Download to read offline
Study visit finland, 21 25 may 2012-stanescu
- 1. Promovarea excelenţei îneducaţia profesorilor VET în Finlanda Promoting excellence in VET teacher education in Finland Tipul vizitei: VET 21 – 25 mai 2012 Organizator: HAMK University of Applied Sciences, Vocational Teacher Education Unit, Hämeenlinna, Finland Stănescu Viorica inspector de fizică, I.S.M.B. Category of themes: Support initial and continuous training of teachers, trainers and education and training institutions’ managers Vizita de studiu 181: http://www.cedefop.europa.eu/EN/Files/4097_multi.pdf Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 2. Programul de Învăţarepe Tot Parcursul vieţii (LLP) • Programul Sectorial Comenius: Comenius Mobilităţi profesori, mobilitati elevi • Programul Sectorial Erasmus • Programul Sectorial Leonardo da Vinci • Programul Sectorial Grundtvig • Programul Transversal, Activitatea cheie 1.1 Vizite de Studiu Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/ 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 2
- 3. http://www.llp-ro.ro/userfiles/Apel_2012_VS.pdf PROGRAMUL TRANSVERSAL Activitatea cheie 1.1. – Vizite de studiu pentru factori de decizie din domeniul educatiei si formarii profesionale • DEPUNEREA CANDIDATURII: Formularul de candidatura pentru Vizite de Studiu se va completa în varianta online pe site-ul CEDEFOP http://studyvisits.cedefop.europa.eu/ din momentul lansării fiecăreia dintre rundele de candidatură (în una din limbile: engleza, franceza, germana sau spaniola). 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 3 Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 4. Teme abordate încadrul vizitei de studiu • profesor de educaţie profesională în Finlanda, metodele şi instrumentele sale, cadre didactice pentru educaţia elevilor cu nevoi speciale, consilieri de orientare de educaţie; • reţele profesionale şi procese profesionale de învăţare (în practică); • medii diferite de învăţare, utilizate în mai multe moduri; • sistem de calificări bazate pe competenţe pentru adulţi şi demonstraţii de abilităţi pentru tinerii din VET; • Perspective de import / export de formare în UE. 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 4 Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 5. Activităţi desfăşurate încursul vizitei de studiu • Întâlnire cu specialişti VET, cu formatori de cadre didactice şi de studenţi; • Vizitarea unor instituţii regionale de educaţie şi formare profesională şi a unor centre de educare a adulţilor; • Schimb educaţional de idei, import / export de idei; • Observarea unor demonstraţii de competenţe la locul de muncă; • Discutarea despre învăţământul profesional cu nevoi speciale; • Observarea unor procese educaţionale de tip e- learning şi discutarea despre acestea; • Participarea la ateliere de lucru. 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 5 Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 6. Structura educaţiei în Finlanda Educaţie de bază, învăţământ obligatoriu 9 clase, 7-16 ani Liceu: Programa este planificată pentru trei ani, este posibil să se termine în doi ani, sau maximum patru ani, de obicei; elevii au 16-19 de ani. 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 6 Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 7. Educaţia formală în FINLANDA ISCED-classification 1997 0 Pre-primary education 1–2 Primary education or lower secondary education 3 Upper secondary education 4 Post-secondary non-tertiary education 5 First stage of tertiary education 6 Second stage of tertiary education 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 7 Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 8. Evaluarea sistemului deeducaţie • Activităţile furnizorilor de educaţie sunt ghidate de obiectivele stabilite în legislaţie şi de programele naţionale de bază. • Sistemul se bazează pe competenţa cadrelor didactice si pe eforturile acestora de a îndeplini obiectivele stabilite în planul de învăţământ. • Furnizorii de educaţie sunt responsabili de autoevaluarea educaţiei care o furnizează şi participă la evaluările naţionale şi internaţionale. • Vizitele de inspectie în scoli, efectuate de către autorităţile de stat, au fost abandonate. • Consiliul pentru Educaţie, Ministerul Educaţiei şi Culturii este responsabil pentru planificarea, coordonarea, gestionarea şi dezvoltarea si evaluarea educaţiei de bază, în învătământul general şi profesional secundar superior, precum şi pentru educaţia şi formarea adulţilor. • Politehnica şi universităţile sunt responsabile pentru evaluarea propriilor rezultate, în acest sens, ei primesc sprijin din partea Consiliului Superior de evaluare în educaţie. 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 8 Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 9. Structura anului şcolar • Anul şcolar cuprinde 190 de zile între mijlocul lunii august şi începutul lunii iunie a anului următor. • O zi de scoala poate consta din mai mult de cinci lecţii, maxim şapte ore pe zi. • De obicei, o lectie durează 60 de minute (cel puţin 45 de minute lecţie şi timpul rămas este folosit pentru o pauză). 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 9 Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 10. Clasele de elevi • Nu există reglementări privind clasa de mărime, cu excepţia celei pentru nevoi speciale de educaţie, caz în care numărul maxim de elevi este de 6-10, (în funcţie de nevoile lor speciale). • În mod normal, clasele sunt formate din elevi de aceeaşi vârstă. Atunci când este cazul, se lucrează cu elevi de vârste diferite, în special în şcolile mici. Elevii din primele sase clase au acelaşi profesor pentru mai multe discipline, însă unele discipline (cum ar fi: artele vizuale, muzică şi educaţie fizică) sunt predate de profesori specializati. • Elevii din “clasele” 7-9 au profesori pentru aproape fiecare disciplină. • 2% scoli private. http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/eurybase/national_summary_sheets/047_FI_EN.pdf 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 10 Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 11. Cum devii profesorîn Finlanda? Cerinţe riguroase de admitere: - minim diplomă de licenţă “Bachelor’s degree” (pentru a deveni profesor VET este nevoie de trei până la cinci ani de experienţă relevantă de muncă, în funcţie de domeniul profesional); - rezultate relevante la liceu şi activităţi extraşcolare; - examen scris; - demonstrarea abilităţilor sociale şi de comunicare; - interviu. 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 11
- 12. Personal didactic înFinlanda - Cadre didactice pentru clasele 1-6; - Profesori pentru discipline de bază (clasele 7-9 şi licee); - Profesorii de discipline profesionale (UAS, VET, instituţii de adulţi); - Cadrele didactice care furnizează educaţie pentru elevi cu nevoi speciale; - Consilieri de orientare. 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 12
- 13. Formare initială aprofesorilor • Programele de pregătire a cadrelor didactice se concentrează pe instruirea în domeniul educaţiei şi pentru întelegerea profundă a conţinutului ştiinţific al disciplinelor pe care le va preda. • În programele de formare a profesorilor finlandezi este admis doar unul din şapte - zece candidati. Performanţele academice ale candidaţilor sunt foarte importante pentru admiterea la programe de formare a profesorilor. • Sunt selectati numai candidaţii care au o aptitudine clară de predare, evaluată printr-o probă specială care constă în activitate practică şi interviu. • Candidatii la universitate sunt evaluaţi pe baza rezultatelor de la liceu, a activităţilor extracurriculare şi nota obţinută la examenul de la sfârşitul învăţământului secundar superior (“bacalaureat”). 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 13
- 14. Profesor in Finlanda •Profesia de cadru didactic este foarte respectată. • Numai 10 % – 15 % din profesori părăsesc sistemul. • Salariile profesorilor sunt competitive în comparaţie cu alte profesii din Finlanda, dar sunt apropiate de medie cu cele din alte ţări europene. • În şcolile finlandeze nu sunt inspecţii. • Fiecare profesor se simte liber şi responsabil. • Fiecare profesor poate sa dezvolte curriculum propriu (un curriculum-ul mai detaliat acceptat de şcoală), pe baza curriculum-ului de bază, publicat de Consiliul Naţional de Educaţie. • Profesorii sunt implicaţi în elaborarea Curriculum-ului Naţional de bază. • Fiecare profesor are libertatea de a alege manualele necesare din cele puse la dispoziţie de către edituri diferite. • Formarea continuă a profesorilor se realizează prin Consiliul Naţional al Educaţiei şi universităţi. Fiecare universitate are un centru de educaţie continuă şi fiecare provincie are o universitate de vară. 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 14
- 15. PISA (Programul pentruevaluarea internaţională a elevilor) • Este un studiu comun al ţărilor membre ale OECD şi un număr de alte ţări. • Testele sunt administrate în şcoli, la fiecare trei ani, pentru elevi cu vârsta de 15 de ani, în domeniile matematică, ştiinţe, lectură şi rezolvare a problemelor. • Abilităţile elevilor finlandezi au fost printre cele mai bune în toate domeniile evaluate în testarea PISA. Uniformitatea de performanţă a elevilor este caracteristică în Finlanda. Diferenţele dintre rezultatele cele mai slabe şi mai bune sunt printre cele mai mici în Finlanda. Diferenţele între şcoli şi regiuni sunt, de asemenea, deosebit de mici în Finlanda. Nu există diferenţe între rezultatele fetelor şi baieţilor. • DE CE? Accentul este pus pe fiecare copil. Dacă un copil rămâne în urmă, cadrele didactice cu înaltă calificare ştiinţifică şi pedagogică sunt responsabile şi recunosc necesitatea remedierii problemei, proiectând imediat un plan pentru a răspunde nevoilor individuale ale copilului. • În Finlanda, şcoala este obligatorie de la 7 ani. • http://www.youtube.com/watch?v=1CLdY9AAqI4 • http://www.businessinsider.com/finland-education-school-2011-12?op=1 • http://www.oecd.org/dataoecd/34/44/46581035.pdf 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 15
- 16. PISA RESULTS: MEANSCORES FOR MATHEMATICS 2003 Source: OECD 2004 Finland 544 Korea 542 Netherlands 538 Japan 534 Canada 532 Belgium 529 United Kingdom Switzerland 527 Australia 524 New Zealand 523 Czech Republic 516 Iceland 515 Denmark 514 France 511 Sweden 509 Austria 506 Germany 503 Ireland 503 OECD average 500 Slovakia 498 Norway 495 Luxembourgh 493 Poland 490 Hungary 490 Spain 485 USA 483 Portugal 466 Italy 466 Greece 445 Turkey 423 Mexico 385 Hong Kong (China) 550 Liechtenstein 536 Macao (China) 527 Latvia 483 Russia 468 Serbia and 437 Uruguay 422 Thailand 417 Indonesia 360 Tunisia 359 Brazil 356 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 16 300 350 400 450 500 550 600
- 17. PISA RESULTS: MEANSCORES FOR SCIENCE 2003 Source: OECD 2004 Finland 548 Japan 548 Korea 538 United Kingdom Australia 525 Netherlands 524 Czech Republic 523 New Zealand 521 Canada 519 Sw itzerland 513 France 511 Belgium 509 Sw eden 506 Ireland 505 Hungary 503 Germany 502 OECD average 500 Poland 498 Slovakia 495 Iceland 495 USA 491 Austria 491 Spain 487 Italy 486 Norw ay 484 Luxemburg 483 Greece 481 Denmark 475 Portugal 468 Turkey 434 Mexico 405 Hong Kong (China) 539 Liechtenstein 525 Macao (China) 525 Russia 489 Latvia 489 Uruguay 438 Serbia and Montenegro 436 Thailand 429 Indonesia 395 Brazil 390 Tunisia 385 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 17 300 350 400 450 500 550 600
- 18. PISA RESULTS: MEANSCORES FOR READING LITERACY 2003 Source: OECD 2004 Finland 543 Korea 534 Canada 528 Australia 525 New Zealand 522 Ireland 515 United Kingdom Sw eden 514 Netherlands 513 Belgium 507 Norw ay 500 Sw itzerland 499 Japan 498 Poland 497 France 496 USA 495 OECD average 494 Denmark 492 Iceland 492 Germany 491 Austria 491 Czech 489 Hungary 482 Spain 481 Luxembourg 479 Portugal 478 Italy 476 Greece 472 Slovakia 469 Turkey 441 Mexico 400 Liechtenstein 525 Hong Kong 510 Macao (China) 498 Latvia 491 Russia 442 Uruguay 434 Thailand 420 Serbia and 412 Brazil 403 Indonesia 382 04 iunie Tunisia 2012 375 Stănescu Viorica 18 300 350 400 450 500 550 600
- 19. PISA RESULTS: MEANSCORES FOR PROBLEM SOLVING 2003 Source: OECD 2004 Korea 550 Finland 548 Japan 547 New Zealand 533 Australia 530 Canada 529 Belgium 525 Sw itzerland 521 Netherlands 520 France 519 Denmark 517 Czech Republic 516 Germany 513 Sw eden 509 Austria 506 Iceland 505 Hungary 501 OECD average 500 Ireland 498 Luxembourgh 494 Slovakia 492 Norw ay 490 Poland 487 Spain 482 USA 477 Portugal 470 Italy 469 Greece 448 Turkey 408 Mexico 384 Hong Kong (China) 548 Macao (China) 532 Liechtenstein 529 Latvia 483 Russia 479 Thailand 425 Serbia and Montenegro 420 Uruguay 411 Brazil 371 04 iunie 2012 Indonesia 361 Stănescu Viorica 19 Tunisia 345
- 20. COMPARISION OF THENATIONAL AVERAGES Pisa 2003: Comparison of the national averages above the OECD average close to the OECD average below the OECD average Mathematics Reading Literacy Scientific Literacy Problem-Solving Hong Kong (China) Finland Finland Korea Finland Korea Japan Hong Kong (China) Korea Canada Hong Kong (China) Finland Netherlands Australia Korea Japan Liechtenstein Liechtenstein Liechtenstein New Zealand Japan New Zealand Australia Macau (China) Canada Ireland Macau (China) Australia Belgium Sweden Netherlands Canada Macau (China) Netherlands Czech Liechtenstein Switzerland Hong Kong (China) New Zealand Belgium Australia Belgium Canada Switzerland New Zealand Norway Switzerland Netherlands Czech Switzerland France France Iceland Japan Belgium Denmark Denmark Macau (China) Sweden Czech France Poland Ireland Germany Sweden France Hungary Sweden Austria United States Germany Iceland Germany Denmark Poland Austria Ireland Iceland Slovakia Hungary Slovakia Germany Iceland Ireland Norway Austria United States Luxembourg Luxembourg Latvia Austria Slovakia Poland Czech Russia Norway Hungary Hungary Latvia Poland Spain Spain Spain Latvia Latvia Luxembourg Italy Spain United States Portugal Norway Russia Russia Italy Luxembourg United States Portugal Greece Greece Portugal Italy Slovakia Denmark Italy Greece Russia Portugal Greece Serbia-Montenegro Turkey Uruguay Thailand Turkey Uruguay Serbia-Montenegro Serbia-Montenegro Uruguay Thailand Turkey Uruguay Thailand Serbia-Montenegro Thailand Turkey Mexico Brazil Mexico Mexico Indonesia Mexico Indonesia Brazil Tunisia Indonesia Brazil Indonesia 04 iunie 2012 Brazil Tunisia Stănescu Viorica Tunisia Tunisia 20
- 21. PISA 2009 Results http://www.oecd.org/dataoecd/10/61/48852548.pdf 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 21
- 22. PISA 2009 Results-continuare http://www.oecd.org/dataoecd/10/61/48852548.pdf 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 22
- 23. PISA 2009 Results http://www.oecd.org/dataoecd/10/61/48852548.pdf 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 23
- 24. PISA 2009 Results- http://www.oecd.org/dataoecd/10/61/48852548.pdf continuare stiinte 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 24
- 25. Mese gratuite laşcoală - o inovaţie finlandeză • Mesele oferite de şcoli sunt un indicator al nivelului societăţii finlandez de dezvoltare. • În Finlanda, fiecare copil sau tânăr participant la învăţământul pre- primar, de bază şi secundar superior se poate bucura de o masă gratuită şcoală. • Mesele gratuite la şcoală au fost introduse la şcolile finlandeze în 1948. Astăzi, aproape 850000 de elevi au dreptul la masa de prânz gratuit şcoală. În afară de aceasta, 47.000 de copii care iau parte la diferite activităţi, înainte şi după şcoală, se bucură de o gustare. Unii furnizori de educaţie oferă, de asemenea, o gustare gratuită pentru copii care merg la cluburi şcolare. Mesele oferite de şcoli sunt o parte integrantă a programelor naţionale de bază. • Mesele regulate constituie la bunăstarea copiilor şi a tinerilor, la o creştere şi o dezvoltare sănătoasă a acestora. 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 25 Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 26. O masă bunăla şcoală - o investiţie în viitor • Mesele oferite de şcoli, în general, constau din alimente tipice finlandeze. • Politicile guvernamentale sunt orientate spre oferirea de mai mult sprijin referitor la planificarea şi servirea alimentelor la şcoală. • Oamenii din Finlanda, în general, sunt mândri de istoria lungă a ţării de a oferi mese gratuite la şcoală. • Un prânz bun este mai mult decât hrană. Este ceva care dă plăcere, relaxează, improspatează, menţine capacitatea de a lucra şi îi ajută pe copii să crească sănătos. • O masă bună şcoală este văzută ca o investiţie în viitor. 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 26 Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 27. Rolul meselor şcolare Obună metodă pedagogică de predare în scopul formării deprinderilor de a avea o bună nutriţie şi obiceiuri alimentare sănătoase şi al creşterii consumului de legume, fructe, pâine de porumb, lapte degresat sau cu scăzut de grăsimi. http://www.oph.fi/download/47657_school_meals_in_finland.pdf 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 27 Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 28. Masă sănătoasă laşcoală legume proaspete şi preparate care acoperă jumătate din farfurie; ▪ cartofi, orez, paste sau acoperind un sfert din porţie; ▪ peşte, cel puţin o dată, de preferinţă de două ori pe săptămână, sau de carne (sau fasole si varza, ca parte a unei diete vegetariene), care acoperă restului de un sfert din porţie ▪ lapte degresat sau semi-degresat, lapte fermentat; ▪ apă; ▪ pâine cu margarină vegetală sau unt, margarina, amestec de fructe de padure sau fructe pentru desert. http://www.oph.fi/download/47657_school_meals_in_finland.pdf 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 28 Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
- 29. Grup vizită destudiu 16 participanti din ţări europene Anglia, Luxemburg, Franţa, Germania, Olanda, Romania, Spania, Grecia, Malta, Cipru, Portugalia, Irlanda, Belgia
- 30. Workshop HAMK Universityof Applied Sciences 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 30
- 31. Workshop HAMK Universityof Applied Sciences 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 31
- 32. Workshop HAMKUniversity of Applied Sciences 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 32
- 33. HAMK University ofApplied Sciences Loc de fumat în campus 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 33
- 34. HAMK University ofApplied Sciences Loc de fumat în campus 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 34
- 35. Tavastia Vocational College Esteunul din cele mai mari şcoli de învăţământ secundar superior (licee) din Finlanda, are 2300 de elevi (majoritatea au 16-19 ani ) şi oferă calificări vocaţionale în 41 de domenii educaţionale. Programul de studii are trei ani şi 120 de credite. În fiecare program se studiază discipline profesionale şi generale (matematică, engleză, finlandeză, suedeză, educaţie civică, fizică, chimie, ADP, arta si cultura, sport). Domenii şi calificări în învăţământul vocaţional: - Ştiinţe sociale, Afaceri şi Administraţie, Business si Administrare; - Ştiinţe Naturale, Tehnologia Informaţiei în afaceri; - Turism, catering şi servicii de uz casnic, Industria turismului, Servicii hoteliere şi de restaurant; - Tehnologie, Comunicatii si Transporturi: Piese metalice şi maşini, Tehnologia de întreţinere a construcţiilor, Proprietate de întreţinere, Tehnologie vehicule, Logistică, Inginerie electrică si de automatizare, Tehnologia Informaţiei şi Telecomunicaţiilor, Construcţii, Prelucrarea lemnului, Tapiţerie, Tehnologia tratării suprafaţelor, Topografia terenurilor, Laborator de Tehnologie, Producerea de alimente, Textile şi articole de îmbrăcăminte; - Servicii sociale, de sănătate şi sport: Sociale şi medicale, Coafat; - Sectorul de cultură: Artizanat si Design; - Educaţie profesională pentru adulţi - calificări suplimentare şi speciale de formare; - Educaţie pentru şomeri - cursuri de zi si de seara. http://www.kktavastia.fi/portal/briefly_in_english/fields_and_qualifications_of_vocational_education/
- 36. Tavastia Statistics 250 Teachers 130 Service personnel in Education and Training Consortium 6 Directors 2 280 Students in Unit Priced Financing Education 150 Students in Double Qualification 90 000 Student working days in adult education > 30 000 000 Annual turn over 15 Buildings 54 000 m2 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 36
- 37. Tavastia Vocational College Buildings Hattelmalantie 8 Hattelmalantie 25 Asentajantie 8-10 Koljalantie 7 Jaakonkatu 28 04 iunie 2012 Hattelmalantie 6 Viorica Stănescu 37
- 38. Tavastia Vocational College atelier ţesătorie 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 38
- 39. Tavastia Vocational College atelier ţesătorie 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 39
- 40. Tavastia Vocational College atelier prelucrarea lemnului 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 40
- 41. Tavastia Vocational College atelier prelucrarea lemnului 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 41
- 42. Tavastia Vocational College atelier croitorie 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 42
- 43. Tavastia Vocational College atelier croitorie 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 43
- 44. Tavastia Vocational College atelier coafor 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 44
- 45. Tavastia Vocational College atelier pentru practica elevilor 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 45
- 46. Tavastia Vocational College Sala de mese 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 46
- 47. Tavastia Vocational College Prânz:după servirea mesei, fiecare îşi duce vasele şi le aşează în zone speciale, pe tipuri 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 47
- 48. Colegiul Tehnic Tavastia •O parte esenţială a studiilor profesionale este instruirea practică şi oferirea de servicii pentru clienti. Toate domeniile implică prestare de servicii de către studenţi. O clasă are în jur de 23 de elevi. Colegiul Tehnic Tavastia are facilităţi excelente pentru organizarea de diferite evenimente şi întâlniri, oferind servicii de restaurant. • Scoala are un magazin de desfacere cu programul: Wednesday - Friday 12.00 - 15.30 • Tot ceea ce se comercializează prin magazinul propriu este produs de elevii diferitelor specializări din şcoală. Astfel, se comercializează articole pentru uz zilnic, decoraţiuni (din sticlă sau lemn, de exemplu), articole de îmbrăcăminte, produse textile, pălării. 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 48
- 49. Tavastia Vocational College Magazin alimentar Oppisoppi Hattelmalantie 8 (A-building) Tel. +358 3 6581 408/Hanna Tuominen Opening Hours of Oppisoppi Monday 12-16 Tuesday - Thursday 11-16 Friday 11- 15 Home made food with reasonable prices! Oppisoppi is a food shop of Tavastia Vocational College where you can buy tasty ”home made” food as well as bakery products made by our students. 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 49
- 50. Tavastia Vocational College Cafeteria Punaportti Hattelmalantie 25 (P-building) Opening Hours Open from Monday to Friday 8.30 - 14.30 House made •Coffee Shop Bakery Products •Special Coffees •Panninies •Wraps •Salads Lunch Salad and bread is included in each portion. French Fries or potatoes according to the meny. 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 50
- 51. Tavastia Vocational College Restaurant Keltanokka Hattelmalantie 25, I-building Restaurant Keltanokka is a practical training restaurant of Tavastia Vocational College. Tel. +358 3 6581 561 Table reservations: Tiina Heikkilä, tel. +358 3 6581 493 Banquet services: Riitta Grönqvist, tel. +358 3 6581 461 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 51
- 52. Tavastia Vocational College Barber's shop Hattelmalantie 8 (A-building) Barber's Shop Services •hair cut •hair-styling •hair extension •colouring •permanent waves •hair treatments (e.g. laser treatments) •beard treatments •make ups and masks We offer student made barber s shop services with reasonable prices. Bookings tel. +358 3 6581 340 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 52
- 53. Activitate în aer liber, după program (seara): cina, SAUNA cu fum si plimbare pe lac cu canoe în parcul naţional Evo 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 53
- 54. Pregătire pentru vâslit 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 54
- 55. Duminica în parc,Helsinki 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 55
- 56. Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului. ANPCDEFP şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care a fost prezentat acest material. Mulţumesc pentru atenţie! 04 iunie 2012 Stănescu Viorica 56