opri nici măcar la nivelul comunităţii locale. Este o responsabilitate în lanţ, pe care fiecare dintre români, sub o formă sau alta, o vom resimţi. Implementarea proiectelor deja contractate este un pariu pe care nu avem voie să îl pierdem. Într-o perioadă de criză, în care banii sunt mai scumpi şi mai rari ca oricând, miliardele de euro alocate prin Regio aşteaptă să fie folosite. Nu vor aştepta la infinit şi nu vor veni oricum. Procedurile europene sunt foarte stricte, iar modelul românesc – se poate şi aşa- nu va rezista unei evaluări serioase ale birocraţiei de la Bruxelles. Dacă miliardele de euro alocate de Uniunea Europeană ar ajunge în România prin simpla semnare a contractelor, am putea sta liniştiţi. Proiectele contractate acoperă deja, după cum arătam, suma de 3,8 miliarde de euro. Fiecare bănuţ va fi, însă, cântărit în balanţa unei proceduri care să garanteze corecta gestionare a fondurilor europene. Procedurile de achiziţii au ajuns una dintre cele mai mari dificultăţi căreia trebuie să îi facă faţă acum beneficiarii. Pentru că aplicarea acestora durează foarte mult, a fost nevoie de modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice. Termenele au devenit mai scurte, procedurile au fost urgentate. Documentaţiile unice şi standardele stabilite în contractele de achiziţii pentru caietele de sarcini vor contribui şi ele la simplificarea mecanismelor. Cu toate acestea, riscurile încă există. Lipsa de experienţă la nivelul autorităţilor publice locale poate genera nereguli care afectează bunul mers al proiectelor şi chiar provoca încetarea plăţilor. Şi asta, pentru că nerespectarea legislaţiei achiziţiilor publice atrage automat sancţiuni. Este momentul ca beneficiarii celor peste 1000 de proiecte în derulare să treacă peste euforia proiectului aprobat şi să îşi concentreze eforturile cu responsabilitate, asupra implementării şi finalizării acestora. Miza finală depăşeşte chiar şi cele 4,3 miliarde de euro alocate prin Regio, ea reprezintă chiar şansa dezvoltării regionale a României. Bunăstarea de care avem nevoie depinde în mare măsură de succesul acestei prime etape a folosirii banilor europeni. Altfel, tot mai multe voci care cer de la Bruxelles reducerea fondurilor de coeziune, printre altele şi pentru că nu sunt folosite corespunzător, ar putea avea câştig de cauză. Astfel, ţări precum România ar rămâne condamnate la coada unui clasament ce subliniază decalaje tot mai mari de dezvoltare între statele membre. Dan CĂRBUNARU Editorial
- 3. IUNIE 2011IUNIE 20113 UNIUNEA EUROPEANĂ AZI 04 Incluziunea romilor, un reper important pe agenda europeană REGIO ÎN ROMÂNIA 06 Regio, pe primul loc la accesarea fondurilor europene 10 Comitetul de Monitorizare – centrul de comandă Regio 11 Întrebări şi răspunsuri 12 Cetatea Alba Carolina devine produs turistic cu fonduri Regio 14 Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, în plin proces de restaurare 16 Palatul Theodor Costescu şi Cetatea Medievală a Severinului, două atracţii turistice care renasc cu fonduri Regio 18 Periplu pe urme de istorie, într-un circuit al mausoleelor vrâncene 19 Castelul Karoly revine în circuitul turistic după restaurarea printr-un proiect Regio BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 21 Transformarea golfului Mont-Saint-Michel 23 Turnul Belém, o realizare grandioasă 25 AGENDĂ 26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! Sumar
- 4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4 INCLUZIUNEA ROMILOR, UNREPER IMPORTANT PE AGENDA EUROPEANĂ PROCESUL EUROPEAN DE INTEGRARE CONTINUĂ, UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE PREMISE FIIND EVALU- AREA REALISTĂ A DIFICULTĂŢILOR, PROVOCĂRILOR, RISCURILOR PE CARE LE PUNE ÎN EVIDENŢĂ FUNCŢIONAREA DE ZI CU ZI A FIECĂRUI STAT MEMBRU, DAR ŞI FUNCŢIONAREA GENERALĂ A PROIECTULUI EUROPEAN DE INTEGRARE - EUROPA UNITĂ. Iată de ce, din ce în ce mai mult, înţelegerea proceselor ce se deru- lează la nivel local, regional sau naţional se poate realiza prin ana- lize comparate, dinamice, bazate pe date provenind din spaţiul euro- pean în ansamblul său. Şi soluţiile au adesea implicaţii care privesc în- tregul cadru european. Un exemplu în acest sens îl poate constitui şi problema incluziunii grupurilor marginalizate. Astfel, faptul că toate mecanismele UE sunt implicate acum într-un demers de evaluare şi analiză a rezultatelor perioadei de programare 2007-2013, cu scopul de a fundamenta cât mai bine obiectivele şi modalităţile de lucru pentru noul exerciţiu bugetar, 2014-2020, dar şi faptul că reali- tatea vieţii din statele membre a impus rediscutarea problemei cate- goriilor marginalizate, care includ şi romii, au determinat o intensă ac- tivitate pentru definirea viitoarelor repere ale politicilor în această ma- terie. În egală măsură, ca urmare a bunei funcţionări a cadrului demo- cratic european, eforturile depuse de societatea civilă romă au consti- tuit, de asemenea, un suport impor- tant pentru activitatea instituţiilor europene – direcţiile generale ale Comisiei Europene, Preşedinţia Ungară şi Parlamentul European. Astfel, în data de 23 mai 2011, a fost finalizat un raport pe această temă, raport al cărui rol este ace- la de a include în agenda Consiliului European din 24 iunie 2011 şi tema incluziunii grupurilor marginalizate. Concluzia acestui raport este aceea că avem nevoie de un nou cadru eu- ropean care să susţină eforturile statelor membre în procesul de ges- tionare a incluziunii grupurilor mar- ginalizate. Desigur, o atenţie specială se acordă problemei romilor. Ne-am putea în- treba dacă nu este doar o rutină democratică faptul că reluăm o temă care face parte, mai degrabă, din arsenalul provocărilor secolu- lui al Vlll-lea. Răspunsul poate veni chiar din istoria europeană recentă, dacă e să ne gândim la criza din perioada celui de-al doilea razboi mondial sau mai recent la inciden- tele din statele europene în care au fost implicati şi cetăţeni români de etnie romă. În documentul mai sus amintit, publicat în data de 23 mai 2011, dar având ca suport rapoartele anuale întocmite de instituţiile europene, sunt abordate domeniile cheie ce pot influenţa integrarea grupurilor marginalizate, inclusiv populaţia romă, cum ar fi: educaţie, sănătate, locuire, asigurarea de locuri de muncă şi, nu în cele din urmă, seg- regarea şi discriminarea. Este im- portant de semnalat faptul că în- treaga analiză pune în evidenţă as- pecte de referinţă ale procesului de modernizare permanentă pe care dinamica societăţii contemporane îl impune, respectiv: Uniunea Europeană azi CarmenCarmen DUMITRIUDUMITRIU | ºef serviciu MDRT| ºef serviciu MDRT Priorităţi europene
- 5. IUNIE 2011IUNIE 20115 Uniunea Europeană azi Strategii naţionale nevoia implicării cercetării în gestionarea vieţii societăţii pen- tru înţelegerea proceselor ce apar; astfel, se vorbeşte despre nevoia identificării unor soluţii pentru combaterea transferului comportamentului sărăciei, prin educaţie, în comportamentul in- divizilor în timpul copilăriei tim- purii; această recomandare se bazează, evident, pe un studiu multidisciplinar al comportamen- telor din familiile sărace şi din comunităţile informale; nevoia acceptării unor modele educaţionale flexibile, care să poată răspunde particularităţilor locale şi ale unor grupuri speci- fice. nevoia definirii unor politici publice realizabile prin programe cu o durată mai lungă, prin care să se poată asigura atingerea unor obiective ce implică mutaţii la nivelul mentalităţilor, relaţiilor interumane şi al modelelor cul- turale; avem în vedere aici, spre exemplu, schimbarea atitudinii faţă de grupuri cu o maximă vul- nerabilitate, cum ar fi femeile şi copiii expuşi unor practici de exploatare inacceptabile şi unei discriminări suplimentare - tra- ficul de persoane, exploatarea sexuală, violenţa. creşterea coerenţei în acţiunea implementării obiectivelor eu- ropene printr-o mai bună coor- donare între nivelul naţional şi cel european. Statele membre trebuie să ela- boreze Strategii naţionale al căror obiectiv să fie creşterea gradului de incluziune a romilor şi a grupurilor marginalizate până în 2020, strate- gii ce vor găsi un sprijin complemen- tar prin demersuri la nivel european şi chiar în state europene nemem- bre ale Uniunii. Aceste strategii trebuie să conducă la reducerea gradului de sărăcie, la creşterea accesului la educaţie, la locuri de muncă, la servicii de sănătate, la o locuire decentă. Pentru atingerea acestor obiec- tive se recomandă utilizarea fon- durilor din cadrul Fondului Euro- pean pentru Dezvoltare Regională şi chiar modificarea unor Programe Operaţionale. Se recomandă, de asemenea, crea- rea unui Punct Naţional de Con- tact care să asigure o monitorizare şi o promovare eficientă a bunelor practici care conduc la rezul- tate în concordanţă cu obiectivele menţionate. După cum reiese din document, Europa Unită va face, pe această cale, paşi importanţi în regândirea Planurilor Naţionale de Reformă şi va direcţiona eforturile sale către o dezvoltare durabilă şi mai puţin către o intervenţie de urgenţă care nu soluţionează, ci ameliorează, pe termen scurt, o criză. Aşa cum precizează raportul, numeroase resurse pot fi identifi- cate la nivelul cooperării regionale. În acest context, Guvernul României a demarat procesul de elaborare a Strategiei de incluziune a romilor. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a înaintat mai multe propuneri care vizează, pe de o parte, cheltuirea mai eficientă a banilor europeni prin dezvoltarea unor platforme de cooperare cu alte ministere (Ministerul Culturii, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Administraţiei şi Inter- nelor), autorităţi publice locale şi societatea civilă romă, iar, pe de altă parte, propune abordări noi ce au în vedere creşterea capacităţii comunităţilor locale de a oferi sprijin în educaţia permanentă şi creşterea competenţelor digitale.
- 6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6 Regio în România Regiola zi DanDan CÃRBUNARUCÃRBUNARU || REGIO, PE PRIMUL LOC LA ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE „PRIN REZULTATELE OBŢINUTE, PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL ESTE PRIMUL ÎN ORDINEA ACCESĂRII FONDURILOR EUROPENE, DIN- TRE TOATE PROGRAMELE OPERAŢIONALE DIN ŢARĂ”, A DECLARAT MINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURIS- MULUI, ELENA UDREA, ÎN CADRUL CONFERINŢEI DE PRESĂ ORGANIZATE CU PRILEJUL PRIMEI REUNIUNI DIN ACEST AN A COMITETULUI DE MONITORIZA- RE, CARE A AVUT LOC LA DROBETA TURNU SEVERIN, ÎN PERIOADA 26-27 MAI 2011. „M-AM BUCURAT SĂ AUD ŞI APRECIERILE COMISIEI EUROPENE PENTRU GESTIONAREA ACESTUI PRO- GRAM”, A MAI SPUS ELENA UDREA. Potrivit declaraţiei doamnei minis- tru, dintre cele 4,3 miliarde de euro alocate, au fost deja con- tractate 3,8 miliarde de euro, iar până la sfârşitul anului 2011 va fi contractată întreaga sumă. IMPLEMENTAREA, O PRIORITATE „Există o etapă ulterioară, aceea a implementării, de a cărei funcţionare nu suntem mulţumiţi, deşi ministerul este pe primul loc ca plăţi efectuate”, a explicat Elena Udrea. „Banii sunt aduşi în România atunci când se fac efec- tiv plăţile, iar acest lucru presu- pune o procedură de durată. Noi depunem toate eforturile pentru a sprijini beneficiarii în obţinerea cât mai repede, prin rambursare, a su- melor cheltuite. Beneficiarii sunt cei care implementează proiecte- le, iar noi urmărim această imple- mentare, alături de alte instituţii responsabile ale statului, ANRMAP şi UCVAP”. Una dintre problemele identificate la nivelul proiectelor implementate la nivel naţional este legată de pro- cedurile de achiziţii, care durează mult. „S-a întâmplat să treacă şi doi ani între semnarea unui con- tract şi efectuarea plăţilor. Trebuie să găsim modalităţi de urgentare a implementării. În acest scop, am modificat Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 privind achiziţiile publice, scurtând termenele şi urgentând procedurile. Am încercat să spri- jinim beneficiarii cu documentaţii unice, standarde în contractele de achiziţii pentru caietele de sarcini. Unele autorităţi publice locale nu au experienţa necesară derulării pro- cedurilor. Sunt situaţii de nereguli pe care le-am constatat şi noi, la nivel naţional, şi alte instituţii care reprezintă Comisia Europeană şi au atribuţii în ceea ce priveşte modul de implementare a proiectelor”. NEREGULILE DIN PROCEDURILE DE ACHIZIŢIE PUN ÎN PERICOL PLĂŢILE „Toţi beneficiarii să ştie că, dacă se încalcă procedurile de achiziţie în mod voit, sancţiunea este încetarea plăţilor. Ori de câte ori se constată o încălcare a legislaţiei, plăţile pot fi întrerupte, urmând ca erorile să fie corectate”, a avertizat ministrul dezvoltării regionale şi turismului. Ministrul Elena Udrea a arătat că prin corectaînţelegereaimplementăriise pot evita situaţii de oprire a plăţilor. „Am căutat să sprijinim beneficiarii. Ministerul a fost primul care a efec- tuat o documentaţie standard de achiziţii. Am introdus standarde de cost pentru achiziţii, pentru corecta evaluare a proiectelor de achiziţii. Nu se poate ca la Turnu Severin să coste de zece ori mai puţin decât la Dolj. Aceste lucruri se corectează prin standarde de cost. Sunt situaţii cu care ne confruntăm în timpul derulării şi încercăm să le rezolvăm din mers”.
- 7. 7 Analize şi concluzii IUNIE2011IUNIE 2011 TURISMUL ÎN ROMÂNIA, PROMOVAT CU FONDURI EUROPENE „România are şanse să se promoveze prin fonduri europene ca destinaţie turistică în plan internaţional”, a mai anunţat ministrul Elena Udrea. „De la 1 iunie, pe CNN, Eurosport şi Euronews, România va ieşi cu spo- turi de promovare finanţate din fonduri de la Uniunea Europeană”. REABILITAREA TERMICĂ A LOCUINŢELOR, FINANŢATĂ DE UNIUNEA EUROPEANĂ „Am discutat posibilitatea ca re- abilitarea termică a locuinţelor să se finanţeze din fonduri europene. Un milion de locuinţe din România ar trebui reabilitate, iar MDRT derulează două programe guverna- mentale în acest sens”. Prin primul program, statul român, prin intermediul Guvernului, alocă 50%, iar primăriile 30% din valoarea totală a cheltuielilor. Al doilea program, lansat anul tre- cut, dă posibilitatea asociaţiilor de proprietari să contracteze credite pe cinci ani pentru reabilitare termică, cu garanţii de la Guvern, dobânda fiind subvenţionată cu 100%. Până acum, ministerul a sprijinit reabili- tarea termică a 54 de mii de apar- tamente, existând solicitări pentru 104 mii de apartamente. În lucru se află 20 de mii de apartamente, lucrările fiind cofinanţate de minis- ter cu 50% din valoarea totală. „Ne trebuie 100 de ani să terminăm toate blocurile de reabilitat. Căutăm resurse financiare, pen- tru că România s-a angajat în faţa Uniunii Europene să reducă emisi- ile de gaze. Reabilitarea termică duce la reducerea consumului de energie şi a consumului de gaze. Va trebui să găsim soluţii. Reabilitarea termică aduce o imagine proaspătă şi curată, înfrumuseţează oraşele. Avem discuţii pentru a introduce pe Axa 1 a POR, cea care finanţează proiecte de dezvoltare urbană, pro- gramul de reabilitare termică. Sunt diferite proiecte, care ţin de dez- voltarea şi modernizarea oraşelor. Avem acceptul de principiu al Comisiei, vom urma paşii procedu- rali şi sperăm să reuşim acest lucru încă de anul acesta.” STADIUL IMPLEMENTĂRII POR Membrii Comitetului de Moni- torizare a Programului Operaţional Regional au discutat, în cadrul şedinţei desfăşurate în perioada 26-27 mai 2011, la Drobeta Turnu Severin, Planul de măsuri prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor disponibile prin program. Din cele 4,4 miliarde de euro dedi- cate Programului Regio, 3,7 mili- arde de euro reprezintă sumele alo- cate de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, iar 0,7 miliarde de euro provin din contribuţia naţională - bugetul de stat şi bugetul local. Distribuţia fondurilor pe axele prioritare alocă 30% sprijinirii dez- voltării durabile a oraşelor, 20,35% îmbunătăţirii infrastructurii de transport regionale şi locale, 15% pentru îmbunătăţirea infrastruc- turii sociale, 17% pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri re- gional şi local, 15% pentru dezvol- tarea durabilă şi promovarea turis- mului şi 2,65% pentru asistenţă tehnică. Potrivit datelor prezentate în cadrul Comitetului de Monitorizare, la data de 15 mai 2011, erau depuse, în to- tal, 7724 de proiecte, în valoare de 12,069 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost aprobate 1606, în valoare totală de 3,734 miliarde de euro. În ceea ce priveşte situaţia proiectelor contractate, valoarea celor 1395 de proiecte este de 3,510 miliarde de euro. Totodată, au fost finalizate deja 260 de proiecte, în valoare de 101 milioane de euro. Regio în România
- 8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8 Evaluări la zi Celemai multe proiecte depuse au fost în domeniul mediului de afa- ceri - 4587, cu o valoare totală de 2,787 miliarde de euro, dintre care au fost aprobate 668, cu o valoare de 331 milioane de euro. RITM ALERT DE CONTRACTARE ŞI IMPLEMENTARE ÎN REGIUNEA NORD EST La nivelul regiunilor de dezvolta- re, pe primul loc se situează Regi- unea Nord-Est, care, având alocări FEDR de 571,15 milioane de euro, a înregistrat proiecte depuse în valoare de 1,093 milioane de euro, adică o sumă aproape dublă faţă de cea alocată. În această regi- une au fost semnate contracte în valoare de 465 milioane de euro. Beneficiarii au primit prefinanţări şi rambursări în valoare de 143,75 milioane de euro, în timp ce plăţile efectuate au fost de 72,66 milioane de euro. Situaţia completă a gestionării fondurilor, pe regiuni, poate fi consultată în Tabelul nr.1 DIRECŢII PRIORITARE DE ACŢIUNE STABILITE ÎN COMITETUL DE MONITORIZARE: Standardizarea documentaţiilor de atribuire şi contractelor aferente pentru o serie de domenii cheie; Elaborarea unui document–cadru care să reflecte stabilirea clară a competenţelor instituţionale de verificare a procedurilor de achiziţie publică, cu luarea în considerare a recomandărilor Comisiei Europene; Simplificarea şi standardizarea listelor de verificare aplicabile în cazul verificărilor efectuate de Au- toritatea de Management/Organis- mele Intermediare; Monitorizarea permanentă a sta- diului semnării contractelor/de- ciziilor de finanţare pentru a de- tecta decalajele faţă de momentul aprobării proiectelor şi stabilirea măsurilor de urgentare a semnării contractelor; Informarea beneficiarilor şi a potenţialilor beneficiari, cu accent pe teme esenţiale care ţin de im- plementarea proiectelor, cum ar fi: achiziţii publice, management finan- ciar-bugetar, organizarea activităţii de management al proiectului etc. MARILENA BOGHEANU, DIRECTOR GENERAL ADR SUD-VEST OLTENIA: AVEM NEVOIE DE STRATEGII SECTORIALE „Ne mândrim că avem foarte multe proiecte depuse în cadrul POR şi su- ma solicitată de către beneficiari, este de peste 1,3 miliarde de euro, fiind aproape dublă faţă de cea alocată la nivelul regiunii”, ne-a declarat Marilena Bogheanu, Direc- tor General ADR Sud-Vest Oltenia. „Conform indicatorilor care reflectă gradul de contractare, peste 60% din suma alocată regiunii noastre în perioada 2007-2008, va fi absorbită prin intermediul celor 200 de pro- iecte aflate în implementare, aco- perind toate domeniile majore de intervenţie ale programului, proce- sul de contractare pentru celelalte proiecte fiind în derulare.” Regiuni de dezvoltare Alocări (FEDR) 2007-2013 Proiecte depuse (FEDR) Contracte semnate (FEDR) Fonduri CE plătite către beneficiari (prefinanţări + rambursări) Plăţi efectuate (FEDR) mil. Euro mil. Euro % mil. Euro % mil. Euro % mil. Euro % 0 1 2 3=2/1 4 5=4/1 6 7=6/1 8 9=8/1 NORD EST* 571,15 1.093,99 191,54% 465,59 81,52% 143,75 25,17% 72,66 12,72% SUD EST* 463,69 810,27 174,74% 274,99 59,30% 103,46 22,31% 65,69 14,17% SUD* 497,98 1.009,05 202,63% 324,09 65,08% 95,01 19,08% 40,48 8,13% SUD VEST* 490,28 903,78 184,34% 312,17 63,67% 113,13 23,07% 62,86 12,82% VEST* 361,87 908,81 251,14% 225,86 62,41% 66,59 18,40% 24,74 6,84% NORD VEST* 423,11 882,73 208,63% 269,79 63,76% 88,41 20,90% 32,54 7,69% CENTRU* 381,45 987,48 258,88% 254,09 66,61% 92,67 24,29% 53,85 14,12% BUCUREŞTI- ILFOV* 310,06 733,65 236,62% 76,41 24,64% 26,46 8,53% 15,92 5,13% OI TURISM 127,80 109,98 86,06% 31,49 24,64% 1,47 1,15% 0,14 0,11% Total POR (fără Asistenţă Tehnică) la 15.05.2011 3.627,39 7.439,75 205,10% 2.234,48 61,60% 730,95 20,15% 368,88 10,17% Tabel nr. 1 *) Valori care nu includ sumele aferente DMI 5.3 (evidenţiate la OI Turism) Stadiul implementării Programului Operaţional Regional 2007-2013 Regiuni de dezvoltare şi OI Turism - 15.05.2011
- 9. IUNIE 2011IUNIE 20119 Regio în România Evaluări la zi Cu privire la problema capacităţii autorităţilor locale de absorbţie a fondurilor, directorul general al ADR Sud-Vest a apreciat că „vom putea spune în viitorul apropiat că prin numărul mare de proiecte depuse reuşim să contractăm în- treaga sumă alocată regiunii noas- tre. Tot ce trebuie să facem este să identificăm programe alterna- tive pentru proiectele aflate pe lista de rezervă, acordând o şansă investiţiilor mature pentru care existădocumentaţiilepregătiteşiau fost făcute demersurile necesare în vederea obţinerii autorizaţiilor”. Pentru a evita problemele frecvente cu care se confruntă beneficiarii în implementarea proiectelor, doamna directorMarilenaBogheanuadoritsă precizeze că „în următoarea etapă de programare trebuie acordată o atenţie sporită pregătirii viitoarelor proiecte. Ar fi utilă, de asemenea, elaborarea unor strategii naţionale sectoriale la care să se raporteze solicitanţii, iar autorităţiile publi- ce ar trebui să îşi definească încă de acum propriile strategii locale, care să conţină portofolii semnificative pentru proiectele prioritare”. CONSTANTIN APOSTOL, DIRECTOR GENERAL ADR NORD-EST: SPERĂM CA PÂNĂ ÎN TOAMNĂ SĂ ATINGEM UN NIVEL DE CONTRACTARE DE 100% „Am acumulat o experienţă importantă, reuşind acest lu- cru prin stabilitatea personalu- lui Agenţiei, apoi anticiparea şi pregătirea proiectelor, împreună cu beneficiarii”, ne-a declarat domnul Constantin Apostol, Direc- tor General al ADR Nord-Est, regiu- nea cu cele mai bune rezultate în domeniul absorbţiei fondurilor eu- ropene. Proiectele au fost gata la timp, în condiţii bune. „Cooperarea pe verticală, cu benefi- ciarii şi Autoritatea de Management întregeşte sistemul respectării regulilor europene şi legislaţiei româneşti. Încercăm să le explicăm beneficiarilor că este esenţial să aibă contracte de calitate cu cons- tructorii, cu furnizorii de echipa- mente şi de servicii.” Domnul director Apostol a dezvăluit secretul reuşitei acestei regiuni: „Am reuşit să aducem bani supli- mentari pentru a rezolva proble- mele de dezvoltare şi investiţii, dar şi pentru a da stabilitate financiară personalului. Aceste surse sunt două – proiectele externe sau alte tipuri de proiec- te specifice, care ne aduc sume substanţiale; a doua sursă este centrul de pregătire resurse uma- ne, cu trei specializări – manager de proiect, expert achiziţii publi- ce, manager resurse umane. Pe vii- tor vom pregăti şi evaluatori de proiecte şi experţi în domeniul consultanţei pentru accesarea de fonduri europene”. În privinţa contractărilor, regiunea a depăşit de mult 80% din valoarea alocărilor. „Sperăm ca după august - septembrie să ajungem la 100% şi apoi să trecem la contractări suplimentare. Referitor la plăţi, sperăm ca la sfârşitul anului să depăşim suma de 100-140 milioane de euro. Ritmul va creşte, pentru că am abordat concomitent toate axele”, mai spune directorul gene- ral al ADR Nord-Est. Despre eventualele reduceri ale fondurilor alocate României, des- pre care se vorbeşte la Bruxelles, în ultima perioadă, domnul director general este de părere că, în ceea ce priveşte Regio, cu toate sinco- pele, acesta va fi cel mai de suc- ces Program Operaţional pe care România îl are în derulare. „Speranţa mea este ca anul viitor sau în 2013, să transferăm Progra- mului Operaţional Regional fon- duri importante de pe alte pro- grame operaţionale, cu acelaşi tip de finanţare”, ne-a mai declarat di- rectorul general al ADR Nord - Est.
- 10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10 COMITETUL DE MONITORIZARE– CENTRUL DE COMANDĂ REGIO COMITETUL DE MONITORIZARE AL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL RE- GIONAL (CM POR) ESTE STRUCTURA LA NIVELUL CĂREIA SE IAU DECIZIILE ŞI SE STABILESC STRATEGIILE PRIVIND IM- PLEMENTAREA REGIO, AVÂND INSTRU- MENTELE NECESARE DE INTERVENŢIE PENTRU A EFICIENTIZA ŞI CREŞTE CALI- TATEA PROGRAMULUI. FORMAT DIN 24 DE MEMBRI CU DREPT DE VOT ŞI ALŢI 27 CU STATUT DE OBSERVATORI, CM POR ESTE PREZIDAT DE MINISTRUL DEZOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMU- LUI, ÎN TIMP CE SECRETARIATUL ESTE ASIGURAT DE AUTORITATEA DE MANA- GEMENT PENTRU POR. Activitatea Comitetului de Monito- rizare se desfăşoară sub forma unor şedinţe ordinare, organizate se- mestrial, şi, în mod excepţional, în cadrul unor şedinţe extraordinare, convocate de preşedintele struc- turii sau de o treime din membrii titulari. În mod obligatoriu, pentru desfăşurarea unei şedinţe este ne- voie de prezenţa majorităţii simple a membrilor cu drept de vot ai CM POR, întrucât deciziile se iau prin votul majorităţii simple. Atribuţiile CM POR se circumscriu ro- lului decizional şi strategic pe care îl are acest organism. Astfel, mem- brilor Comitetului le revine sarcina de a aproba criteriile de selecţie a proiectelor şi de a le modifica pe parcursul programului, în funcţie de evoluţii concrete, de a analiza pe- riodic progresele Regio şi de a face recomandări. Deciziile luate de către CM POR au la bază rapoarte, strategii şi planuri de evaluare care reflectă stadiul implementării pro- gramului, dar şi dificultăţile apărute în derularea acestuia. Un important instrument decizio- nal al CM POR se leagă de posi- bilitatea ca membrii acestuia să decidă modificarea alocărilor finan- ciare ale POR, între domeniile ma- jore de intervenţie din cadrul unei axe prioritare, între axele priori- tare de dezvoltare, precum şi între regiuni. De altfel, CM POR este sin- gura structură la nivelul căreia se pot lua astfel de decizii. Una dintre deciziile de acest gen a fost luată, anul trecut, atunci când CM POR a decis suplimentarea fon- durilor aferente DMI 4.1, DMI 4.3, DMI 5.1 şi DMI 5.3, prin realocarea sumei neutilizate aferente DMI 4.2. Decizia de realocare a venit ca ur- mare a faptului că pe domeniul ma- jor de intervenţie 4.2 - Reabilita- rea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi a fost depus un număr mic de proiecte a căror valoare nu acoperea alocarea financiară iniţială a domeniului. Asta în timp ce, pentru domeniile care au primit suplimentări de fonduri, valoarea cumulată a cererilor de finanţare depăşea valoarea alocată. O altă decizie aşteptată, cu efecte uşor de cuantificat ulterior, a fost aceea prin care microîntreprinde- rile, în calitate de beneficiari ai fondurilor alocate pe DMI 4.3, au fost scutite de obligativitatea unei contribuţii proprii la implementarea proiectelor. Eliminarea contribuţiei s-a decis la şedinţa CM POR din mai 2010, ceea ce a însemnat că valoa- rea maximă a finanţărilor a fost, din acel moment, de 100% din chel- tuielile eligibile ale proiectului, dar nu mai mult de 200.000 de euro. Decizia, luată într-un an de criză, în care lichidităţile firmelor erau din ce în ce mai mici, iar disponibilitatea băncilor de a cofinanţa proiecte, aproape inexistentă, a însemnat, practic, relansarea oportunităţilor de finanţare pe DMI 4.3, dovadă avalanşa de cereri primite după intrarea în vigoare a hotărârii. Rapoartele ulterioare au arătat o creştere a gradului de absorbţie, pe acest domeniu, situaţie care, în mod evident, a fost o rezultantă a deciziei de eliminare a contribuţiei beneficiarilor. | Cãtãlina| Cãtãlina JINGOIUJINGOIU Una dintre deciziile de acest gen a 24de membri cu drept de vot şi 27 de observatori Regio în România Evaluări la zi
- 11. IUNIE 2011IUNIE 201111 Regio în România ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI 1.CUM SE REALIZEAZĂ MONITORIZAREA INDICATORULUI „NUMĂR TOTAL DE LOCURI DE MUNCĂ NOU CREATE ÎN CADRUL FIRMELOR GĂZDUITE ÎN STRUCTURA DE SPRIJINIRE A AFACERILOR” ÎN CADRUL DMI 4.1? RĂSPUNS Pentru monitorizarea acestui indicator se vor avea în vedere următoarele: 1. Dovada îndeplinirii indicatoru- lui mai sus menţionat se va reali- za prin prezentarea unui docu- ment emis de către Inspectoratul Teritorial de Muncă, prin care se va menţiona numele persoanei angajate, data angajării şi postul pe care aceasta este angajată. 2. Dovada numărului iniţial de locuri de muncă se va realiza, în mod similar, prin prezentarea la data încheierii contractului de finanţare (pentru firma care administrează centrul de afaceri) şi respectiv la data încheierii con- tractului de închiriere (pentru firmele locatare), a unei dovezi emise de către Inspectoratul Teritorial de Muncă cu privire la numărul de angajaţi din cadrul firmelor respective. 3. Informaţiile obţinute de la Ins- pectoratul Teritorial de Muncă se vor corela şi documenta cu situaţiile financiare ale firmelor găzduite şi ale firmelor care administrează structura de afa- ceri, cu contractele de muncă ale persoanelor angajate. 4. În conformitate cu Ghidul publicat de Comisia Europeană în 2007 – Measuring Structural Funds Employment Effects, COCOF-06- 0017-En-02, indicatorul referitor la crearea de noi locuri de muncă se poate măsura prin echiva- lentul conceptului de „Full Time Equivalent (FTE)”, respectiv cu normă întreagă de muncă. Con- form art. 109 din Codul Muncii, norma întreagă de muncă este de 40 de ore pe săptămână, cu excepţia persoanelor anga- jate, cu vârsta sub 18 ani, pen- tru care norma este de 30 de ore pe săptămână. Astfel, un loc de muncă va fi monitorizat în raport cu o unitate de normă întreagă de muncă - FTE. Fracţiunile lo- curilor de muncă cu normă redusă/parţială vor fi transfor- mate în echivalentul unei unităţi a normei întregi, respectiv 40 de ore pe săptămână. 5. Date fiind cele de mai sus, se vor monitoriza locurile de muncă înfiinţate în urma unor contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, cu normă parţială sau întreagă, calculată prin ra- portare la o unitate de normă întreagă de muncă. 6. De asemenea, MDRT ia în calcul realizarea unui protocol de colaborare cu Inspectoratul Teritorial de Muncă, în vederea facilitării obţinerii datelor pentru monitorizarea acestui indicator. 2.ESTE ELIGIBILĂ ACTIVITATEA PRIVIND ÎNFIINŢAREA UNUI CENTRU MEDICAL DE AFACERI ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE TIPUL MEDICINA DE FAMILIE? RĂSPUNS Sunt eligibile centrele de afaceri ale căror spaţii sunt destinate închirierii de către operatorii economici care vor desfăşura activităţi de servicii şi producţie. Activităţile de tipul medicină de familie nu aparţin domeniu- lui economic de afaceri, întrucât este o activitate care nu produce profit, veniturile acestor cabi- nete revenind Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Util pentru beneficiari Alte întrebări şi răspunsuri, la adresa: www.inforegio.ro/index. php?page=PUBLICATIONS_INFO
- 12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12 Regio în România Peurme de civilizaţie CETATEA ALBA CAROLINA DEVINE PRODUS TURISTIC CU FONDURI REGIO ORAŞELE DIN ROMÂNIA CU PESTE 10.000 DE LOCUITORI, CARE NU AU STATUTUL DE POLI DE CREŞTERE SAU POLI DE DEZVOLTARE URBANĂ, SE POT ÎNCADRA ÎN CATEGORIA CENTRELOR URBANE, PRINCIPALII BENEFICIARI AI FONDURILOR DISPONIBILE ÎN CADRUL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL, AXA PRIORITARĂ 1, SUB-DOMENIUL „CENTRE URBANE”. ALOCAREA FINANCIARĂ ORIENTATIVĂ REPREZINTĂ 30% DIN SUMA DE 1,4 MILIARDE DE EURO, SUMĂ CARE ESTE DESTINATĂ AXEI PRIORITARE 1. PROIECTELE CARE POT FI PROPUSE TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ OBIECTIVULUI GENERAL DE CREŞTERE A CALITĂŢII VIEŢII ŞI CREĂRII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ ÎN ORAŞE, IAR ABORDAREA ESTE UNA DE ANSAMBLU PRIN INTERMEDIUL PLANURILOR INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU). Centrul urban pe care vi-l prezentăm în acest număr este Alba Iulia, oraş care, prin cele şapte proiecte in- cluse în PIDU, şi-a propus investiţii în valoare totală de 59,5 milioane de euro. Aproape jumătate din această sumă care va fi investită în dez- voltarea oraşului este direcţionată către un obiectiv considerat em- blema oraşului Alba Iulia – Ce- tatea Alba Carolina. Alba Iulia este, totodată, şi primul oraş din ţară care a contractat toate proiectele prevăzute în PIDU şi primul care a finalizat un proiect din acest pachet de şapte proiecte. O LUCRARE IMPRESIONANTĂ Construită în prima jumătate a seco- lului al XVIII-lea, cetatea Alba Caro- lina este simbolul oraşului Alba Iu- lia şi, totodată, principala atracţie turistică a aşezării. Fortăreaţa construită în stil Vauban, sub for- ma unei stele, având şapte basti- oane, este o lucrare arhitecturală impresionantă, unică în România şi reprezentativă pentru patrimoniul european. Cetatea este o fortificaţie cu ziduri groase şi porţi cu basore- liefuri pe teme mitologice, apărată de şanţuri care măsoară circa cinci kilometri. Intuind potenţialul său, din punct de vedere al atractivităţii turistice, autorităţile din Alba Iu- lia au construit strategia de dezvol- tare a oraşului pornind de la tema restaurării, conservării şi promovării cetăţii Alba Carolina, ca produs turistic. DOUĂ PROIECTE PENTRU CETATEA ALBA CAROLINA Primăria municipiului Alba Iulia are în derulare două dintre proiectele din PIDU prin care vor fi reabilitate şi puse în valoare atât interiorul cetăţii, cât şi latura de vest a aces- teia. Distrus prin explozie controlată în 1921, pentru construirea Cate- dralei Încoronării, bastionul din partea de vest nu va fi reclădit, însă proiectul de reabilitare include refacerea şanţurilor care se vor uni cu celelalte două laturi şi care vor fi traversate de poduri de acces în ce- tate. Contractul pentru acest pro- iect, în valoare de circa 16 milioane de euro, a fost semnat în decembrie 2010, iar, recent, autorităţile au fi- nalizat procesul de achiziţii publice Elena OCEANU |
- 13. IUNIE 2011IUNIE 201113 pentru contractarea constructo- rului, ceea ce înseamnă că, foarte curând se va putea da ordinul de în- cepere a lucrărilor. AMENAJĂRI ÎN FORTIFICAŢIE Cel de-al doilea proiect finanţat în cadrul PIDU pentru reabilitarea cetăţii Alba Carolina este într-un stadiu mult mai avansat. Este vor- ba despre lucrări în interiorul fortificaţiei în urma cărora vor fi re- abilitate trotuarele, platformele de acces şi de odihnă, vor fi amenajate parcări şi piste pentru biciclete, va fi completat mobilierul urban, se va extinde sistemul de iluminat public şi arhitectural şi vor fi amenajate fântâni arteziene. Proiectul a primit finanţare în septembrie 2010, iar lucrările desfăşurate în zona istorică au dus la descoperirea unor vestigii istorice care impune reconsidera- rea planurilor iniţiale. Săpăturile au scos la lumină temple din peri- oada ocupaţiei romane, de mare importanţă istorică, pentru care se caută, în prezent, o soluţie de con- servare şi punere în valoare. Vari- anta propusă de istorici şi agreată şi de municipalitate este aceea ca descoperirile arheologice să facă obiectul unei amenajări suplimen- tare în proiect pentru ca potenţialul lor să fie fructificat. PREOCUPĂRI MAI VECHI, UN SINGUR OBIECTIV Primăria Alba Iulia a derulat şi alte proiecte de reabilitare şi promova- re a obiectivului, finanţate în cadrul axei prioritare 5 - dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, DMI 5.1, care presupune restaura- rea patrimoniului, şi DMI 5.3, care are în vedere promovarea turistică. Recent, administraţia din Alba Iulia a finalizat un alt proiect cu finanţare Regio, în valoare de circa 12 milioane de euro, prin care au fost reabilitate trei trasee din in- teriorul centrului istoric. În cadrul acestui proiect a fost amenajat un sistem pietonal din piatră naturală şi carosabilul care traversează tra- seele de vizitare estic, sudic şi nordic, s-a montat mobilier urban şi au fost instalate sisteme de sem- nalizare a celor trei trasee. În urma aceleiaşi investiţii, zona celor trei trasee beneficiază de un sistem de iluminat stradal şi arhitectural care face posibilă vizitarea obiectivului, inclusiv pe timp de noapte. Promovarea cetăţii Alba Carolina ca destinaţie turistică se realizează tot printr-un proiect Regio, finanţat în cadrul DMI 5.3, în valoare de peste 1 milion de lei, intitulat „Respiră aerul istoriei”. Pachetul integrat de promovare şi marketing, conceput în cadrul proiectului, include organizarea de evenimente, acţiuni publicitare, participări la târguri de turism, spectacole de proiecţie video, sunet şi lumină, producţie de materiale publicitare de promovare. Grijă pentru istorie Regio în România
- 14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14 Regio în România Istorieşi turism MUZEUL REGIUNII PORŢILOR DE FIER, ÎN PLIN PROCES DE RESTAURARE PENTRU ORICE TURIST CARE VIZITEAZĂ JUDEŢUL MEHEDINŢI, MUZEUL REGIUNII PORŢILOR DE FIER ESTE LOCUL DIN CARE POATE ÎNCEPE UN ITINERARIU AL CUNOAŞTERII, O INCURSIUNE ÎN ISTORIE, DAR ŞI ÎN ACTUALITATE. O vizită la acest obiectiv înseamnă o întoarcere la istoria veche, în- cepând cu perioada antică şi con- tinuând cu cea medievală, o aple- care către tradiţiile şi obiceiurile locului, dar şi o cunoaştere a na- turii şi atracţiilor zonei. Muzeul este structurat pe patru secţii prin- cipale - Arheologie-Istorie; Ştiinţele Naturii; Artă; Etnografie şi Artă Populară - fiecare dintre cele pa- tru având un patrimoniu bogat, cu valoare documentară preţioasă. MUZEUL, PUNCT IMPORTANT PE HARTA TURISTICĂ A ROMÂNIEI Prin intermediul unei finanţări Re- gio în valoare de peste 51 de milio- ane de lei, demarat de autorităţile mehedinţene în decembrie 2009, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier va fi reabilitat, conform unui proiect amplu. Scopul final al acestui pro- iect este crearea unui produs turistic competitiv care să constitu- ie o atracţie inedită în circuitele in- terne şi internaţionale. Procesul de reabilitare şi modernizare include refacerea clădirii deja existente, dar şi realizarea unui pavilion sepa- rat care va include un lapidarium, o sală de conferinţe şi un punct de informare. ISTORIE VIE, RESTAURATĂ O altă componentă importantă este proiectată pentru a pune în valoare elementele de civilizaţie romană şi medievală existente în area- lul limitrof muzeului. Primul din- tre aceste elemente este structu- ra care s-a păstrat din vechiul cas- tru roman Drobeta, o fortificaţie de mici dimensiuni care a reprezen- tat prima cetate ridicată din piatră în Dacia romană. Vechiul castru, în forma sa iniţială, apare reprezentat într-o scenă de pe Columna lui Traian, ilustrând momentul inaugu- rării podului lui Apolodor. Ruinele actuale păstrează o formă de cruce care reflectă organizarea din seco- lul al IV-lea. Ultima oară când castrul a fost refăcut a fost în perioada 527-565, în timpul Împăratului Justinian. Pe ruinele castrului a luat naştere, ulterior, oraşul antic Drobeta. Termele romane, construite în ace- eaşi perioadă a ocupaţiei romane, vor fi, de asemenea, puse în valoare în cadrul proiectului. Descoperirile arheologilor şi interpretările date de istorici ne arată că acestea au fost cele mai complicate instalaţii termale din Dacia Inferioară, fo- losite atât de soldaţii romani, cât şi de populaţia civilă. Din păcate, astăzi se păstrează mai puţin de jumătate din ruinele termelor. | Elena OCEANU| Elena OCEANU Podul lui Traian, reconstituire Clădirea muzeului
- 15. IUNIE 2011IUNIE 201115 Proiectul va promova şi Podul lui Traian, ridicat într-un timp record - trei ani - între cele două războaie dacice. Podul a reprezentat o construcţie magnifică şi uimitoare prin ingeniozitatea sa. Astăzi, din construcţia realizată de Apolodor din Damasc nu au mai rămas decât doi dintre stîlpii care susţineau podul de lemn. În interiorul Muzeului Re- giunii Porţilor de Fier, o machetă a podului, cu o lungime de 21 de metri, realizată după o cercetare minuţioasă a izvoarelor istorice, vorbeşte de la sine despre ctitoria considerată cel mai mare pod al lu- mii construit în antichitate. Nu în ultimul rând, ansamblul de vestigii păstrate în arealul care înconjoară Muzeul Regiunii Porţilor de Fier păstrează elemente de civilizaţie medievală. Este vorba despre fundaţia unei biserici go- tice despre care istoricii cred că a fost ridicată în secolul al XIV-lea de călugării franciscani veniţi în Ţara Românească, dar care, probabil, a servit şi cultului creştin-ortodox în perioada domniei lui Mircea cel Bătrân. DESCOPERIRI ARHEOLOGICE NEPREVĂZUTE Cu asemenea mărturii vii ale is- toriei era şi normal ca reamena- jarea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier să urmărească exploatarea potenţialului turistic al vestigi- ilor. Soluţiile nu sunt însă simple. Un element neprevăzut, care ar putea schimba proiectul, este des- coperirea unor vestigii exact în zo- na în care urma să fie amenajat pavilionul de acces în ansamblul muzeal. Arheologii sunt de părere că ceea ce a ieşit la lumină, în urma săpăturilor, sunt părţi ale unui am- fiteatru care apare şi pe Columna lui Traian şi a cărui existenţă nu a fost certificată, până acum, de nici o descoperire arheologică. Pentru că cercetarea locului ar putea du- ra chiar câţiva ani, autorităţile care coordonează proiectul reabilitării muzeului caută acum o soluţie în vederea reamplasării pavilionului de acces. FONDURI NERAMBURSABILE Proiectul Regio pentru reabilitarea întregului complex include lucrări de restaurare a obiectivelor de patrimoniu, reconstituirea unora dintre elementele care compun aceste monumente, amenajări peisagistice, realizarea unor căi de acces. Finanţarea lucrărilor este susţinută din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi bugetul naţional cu peste 41,6 milioane de lei, sume nerambursabile. Finalizarea proiectului este prevăzută pentru a doua jumătate a anului viitor. Biserica medievală Terme romane Castrul roman Istorie şi turism Regio în România
- 16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16 PALATUL THEODOR COSTESCUŞI CETATEA MEDIEVALĂ A SEVERINULUI, DOUĂ ATRACŢII TURISTICE CARE RENASC CU FONDURI REGIO UNUL DINTRE CELE MAI AMBIŢIOASE PROIECTE ALE MUNICIPALITĂŢII DIN DROBETA TURNU SEVERIN ESTE CEL DE REABILITARE A PALATULUI CULTURAL THEODOR COSTESCU ŞI A CETĂŢII MEDIEVALE A SEVERINULUI, DOUĂ MONUMENTE DE PATRIMONIU, SIMBOLURI ALE ORAŞULUI, CU UN POTENŢIAL EXTRAORDINAR DE A DEVENI ATRACŢII TURISTICE. Iniţiativa derulării unor lucrări de anvergură pentru punerea în valoare a celor două obiective culturale a fost una pentru care autorităţile lo- cale au militat ani la rând. Oportu- nitatea finanţării acestui proiect a apărut prin Programul Operaţional Regional şi s-a concretizat în octom- brie 2009 când s-a semnat con- tractul de finanţare în valoare de 54,4 milioane de lei, din care 42,5 milioane reprezintă contribuţie FEDR şi de la bugetul naţional. Administraţia din Drobeta Turnu Severin a demarat încă din toamna anului 2010 lucrările de restaurare şi amenajare, iar proiectul urmează să fie finalizat în ianuarie 2013. Cele mai ample intervenţii se vor realiza la Palatul Cultural Theodor Costescu. Cu o vechime de aproape un secol, monumentul reprezintă cartea de vizită a oraşului şi, totodată, o realizare de suflet a lo- cuitorilor Severinului, având în ve- dere că, în 1912, construcţia lui a început cu fonduri obţinute dintr-o prescripţie publică. Din păcate, trecerea timpului şi-a pus ampren- ta asupra stării imobilului: fisuri apărute în pereţi, infiltraţii ale apei de ploaie etc. Singurele lucrări re- alizate în ultimul deceniu au fost cele de racordare a obiectivului la reţeaua de energie termică. Intervenţia la structura clădirii, dar nu numai, a devenit, cu timpul, im- perativ, pentru salvarea clădirii- monument care, în urma reabilitării, îşi va putea recăpăta strălucirea de odinioară. Planul arhitectural după care se realizează reabilita- rea Palatului Theodor Costescu este unul amplu: intervenţii la structura de rezistenţă, restaurarea faţadei, mărirea sălii de teatru din interior, amenajarea unei cafenele litera- re şi reamenajarea grădinii de vară ca cinematograf. La rândul lor, sălile care găzduiesc cele 300.000 de volume ale Bibliotecii Judeţene I.G. Bibicescu şi sala de lectură vor fi reamenajate, pentru o mai bună funcţionalitate şi atractivitate. | Cãtãlina JINGOIU| Cãtãlina JINGOIU Regio în România 54,4milioane de lei valorează investiţia pentru reabilitarea celor două monumente Lucrări de anvergură
- 17. IUNIE 2011IUNIE 201117 Activitatea de şantier este, în acest moment, avansată. În perioada rece s-a lucrat la interior unde s-au făcut inclusiv intervenţii pentru redimen- sionarea sălii de spectacole de tea- tru şi s-a demolat balconul sălii pen- tru reconstruirea unuia de dimensi- uni mai mari. În prezent, cei peste o sută de muncitori sunt angrenaţi zilnic în lucrările care s-au extins la exterior, la toate cele cinci corpuri ale clădirii. Proiectul de reabilitare mai prevede şi amenajarea unei piaţete, cu spaţii verzi şi mobilier urban în faţa Palatului. La celălalt obiectiv din proiect - Cetatea Severinului - lucrările au fost reluate odată cu încălzirea vre- mii, fiind deja finalizate prospecţiile pentru detectarea complexelor arheologice care vor fi scoase la lumină. În prezent, se fac săpături pentrudescoperireatuturorelemen- telor care s-au păstrat din structura vechii construcţii medievale. În ca- zul cetăţii, proiectul prevede deco- pertarea ruinelor acesteia şi o ame- najare pentru punerea în valoare a lor. Pe lângă această amenajare a punctelor de vizitare, autorităţile au în plan să construiască o cafe- nea literară, un lapidarium şi un punct de informare turistică. În plus, obiectivul va beneficia de o platformă de promenadă, precum şi de refacerea cadrului natural cu arbuşti, gazon şi mobilier urban. Turnul lui Sever Cetatea Medievală a Seve- rinului a fost construită în 1233, de cavalerii ioaniţi şi avea rol de apărare. În 1524 a fost dărâmată în timpul unui atac otoman. Astăzi, din vechea construcţie se mai păstrează un perete al turnului de observaţie pe care localnicii l-au numit „Turnul lui Sever”, dar şi ruine ale construcţiilor care formau cetatea. exterior la toate cele cinci corpuri Palatul Theodor Costescu a fost construit în 1912 cu fonduri dintr-o prescripţie publică Regio în România
- 18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18 Respect pentru trecut CãtãlinaJINGOIU |Cãtãlina JINGOIU | PERIPLU PE URME DE ISTORIE, ÎNTR-UN CIRCUIT AL MAUSOLEELOR VRÂNCENE „DRUMUL DE GLORIE AL ARMATEI ROMÂNE ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL” ESTE O INIŢIATIVĂ A AUTO- RITĂŢILOR DIN VRANCEA PRIN CARE MAUSOLEELE DIN FOCŞANI, MĂRĂŞEŞTI, MĂRĂŞTI ŞI SOVEJA VOR TRECE PRINTR-UN AMPLU PROCES DE REABI- LITARE, RESTAURARE ŞI CONSERVARE. Mărturii ale unor clipe greu încer- cate din istoria românilor, lăcaşuri în care şi-au găsit odihna peste 12.000 de ostaşi români căzuţi pe câmpul de luptă, în timpul primei conflagraţii mondiale, mausoleele din Vrancea păstrează vie aminti- rea eroicelor lupte de acum 94 de ani de pe linia Mărăşeşti-Mărăşti- Oituz. Cele patru mausolee con- struite în anii ‘20 (excepţie face Mausoleul Mărăşeşti, inaugurat în 1938) au continuat să se degradeze în absenţa unor lucrări ample de consolidare de-a lungul timpului. Practic, ultimele intervenţii pentru menţinerea în bune condiţii a struc- turii celor patru monumente s-au realizat în urmă cu mai bine de un sfert de secol. Între timp, apa de ploaie infiltrată în clădirile monu- mentelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja a degradat continuu cele trei clădiri, afectând structura imo- bilelor, dar şi unele elemente de in- terior. Ideea restaurării lor însoţită de propunerea ca aceste obiective să fie incluse, ulterior, într-un circuit turistic, s-a conturat încă din 2007 şi a prins forma unui proiect care, acceptat la finanţare în cadrul POR 2007-2013, a primit undă verde în iunie 2009, atunci când a fost sem- nat contractul de finanţare. Cu o investiţie totală de peste 21 de milioane de lei, din care 16,5 mili- oane reprezintă fonduri nerambur- sabile din FEDR şi de la bugetul de stat, până în vara anului 2013, cele patru mausolee vrâncene vor fi com- plet restaurate. Proiectul include, pe lângă lucrările de restaurare a clădirilor, crearea unor facilităţi suplimentare. Este vorba despre amenajarea unor punc- te de informare turistică, a unor sisteme de iluminat arhitectural, amenajarea de parcări. În plus, sunt prevăzute dotări de interior Mausoleul Eroilor din Focşani va fi primul dintre cele patru obiective care va fi finalizat. Practic, lucrările pentru reabilitare sunt realizate în proporţie de 90%, iar constructo- rul mai are de executat doar finisa- jele interioare. Investiţia de aici a inclus amenjarea unui punct de in- formare, refacerea hidroizolaţiei, restaurarea clădirii şi îmbunătăţirea sistemului de ventilare, lucrări de instalaţii electrice şi amenajări ex- terioare. La Mausoleul din Mărăşeşti, lucrările de interior sunt într-un stadiu avansat. În Sala Armelor care va fi complet reabilitată, muncito- rii lucrează la finisaje şi la instala- rea corpurilor de iluminat care vor pune în valoare statuile. În exterior, a fost deja amenajat punctul de in- formare de la intrare şi urmează să fie refăcut pavajul din curte. Cons- tructorul lucrează, în prezent, şi la refacerea hidroizolaţiei. Pentru Mausoleul din Mărăşti, aflat în pericol de prăbuşire din cau- za instabilităţii terenului pe care se află, proiectantul a prevăzut lucrări de consolidare a versantului cu tendinţe de alunecare. După des- chiderea şantierului, constructorul a constatat că lucrările pentru sta- bilizarea versantului trebuie să fie mult mai ample. Prin urmare, s-a impus o reconsiderare a investiţiei şi o suplimentare de buget în ve- derea executării unor lucrări şi la baza versantului. ÎN MOMENTUL DE FAŢĂ, LUCRĂRILE LA CELE PATRU OBIECTIVE SE AFLĂ ÎN REALIZARE, DUPĂ CUM O RECLAMĂ ŞI COMPLEXITATEA LOR: Regio în România
- 19. IUNIE 2011IUNIE 201119 Atracţii turistice Cãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU | CASTELUL KAROLY REVINE ÎN CIRCUITUL TURISTIC DUPĂ RESTAURAREA PRINTR-UN PROIECT REGIO CU O ISTORIE DE PESTE 500 DE ANI ÎN SPATE, CASTELUL KAROLY DIN CAREI ESTE ASTĂZI UN SIMBOL AL ORAŞULUI ŞI UNA DINTRE PRINCIPALELE ATRACŢII TURISTICE ALE ZONEI. OBIECTIVUL REPREZINTĂ MĂRTURIA VIE A SECOLELOR DE ISTORIE ZBUCIUMATĂ, DOVADĂ STÂND EPISOADELE REPETATE DE DISTRUGERE PARŢIALĂ SAU TOTALĂ ŞI DE RECONSTRUIRE A CASTELULUI. Construit în 1482 ca o casă întărită, transformat în fortăreaţă de conte- le Karoly Mihaly, în 1661, Caste- lul Karoly a fost definitivat în 1794, când a fost terminată construcţia în stil baroc, cuprinzând peste 40 de camere distribuite la etaj şi parter, dar şi o capelă. Intervenţiile la struc- tura şi stilul construcţiei au continu- at, pentru că în urma unui cutremur, în anul 1834, castelul s-a dărâmat într-o mare măsură, iar reconstrucţia şi restaurarea, în stil neogotic de această dată, s-au încheiat abia la sfîrşitul secolului al XIX-lea. În contemporaneitate, castelul a găzduit un muzeu istoric şi de ştiinţele naturii, dar şi o bibliotecă cu circa 80.000 de volume. Capela din incintă este funcţională în con- tinuare şi găzduieşte adesea cununii sau expoziţii itinerante. Monument istoric şi arhitectural, castelul este înconjurat de un parc care se întinde pe circa 10 hectare şi care este considerat rezervaţie naturală cu denumirea de parc den- drologic, pentru speciile rare de ar- bori şi arbuşti. Pentru că obiectivul de patrimo- niu se afla într-o stare avansată de degradare, autorităţile au decis, în urmă cu cîţiva ani, să acceseze fon- duri structurale disponibile pentru reabilitarea şi restaurarea acestui obiectiv, scopul final fiind acela al redării lui circuitului turistic. Programul prin care s-a reuşit ac- cesarea fondurilor necesare a fost Regio, axa prioritară 5 privind dez- voltarea durabilă şi promovarea turismului. Valoarea totală a proiec- tului pentru care s-a semnat con- tractul de finanţare în aprilie 2009, este de aproximativ 23 de milioa- ne de lei, din care o mică parte vor merge către reabilitarea Cetăţii Ardud. STADII DIFERITE DE Mausoleul de la Soveja este re- abilitat în proporţie de 30%. Con- structorul a amenajat deja punctul de informare turistică şi lucrează în prezent la clădirea mausoleu- lui. Acolo sunt necesare lucrări de restaurare, îmbunătăţirea sistemului de ventilare, reface- rea instalaţiilor elecrice, sanitare şi termice. Proiectul mai prevede lucrări la exteriorul clădirii şi ame- najarea unei parcări. cu sisteme de sonorizare, venti- lare şi climatizare, sisteme de con- trol video şi antiefracţie. După fi- nalizarea acestui proiect, Consi- liul Judeţean Vrancea va elabora o strategie de pomovare a mauso- leelor din acest judeţ. Cele patru obiective şi alte cinci monumente de factură istorică şi religioasă din judeţ vor fi incluse într-un itinera- riu care va fi promovat la nivel naţional şi internaţional. Traseul turistic va străbate localităţile Focşani, Mărăşeşti, Panciu, Stră- oane, Varniţa, Mărăşti şi Soveja.
- 20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20 Patrimoniu conservat Regio înRomânia Cu un buget alocat de circa 16 milioane de lei, Castelul Karoly beneficiază de lucrări ce includ intervenţii la structura de rezistenţă şi la arhitectura obiectivului, salu- brizarea subsolurilor şi reface- rea acoperişului. Se vor restaura, totodată, şi elementele decorative. În acest moment, lucrările sunt re- alizate în proporţie de 40%. După fi- nalizarea lor, estimată pentru luna decembrie 2011, o parte din interi- orul obiectivului va recăpăta vechea funcţionalitate de muzeu de isto- rie. Biblioteca nu va mai fi mutată înapoi, iar încăperile rămase astfel libere vor fi reamenajate, în stil medieval şi vor conţine mărturii ale istoriei familiei nobiliare care a construit castelul. La o distanţă de circa 50 de kilo- metri de Castelul Karoly se află cel de-al doilea obiectiv inclus în acelaşi proiect de reabilitare denu- mit Circuitul Târgurilor Medievale din Transilvania de Nord - Castelul Karolyi din Carei şi Castelul (Cetatea) Karoly de la Ardud. Cetatea din Ardud, ridicată în seco- lul al XV-lea, a fost una dintre cele mai solide din nordul Transilvaniei. Pe structura cetăţii, în 1730, con- tele Alexandru Karoly a construit o cetate-castel, în acelaşi stil baroc ca şi castelul din Carei. Unul dintre turnurile construcţiei se păstrează şi astăzi. Pentru Cetatea Ardud, proiectul urmăreşte consolidarea şi conserva- rea turnului de sud-vest care ar ur- ma să găzduiască un muzeu tematic, lucrări şi prospecţiuni arheologice, precum şi conservarea ruinelor fos- tei cetăţi. Cele două turnuri sudice vor fi legate de o punte pietonală, iar în interior va fi amenajat un amfiteatru de mici dimensiuni. PROMOVARE TURISTICĂ Proiectul pentru integrarea în circuite turistice a ce- lor două obiective de patrimo- niu aflate în reabilitare va con- tinua, anul viitor, cu o serie de activităţi de promovare. Pentru crearea unui brand turistic regio- nal, autorităţile din Carei vor să organizeze spectacole cu teme medievale şi întâlniri pentru pro- movarea obiectivelor. De aseme- nea, cele două produse turistice vor fi prezentate la târguri de profil, în albume şi materiale de informare şi promovare. Nu în ul- timul rând, legendele locului vor fi incluse în materiale de promo- vare a celor două monumente considerate veritabile atracţii turistice. C b t l t d i 16 16milioane de lei valorează lucrările de reabilitare a Castelului Karoly
- 21. IUNIE 2011IUNIE 201121 Turism şi mediu Bani europeni în Uniunea Europeană UNA DINTRE DESTINAŢIILE TURIS- TICE PREFERATE DIN FRANŢA, MONT-SAINT-MICHEL, DIN BASSE- NORMANDIE, TRECE PRIN SCHIMBĂRI RADICALE. MODIFICĂRILE VOR AJUTA LA CONSERVAREA FRUMUSEŢII GOLFULUI ŞI VOR OFERI TURIŞTILOR O EXPERIENŢĂ DE NEUITAT. PROIECTUL ARE DREPT SCOP ASIGURAREA LONGEVITĂŢII ACESTUI LOC MITIC, CEL CARE A FOST O BOGATĂ SURSĂ DE INSPIRAŢIE CULTURALĂ PENTRU MULŢI ARTIŞTI, DE LA CLAUDE DEBUSSY ŞI A SA CATHÉDRALA ENGLOUTIE LA PETER JACKSON ŞI FILMUL SĂU DIN 2003, „STĂPÂNUL INELELOR: ÎNTOARCEREA REGELUI”. SPĂLÂND SEDIMENTELE Pentru a continua să primească cele trei milioane de turişti care vin în fiecare an din toată lumea pentru a admira această insulă stâncoasă, statul francez a lansat un proiect major de dezvoltare pentru gol- ful Saint-Michel, care ar permite curenţilor mareelor şi râului să se rotească în jurul muntelui, aşa cum o făceau înainte. Fondurile europene joacă un rol important în finalizarea, în bune condiţii, a acestui obiectiv repre- zentativ atât pentru Franţa, cât şi pentru Uniunea Europeană. Cei 11,1 milioane de euro folosiţi în proiect din finanţarea acordată prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională se adaugă unui efort financiar comun al statului şi al autorităţilor franceze. Astfel, pe de o parte, au fost implicate Ministerele de Interne, Ecologie, Energie, Dezvoltare Durabilă şi Amenajarea Teritoriului, iar, pe de altă parte, autorităţile locale s-au mobilizat exemplar, în cadrul Consiliului Reunit al Regiunilor Normandia de Jos,Britaniaşiprindepartamentele/ satele din Saint-Michel, Baeuvoir şi Pontarson. Beneficiarul proiectului este Sindicatul Mixte Baie du Mont- Saint-Michel. Acest proiect amplu are o valoare totală a investiţiilor estimate de 140 milioane de euro, banii urmând a fi investiţi în construcţia unui dig nou, pentru a elibera muntele de mlaştinile de sare din jur. Folosind vigoarea mării şi a râului Couesnon, digul ar putea curăţa sedimentele depuse pe munte. În doi ani, aproximativ 50% din cele trei milioane mc de sedimente din cele care trebuie îndepărtate ar fi eliminate şi în opt ani acest procent ar ajunge la 80%. Cum mlaştinile de sare sunt cotate la acelaşi nivel de protecţie ca şi pădurile tropicale, fiind habitatele planetei cele mai productive biologic, au fost depuse eforturi pentru protejarea speciilor sălba- tice. Un exemplu este broasca pătrunjel (sau Pelodytidae). În timpul lucrărilor hidraulice, au fost create zece iazuri pentru a oferi adăpost acestor broaşte în timpul sezonului de împerechere a lor (de la mijlocul lunii februarie până la mijlocul lunii aprilie). A fost construită, de asemenea, o nouă parcare. Prin demolarea fostei parcări, mareea va curge din nou, liber în jurul muntelui. Noile planuri au inclus construirea unui prototip pentru a permite testarea diferitelor suprafeţe în timpul construcţiei barajului. TRANSFORMAREA GOLFULUI MONT-SAINT-MICHEL Dan CÃRBUNARU |
- 22. www.inforegio.ro22 Turism şi mediu VIZITATORIISUNT BINEVENIŢI ÎN CONTINUARE Până la finalizarea proiectului, în 2015, proiectul de renovare a Mont- Saint-Michel s-a aşezat deja pe calea de a schimba faţa golfului. Construirea barajului hidraulic a început în iunie 2006 şi până acum au fost stabilite toate cele opt porţi de apă, canalizare şi ecluză. Aceste porţi se închid în timpul fluxului, împiedicând, astfel, pătrunderea de apă de la revărsarea râului. Pentru ca derularea proiectului să nu fie o piedică în calea turismului, pe durata lucrărilor, a fost înfiinţat un centru de informare. Scopul centrului este acela de a le explica vizitatorilor în ce constă proiectul de reabilitare de la Mont Saint-Michel, care este stadiul lucrărilor şi cum va arăta Mont Saint-Michel după finalizarea proiectului. Expoziţii, ecrane cu plasmă şi modele virtuale păstrează emoţia vie, pe măsură ce muntele trece prin transformări. Proiectul este susţinut de numeroase cercetări. Acesta a fost conceput în aşa fel, încât să păstreze procesul natural de sedimentare în golful interior neatins. Patru ani de studii hidro-sedimentare au fost efectuate de către laboratorul Sogreah, o companie franceză specializată în domeniul studiilor şi aplicaţiilor hidraulice. Înainte de începerea operaţiunilor, modificările au fost validate de către un comitet ştiinţific internaţional. Un studiu de impact a scos în evidenţă efectele benefice pe care lucrările le vor avea asupra mediului din golf. Mai multe detalii despre proiect la: www.projetmontsaintmichel.fr/en/ Bani europeni în Uniunea Europeană „Scopul proiectului este socio-cultural, pentru faptul că acesta caută să restaureze atât peisajul, cât şi patrimoniul arhitectural, mediul în care se urmăreşte protejarea şi promovarea biodiversităţii golfului, precum şi economic, pentru că se urmăreşte continuarea atragerii de vizitatori prin intermediul unui centru turistic nou creat şi mult mai accesibil.” a declarat Bruno Legendre, din cadrula declarat Bruno Legendre, din cadrul Sindicatului Mixte Baie du Mont-Saint-Michel.Sindicatului Mixte Baie du Mont-Saint-Michel.
- 23. 23 Istorie conservată Bani europeniîn Uniunea Europeană IUNIE 2011IUNIE 2011 UNUL DINTRE CELE MAI FAIMOASE MONUMENTE ALE PORTUGALIEI, TORRE DE BELÉM, A BENEFICIAT RECENT DE O APROFUNDATĂ ŞI URGENTĂ REABILITARE. SITUAT LA MARGINEA LISABONEI, LÂNGĂ RÂUL TEJO, TURNUL ARATĂ ACUM LA FEL DE BINE CA ŞI LA MOMENTUL CONSTRUCŢIEI SALE. Printr-un proiect derulat pe o perioadă de trei ani, cofinanţat de Uniunea Europeană, clădirea a fost restaurată la nivelul fostei sale pe- rioade de glorie, atrăgând mii de turişti în fiecare an şi găzduind expoziţii publice. JUMĂTATE DE MILENIU DE ISTORIE Construit la începutul secolului al XVI-lea, în cinstea regelui Manuel I, Torre de Belém a fost poarta cere- monială a Lisabonei şi o formă de apărare pentru oraş. Ridicat în pe- rioada 1515 – 1521, de arhitectul militar Francisco de Arruda, tur- nul este renumit pentru arhitectu- ra sa delicată, cu un turn înalt de cinci etaje şi un bastion în partea inferioară. Turnul este constru- it în stil oriental, decorat cu ele- mente islamice, la care se adaugă simboluri în stil manuelin, în ju- rul clădirii - noduri elegante, sfere armillary şi cruci ale Ordinului Militar al lui Hristos. Cunoscut şi ca Turnul Sfântului Vincent, Torre de Belém se află într-unul dintre cele mai frumoase cartiere din Lisabo- na, cu numeroase parcuri şi monu- mente, precum Monumentul Des- coperirilor şi Palatul Prezidenţial. Cartierul Belém este strâns legat de epoca marilor descoperiri geogra- fice, fiind locul de unde marii navi- gatori plecau în expediţiile lor. Tur- nul era folosit iniţial drept fort pentru a proteja Lisabona în zo- na limitrofă a râului Tejo. Acum, acest turn este situat direct pe linia ţărmului, curenţii schimbând adesea direcţia apei. Garnizoanele militare au fost retrase în 1940, când Minis- terul de Finanţe a preluat controlul asupra construcţiei. Un lac artificial a fost amenajat în jurul clădirii is- torice, în 1983, pentru a înconjura turnul. RESTAURAREA INFRASTRUCTURII Un proiect pentru reabilitarea fizică a turnului şi conservarea acestuia pentru viitor a început în mai 2005 şi s-a încheiat în septembrie 2008. Lucrările au fost supravegheate de către administraţia Regiunii Lisa- bona şi au fost finanţate de Uniunea Europeană, prin FEDR cu 133.138 de euro, sumă care a acoperit jumătate din costul lucrărilor. Investiţia va aju- ta la mai buna punere în valoare a turnului. Însemnele acestuia au fost scoase mai bine în evidenţă, iar patrimoniul istoric a beneficiat de o prezentare optimă, pentru ca vizita- torii să cunoască şi să înţeleagă mai bine istoria acestuia. O serie de acce- sorii cu valoare de patrimoniu au fost recondiţionate şi restaurate, cum a fost cazul ramele ferestrelor sau al robinetelor (Cribs Manueline). Supor- turile din bronz şi de lemn din inte- riorul turnului au fost, de asemenea, reparate, părând să arate ca noi. O ATRACŢIE MAJORĂ PENTRU VIZITATORI Proiectul a conferit siguranţa faptu- lui că Torre de Belém poate înfrun- ta viitorul cu încredere că structu- ra sa fizică este acum foarte bine conservată - în conformitate cu statutul său de sit inclus în Patrimo- niul Mondial UNESCO. Proiectul de TURNUL BELÉM, O REALIZARE GRANDIOASĂ Dan CÃRBUNARU | 3ania durat reabilitarea completă a monumentului
- 24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24 Istorie conservată Bani europeniîn Uniunea Europeană restaurare a acoperit o suprafaţă de peste 3.000 de mp şi a recu- perat sau restaurat 15 obiecte in- cluse în patrimoniu. Datorită proiec- tului, turnul a cunoscut o creştere semnificativă a numărului de vizita- tori. În prezent, acesta se bucură de vizita a aproximativ 830.000 de persoane pe an, atrase de cele mai cunoscute simboluri turistice al Por- tugaliei. Mulţi dintre turişti vin să se bucure de expoziţiile culturale organizate în această locaţie. În după-amiezele de duminică, local- nicii obisnuiesc să organizeze picni- curi pe pajiştea spaţioasă aflată în faţa turnului. S-A LANSAT BIROUL DE REPRE- ZENTARE AL ADR NORD-EST LA BRUXELLES, CARE VA CONSTITUI O PLATFORMĂ DE CONTACT ŞI COMUNICARE LA NIVEL EUROPEAN PENTRU AGENŢIE ŞI COLABORATORII SĂI. La un an de la înfiinţare, biroul a celebrat în data de 5 mai 2011 lan- sarea oficială. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a peste 70 de oaspeţi, printre care s-au numărat Excelenţa Sa, domnul Ovidiu Dran- ga, Ambasadorul României în Bel- gia, Cristian Bădescu, reprezen- tant permanent adjunct şi Ion Şerpe, ministru consilier din partea Reprezentanţei României pe lângă Uniunea Europeană, Aura Raducu, manager de program şi politici UE în cadrul, DG Regio, CE, precum şi co- laboratori români şi străini alături de o delegaţie sosită cu acest prilej din partea Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. Reprezentanţii ADR Nord-Est au făcut cunoscute invitaţilor evoluţia şi rezultatele agenţiei de la înfiinţare şi până în prezent, subliniind performanţele obţinute în privinţa absorbţiei fon- durilor în perioada de pre-aderare, dar şi premisele încurajatoare pen- tru perioada post-aderare şi au pre- zentat audienţei obiectivele vizate pe termen scurt şi mediu. Obiec- tivul pe termen lung al ADR Nord- Est rămâne, conform misiunii sale, acela de a contribui la dezvoltarea Regiunii Nord-Est, astfel încât aceasta să devină un loc tentant pentru investitorii străini, o oază de spiritualitate, dar şi bună-dispoziţie pentru turişti, precum şi un loc mai atractiv pentru locuitorii săi. În alocuţiunile lor, invitaţii au subli- niat ca fiind deosebit de important ca efortul Reprezentanţei României şi al celorlalte instituţii româneşti din Bruxelles să fie susţinut de cât mai multe regiuni pentru dezvol- tare prin înfiinţarea unor birouri de reprezentare, astfel încât, prin efort conjugat, România să con- tribuie cât mai mult la definirea vii- toarelor politici europene, inclusiv a Strategiei Europa 2020. Contact: Biroul ADR Nord-Est Bruxelles Ovidiu Savu-coordonator birou Rue Saint Laurent 36-38, etajul 2, B-1000, Bruxelles (în clădirea Casei de Asturia, Spania) Tel/Fax: 0032 220.116.88; Mobil: 0040 749 077 168 E-mail: [email protected] LANSAREA BIROULUI REGIONAL DE REPREZENTARE AL ADR NORD-EST LA BRUXELLES „Proiectul a restaurat Torre de Belém şi i-a redat statutul său de drept, acela de monument reprezentativ şi unul dintre cele mai vizitate ale Portugaliei” HelHelena Pinheiro de Azevedo, preºedinte al Comisiei Programului Operaþionalena Pinheiro de Azevedo, preºedinte al Comisiei Programului Operaþional pentru Dezvoltare a Teritoriului.pentru Dezvoltare a Teritoriului.
- 25. IUNIE 2011IUNIE 201125 Agendă AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Tel:(+40 37) 211 14 09 E-mail: [email protected] Website: www.mdrt.ro COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR) Secretariatul CM POR Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659 Fax: 0372 11 1636 Email: [email protected] ORGANISME INTERMEDIARE POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071 Fax: 0233 218072 E-mail: [email protected] Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018 Fax: 0339 401017 E-mail: [email protected] Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769 Fax: 0242 313167 E-mail: offi[email protected] Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240 Fax: 0251 412780 E-mail: offi[email protected] Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Telefon : 0256 491923, Fax : 0256 491981 E-mail: offi[email protected] Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550 Fax: 0264 439222 E-mail: [email protected] Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Telefon: 0258 818616/int. 110 Fax: 0258 818613 E-mail: offi[email protected] Website: www.adrcentru.ro Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 80 99 Fax: 021 315 96 65 E-mail: [email protected] Website: www.adrbi.ro www.regioadrbi.ro Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turism Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti Tel: 0372 144 003 Fax: 0372 144 001 Website: www.mdrt.ro ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL BULGARIA, SOFIA, VELIKO TÂRNOVO ŞI BURGAS, 21-24 IUNIE 2011 Comisia Europeană organizează o întâlnire la nivel înalt pe tema contribuţiei pe care fondurile europene o au la integrarea romilor. Evenimentulesteo continuareaSummit-uluipentruintegrarearomilor,desfăşuratîn2008,laBruxelles,şiaevenimentelorsimilare găzduite de Ungaria, în 2009, şi de România, în 2010. Acest eveniment urmăreşte să atragă atenţia asupra oportunităţilor de finanţare, să promoveze utilizarea fondurilor europene şi să crească impactul proiectelor care au ca scop îmbunătăţirea situaţiei populaţiei rome. Vor conferenţia oficiali ai unor instituţii europene, reprezentanţi ai Guvernului Bulgariei, ai Parlamentului bulgar, delegaţi din partea unor organizaţii internaţionale. BELGIA, BRUXELLES, 23 IUNIE 2011 Conferinţa „Regiunile în sprijinul schimbărilor economice” Regiunile şi oraşele europene sunt chemate să contribuie decisiv la obiectivele de creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă promovate de strategia Europa 2020. Bazându-se pe comunicările recente ale Comisiei Europene cu privire la o creştere inteligentă şi durabilă, ediţia din acest an a conferinţei va prezenta şi dezbate o serie de instrumente-cheie pentru realizarea acestor obiective şi va evidenţia proiecte şi iniţiative care au stimulat politicile regionale pentru modernizare economică şi pentru atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca şi în anii precedenţi, evenimentul se adresează managerilor de fonduri structurale de la nivel naţional, regional şi local, factorilor de decizie politică, autorităţilor şi reprezentanţilor regiunilor la Bruxelles. MAREA BRITANIE, EDINBURGH, 27 IUNIE - 1 IULIE 2011 Conferinţa Inspire 2011 Consiliul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, împreună cu Guvernul scoţian, organizează ediţia din acest an cu tema „Inspirat până în 2020 - Contribuţii la o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă”. Această reuniune oferă prilejul unei analize asupra modului în care conferinţele Inspire pot avea contribuţii importante la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020. Vor fi prezentate idei şi demonstraţii privind contribuţia Inspire la eficientizarea resurselor, reducerea emisiilor de gaze, protejarea mediului şi păstrarea biodiversităţii. De asemenea, vor fi explorate contribuţiile Inspire la Agenda digitală a Europei şi rolul în e-guvernare. Nu în ultimul rând, vor fi evaluate noile evoluţii de pe piaţa muncii şi potenţialul de creare de locuri de muncă. NEPTUN, ROMÂNIA, 22 – 24 IUNIE 2011 Forumul comunicatorilor Regio Evenimentul se află la a doua ediţie şi este organizat de Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional. Acesta va reuni atât experţii de comunicare ai AM POR şi ai Organismelor Intermediare, cât şi comunicatori care fac parte din reţeaua Regio, respectiv beneficiari ai unor proiecte Regio, jurnalişti, instituţii publice şi private interesate de Regio, precum şi ONG-uri. În cadrul Forumului va fi prezentat stadiul de implementare a Regio, a activităţilor derulate de către AM POR şi Organismele Intermediare pentru promovarea programului. De asemenea, participanţii vor lua parte la activităţi practice care se vor derula în cadrul a trei ateliere de lucru pe diverse teme: comunicarea on-line, comunicarea cu mass media, publicitatea TV şi on-line.
- 26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26 Să mai şizâmbim! Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regio în desfăşurare? Trimite-ne o fotografie pe adresa [email protected], noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate! ZOOM REGIO â Dilemă Un zâmbet, o glumă! Dacă asta nu-i perucă, să-mi spui tu mie cuţu! Un şef către alt şef: - Cum de angajaţii tăi sunt mereu aşa punctuali? - Simplu: am 30 de subalterni şi 20 de locuri de parcare. Un preot mergea cu avionul. La un moment dat, vine stewardesa cu micul dejun. - Ce să vă dau, întreabă stewardesa. - Un whisky mic, zice preotul. Stewardesa vrea să toarne, dar preotul se răzgândeşte. - La ce înălţime zburăm? - La 10 mii de metri. - Ştii ceva? Mai bine dă-mi un ceai, că suntem prea aproape de şefu’.
- 27. IUNIE 2011IUNIE 201127 Să mai şi zâmbim! Numere încrucişate SOLUŢIA CAREULUI NUMERELOR MAGICE DIN NUMĂRUL 4 AL REVISTEI REGIO: 369 37 78 29 70 21 62 13 54 5 6 38 79 30 71 22 63 14 46 47 7 39 80 31 72 23 55 15 16 48 8 40 81 32 64 24 56 57 17 49 9 41 73 33 65 25 26 58 18 50 1 42 74 34 66 67 27 59 10 51 2 43 75 35 36 68 19 60 11 52 3 44 76 77 28 69 20 61 12 53 4 45 ate Un bondar ca o măslină Stă de veghe în grădină Şi se-ntreabă de ce oare Zboară el din floare-n floare! Rostul lui de bondărel E să fie frumuşel Muşchi să facă la aripă Şi să nu mai facă gripă! „De ce oare o albină Are propria grădină? Şi tot spune iar la radio C-a făcut un… Regio!” „Ce-o fi asta?” Se-ntreba bondarul pe când lenevea.. „Neah! E prea mult pentru mine Mai bine aştept să-mi dea Dumneaei, vecina mea Vitamine bondăreşti Doar sunt prinţul din poveşti! Poate-şi face totuşi milă Să mă lase în grădină Şi când iarna va veni Să nu mă mai chinuiesc Doar să supravieţuiesc! Şi cum sta şi lenevea O furtuna că venea Şi-l lua pe sus şi-l duse Unde niciodată fuse! Undeva pe sub un preş... Fără-avea însă vreun stres Sta şi lenevea visând La grădina lui, cu jind! Neştiind că dintr-un colţ Un motan suit pe-un bolţ Îl privea ca pe-o măslină Gata preparată-n tihnă… Dacă micul bondărel Ar fi fost mai sprintenel Şi în loc de teorie Profita de-ajutorie, Nu era acum subiect Sau cauză fără efect! C-o idee şi mult zel Putea fi un… Albinel Şi-avea propria grădină, Pe vecina lui albină S-o invite chiar la cină! Reciproca vine-ndată Fără-a fi deloc ciudată! Dacă vrei să-nveţi să zbori Cere puţin ajutor Poţi avea şi-un patio Dacă ştii ce-i Regio! n bondar ca o măslină Stă de veghe în grădină Şi se-ntreabă de ce oare Zboară el din floare-n floare Rostul lui de bondărel E să fie frumuşel Muşchi să facă la aripă Şi ă i f ă i ă! Descoperă SOLUŢIA CAREULUI alăturat şi trimite-o până la 1 iulie 2011 la adresa de e-mail [email protected], cu menţiunea „Numere încrucişate” împreună cu datele tale de contact şi participă la extragerea tombolei Regio. Poţi câştiga premii constând în materiale promoţionale Regio. Orizontal 1 Nouă mii patru sute unu 2 Cel mai mare număr de patru cifre scris cu 3, 0, 8, 5 3 Produsul lui este 14 4 Suma primelor două cifre este egală cu suma ultimelor două Vertical 5 Cel mai mare număr de patru cifre distincte 6 Are patru sute cincizeci şi unu zeci 7 Predecesorul lui 316 8 Cel mai mic număr de patru cifre distincte 5 6 7 8 1 2 3 4
- 28. Autoritatea de ManagementPOR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Website: www.mdrt.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. www.inforegio.ro e-mail: [email protected] 0372 11 14 09 Doriţi mai multe informaţii? Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011 Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: iunie 2011