Downloaded 318 times
More Related Content
Similar to ”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
- 1. ”TOȚI SUNTEM COPII” PROFESOR, GHIȚULESCURAMONA ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”I.A.BASSARABESCU”-PLOIEȘTI, PRAHOVA
- 2. TOȚI SUNTEM COPII Știmbine cu toții, că fiecare copil trebuie să fie la şcoală. Experienţa pe care o acumulează copilul în şcoală este startul lui pentru viaţă. În învăţământul primar achiziţia instrumentelor cunoaşterii, cititul şi scrisul dar şi prin primele calcule matematice constituie baza viitoarei dezvoltări.
- 3. TOȚI SUNTEM COPII Foartefrecvent întâlnim în şcoală copii care au probleme de învăţare. oscilaţii dificultăţi tulburări ale învăţării.
- 4. ÎŢI PASĂ, PARTICIPIşi vrei să ŞTII MAI MULT. O mulţime de întrebări apar încă de la început legat de dificultăţile de învăţare: • Cine şi de ce are dificultăţi de învăţare? • Cum şi când apar ele? • Este firesc ca un copil să întâmpine greutăţi, sau este responsabil atunci când apar?
- 5. DIFICULTĂȚILE DE ÎNVĂȚARE Înliteratura de specialitate se menţionează faptul , că de multe ori dificultăţile de învăţare sunt considerate probleme doar de ordin intelectual, iar copiii cu dificultăţi de învăţare sunt consideraţi având dizabilităţi intelectuale.
- 6. TULBURAREA DE DEZVOLTARE INTELECTUALĂ Dizabilitațile intelectuale (tulburare de dezvoltare intelectuală) sunt tulburări cu debut în perioada de dezvoltare, care includ deficite ale funcționării intelectuale si adaptative în domeniile conceptual, social si practic. Criteriile de diagnosticare sunt următoarele: Deficite ale funcțiilor intelectuale, precum raționamentul, rezolvarea problemelor, planificarea, gândirea abstractă, învațarea în mediul școlar și învațarea din experiență, confirmate prin evaluări clinice și teste de inteligență. Deficite ale funcționării adaptative care duc la eșec în atingerea standardelor de dezvoltare și socio-culturale privind independența personală și responsabilitatea socială. Debutul deficitelor intelectuale si adpatative are loc în perioada de dezvoltare.
- 7. Oare nu toţicopiii au mai mult sau mai puţin nevoie de sprijin ? Prima ipoteză prin care trebuie să începem este că nu e nimic ciudat ca un elev să aibă dificultăţi de învăţare. Există multe perspective, modele şi teorii, dar cel mai greu este să găseşti metodele cele mai potrivite pentru a şcolariza copiii cu dificultăţi de învăţare.
- 8. Dificultăţi / deficienţe/ dizabilităţi ale procesului de învăţare În afară de deficienţele recunoscute mentale, senzoriale, de limbaj, comunicare, psihomotorii -sunt identificate anumite tulburări –dizabilităţi, care se referă la procesul general al învăţării. Acestea sunt dificultăţi pe care le întâmpină unii copii în procesul complex al dezvoltării lor şi se manifestă în integrarea şcolară şi socială.
- 9. Ce NU suntdizabilităţile de învăţare Dizabilităţile de învăţare nu se confundă cu: Tulburări de atenţie cu întârzierea mentală, autismul, deficienţele de tip senzorial (de auz şi de văz) dizabilităţile fizice, tulburările emoţionale procesul normal de învăţare a unei limbi secundare.
- 10. TULBURĂRILE DE SPECTRUAUTIST ( TSA) Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări neuro- psihice și de dezvoltare, cunoscut sub numele de spectrul tulburărilor autismului/autiste sau de tulburări pervazive de dezvoltare. Termenul ”spectru” reflectă gama dificultăților și particularităților tulburărilor de tip autist: dificultăți de dezvoltare a abilitătilor sociale, a limbajului receptiv și expresiv, comportamente repetitive, stereotipii care se manifestă diferit de la un copil la altul. Știm acum că autismul nu are doar o singură formă de manifestare, ci mai multe, cauzate de combinații diferite între factorii genetici și cei externi, de mediu. Cauzele specifice ramân încă necunoscute. Simptomele autismului pot fi identificate timpuriu, uneori chiar de la vârsta de 6 luni, majoritatea semnelor devenind însă evidente după vârsta de 1 an.
- 11. SEMNELE DE DIAGNOSTICAREALE TULBURĂRII DE SPECTRU AUTIST Copilul evită contactul vizual și interacțiunea socială Are preocupări repetitive, limitate Pot exista reacții intense la anumite sunete, texturi, gusturi, mirosuri, lumini Pot apărea manifestări motorii repetitive, precum fluturatul mâinilor, mersul pe vârfuri.
- 12. SEMNELE DE DIAGNOSTICAREALE TULBURĂRII DE SPECTRU AUTIST Copilul nu vorbește sau are o întârziere mare în dezvoltarea limbajului și comunicării: nu arată cu degetul spre obiecte; Atunci când există abilități ale limbajului verbal, poate apărea ecolalia: copilul repetă cuvinte sau propoziții din desene animate,reclame, etc. Există momente numeroase marcate de tantrum și protest Există dificultăți în întelegerea emoțiilor celor din jur
- 13. Are comportamente repetitivefață de anumite obiecte (exemplu: învârte roțile de la mașinuțe foarte mult timp); Nu aduce obiectele indicate de dumneavostră; Nu răspunde la instrucțiuni simple (hai la mama, vino la mine); Nu imită ceea ce faceți; Nu răspunde atunci când este strigat pe nume; Nu privește spre un obiect pe care îl indicați; Nu se uită la lucrurile pe care le priviți și dumneavoastră
- 14. Manifestă aversiune fațăde schimbări și se manifestă prin crize de plâns; Are probleme de alimentație sau de somn; Când este dus într-un loc necunoscut nu manifestă interes pentru explorarea mediului; Are reacții anormale față de stimuli normali; Nu manifestă nevoia de afecțiune;
- 15. ADHD ADHD (AttentionDeficit Hyperactivity Disorder) este o tulburare cronică care afectează milioane de copii și persistă adesea și la maturitate. Acesta include o serie de probleme combinate, care implică atenția, hiperactivitatea și comportamentul impulsiv. Diagnosticarea cu ADHD reprezintă un proces care implică mai multe etape. Nu există un singur test care să poată oferi un diagnostic clar atât în ceea ce priveşte tulburarea ADHD, cât şi alte tulburări precum anxietate sau depresie.
- 16. TULBURĂRILE DE SCRIS-CITIT Tulburările limbajului reprezintă rezultatul disfuncțiilor intervenite în recepționarea, înțelegerea, elaborarea și realizarea comunicării scrise și orale din cauza unor afecțiuni de natura organică, funcțională, psihologică sau educațională, care acționează asupra copilului în perioada apariției și dezvoltării limbajului. Deoarece limbajul este important în structurarea și desfășurarea proceselor cognitive, orice afectare ar influența calitatea operațiilor gândirii, relațiile cu cei din jur și structura personalității copilului.
- 17. MANIFESTĂRI ALE TULBURĂRILOR DISGRAFICE-DISLEXICE Scriusau citesc extrem de greoi Dificultăți în respectarea regulilor gramaticale și caligrafice Omisiuni de litere, grafeme si cuvinte intalnite adesea in dictare Adaugiri sau substituiri de litere, grafeme sau cuvinte Nerespectarea spațiilor, sărirea sau suprapunerea rândurilor Scrisul in oglinda
- 18. TULBURAREA DE OPOZITIE Tulburareade opozitie este caracterizată printr-uncomportament sfidator, negativ și ostil al copilului fată de parinți, profesori sau orice altă autoritate. Specialiștii susțin că ea are adesea debutul pe la vârsta preșcolară și este o formă ușoară și frecventă detulburare de comportament. Cauzele sunt pe de-o parte genetice, iar pe de altă parte își au originile in factorii care influentează dezvoltarea lui.
- 19. TULBURAREA GLOBALĂ DELIMBAJ Tulburarile de comunicare includ deficitele de limbaj, vorbire, comunicare. Vorbirea reprezintă procedura expresivă de sunete si include articularea, fluența, vocea si rezonanța vocii unui individ. Limbajul include forma, funcția și folosirea unui sistem convențional de simboluri (limbajul semnelor, cuvinte scrise, imagini). Comunicarea include orice comportament verbal sau nonverbal (intenționat sau neintenționat).
- 20. STUDIU DE CAZ Înșcoala noastră avem mulți copii , printre ei avem și copii cu dizabilități, cu întârziere mentală, cu autism, deficienţe de tip senzorial (de auz şi de văz) dizabilităţi fizice, tulburări emoţionale . Acum 4 ani am mers în prima săptămână ,a doua zi de școală, marțea, a doua oră, conform orarului la clasa pregătitoare pentru ora de religie.
- 21. Aici am întâlinito fetiță frumoasă- S.R.N. dar, foarte tulburată...nu accepta să facem rugăciunea cu toții ,cu glas tare, ca la orice oră de religie,unde începem cu rugăciune și încheiem cu rugăciune. NU accepta să cântăm. Abia în clasa a III-a a acceptat să cântăm, să ascultăm o poveste, să vizionăm un film. Știam despre copiii cu autism și am încercat sa-mi desfășor ora ținând cont de tot ceea ce am învățat.Am folosit metode diferite ținând cont de diagnosticul ei și în același timp să nu privez cu nimic pe colegii ei. Am postat pe classroom pentru colegii ei, cîntecele,povești religioase,filme religioase, desene animate....ușor ,ușor din clasa a III-a am început să vizionăm împreună la școală.
- 22. A fost greula început , a stat în primul an bunica cu ea în clasă, apoi a stat afară lângă ușă, pentru ca S.R.N.-să fie independentă în clasă , dar,să stie că are pe bunica aproape. În colaborare cu mama,cu bunica,cu profesorul de sprijin și nu în ultimul rând cu doamna Învățătoare, S.R.N. -eleva de la pregătitoare a ajuns în clasa a IV-a cu mari performanțe , știe să scrie, imi cere să pun cântece ,deci acum ascultă muzică, vizionează împreună cu colegii diferite filmulețe. A intrat și în online și era foarte atentă. CU VORBITUL ESTE UN PIC MAI GREU, DAR, a evoluat foarte mult. Mama o duce zilnic la logoped,psiholog,terapeut. Își dorește să vină la școală, mă așteaptă cu o îmbrățișare de fiecare dată.
- 23. Cele 9 regulide aur pentru profesori când au la clasa copii cu CES 1. Includerea tuturor copiilor – să nu lase nici un copil în afara activităţii didactice obişnuite; 2. Comunicarea: să asigure o comunicare eficientă în clasă şi în afara ei între copii şi între aceştia şi profesori, dar şi o comunicare permanentă cu familiile elevilor. 3. Organizarea clasei: clasa să fie organizată în aşa fel încât să ofere ocazii, oportunităţi de învăţare tuturor; 4. Planificarea lecţiilor: fiecare unitate didactică trebuie proiectată şi planificată pentru a realiza integrarea tuturor; 5. Planuri individuale: fiecare copil are particularităţile sale în învăţare de aceea este nevoie de planuri individuale prin care fiecare să pornească pas cu pas la asigurarea învăţării; 6. Acordarea de sprijin individual: atât elevii cu dificultăţi cât şi profesorii au nevoie de sprijin pentru a parcurge traseul şcolarităţii; 7. Utilizare de mijloace suplimentare de sprijin: acolo unde se simt nevoia profesorul trebuie să apeleze la sprijin din partea unor colegi sau a altor profesionişti pentru a adecva învăţarea elevilor; 8. Managementul (controlul) comportamentului: comportamentul trebuie condus spre eficienţă şi participare; 9. Munca în echipă; activitatea în echipă este eficientă, atât pentru elevi cât şi pentru profesori.
- 24. Toți suntem copii. Prin cuvânt poți aduce mangâiere și alinare , nădejde și dragoste https://youtu.be/9F7DcT_xPRM